Cookies de analiza a traficului sunt inactive, dar pot fi activate prin click pe Accept | Detalii

(oricand puteti renunta la acceptul dat)

Porunca Iubirii
ACTUALITATEA religioasăNr. vizualizari: 3272

Dezvăluirile privind Roşia Montană, meritul protestatarilor (RO)

Tags: Roşia Montană; revendicări; responsabilitate;
Dezvăluirile privind Roşia Montană, meritul protestatarilor (RO)
În articolul nostru din luna septembrie am arătat cum doar datorită mobilizării extraordinare, numeroase şi tenace a românilor, adevăruri ascunse mai bine de 10 ani au început să iasă la iveală în dosarele Roşia Montană şi Chevron, iar decidenţii politic nu ne-au mai putut pune în faţa faptului (dezastrului) împlinit. Am observat cu toţii cum spiritele s-au încins în ţară şi pe la televiziuni şi dorim să facem în continuare o sinteză a principalelor informaţii date publicităţii despre exploatarea minieră în ultimele săptămâni de specialişti în domeniu: date, cifre, estimări şi rapoarte cutremurătoare emise de Academia Română, Institutul Geologic Român, profesori universitari şi un procuror militar.
Protestatarilor li se datorează speranţa că statul român nu va ceda presiunii externe în defavoarea interesului naţional. Între protestatari, uneori în fruntea lor, s-au aflat şi preoţi din respectivele localităţi. Biserica este de nenumărate ori acuzată de pasivitate şi răspuns întârziat, dar acum când preoţi şi enoriaşi fac front comun, ziariştii şi-au amintit că e nevoie de binecuvântare de la ierarh pentru participarea clericilor la proteste. Ba mai mult, că aceştia sunt pasibili de sancţiuni. Şi cum este deja o obişnuinţă ca în spatele oricui să se afle cineva car trage sforile precum păpuşarul, s-au gasit unii să spună că Pr. Iustin Pârvu îl susţine pe protopoul de Vaslui. Da, din ceruri, credem şi noi că Pr. Iustin a rămas un mare iubitor şi rugător pentru România, dar de aici şi până la a face conexiuni cu interese ruseşti este o cale pe care numai un pseudo-jurnalism o poate face. Un comentariu Razboi intru cuvant spune cu amar: „Oh, Doamne, câtă murdărie, cât venin, câtă răutate, cât de mulţi sunt cei ce şi-au vândut conştiinţele… S-a spart barajul iazului cu cianură sufletească, s-au mumificat sufletele noastre, s-au înnegrit inimile.  Şi toate acestea pentru ca o mână de rurali nu vor gaze în apa lor.  Tot gâlgâitul ăsta tot mai mare şi mai mare cheamă dreapta urgie a lui Dumnezeu peste noi. Peste noi toţi.” 
 
Argumente ale Academiei Române împotriva exploatării de la Roşia Montană:
1.      Exploatarea proiectată pentru o perioadă de 17-20 ani nu este în interesul naţional (prevedere constituţională), nu reprezintă o soluţie de dezvoltare durabilă şi nu rezolvă problemele sociale şi economice ale zonei, care se vor agrava după încheierea lucrărilor.
2.      Distrugerea comunităţii Roşia Montană, veche de peste 2000 ani, prin strămutarea populaţiei, demolarea unor clădiri (inclusiv monumente istorice), biserici şi mutarea unor cimitire, este inacceptabilă.
3.      Valorificarea zăcământului va fi incompletă si inacceptabilă datorita imposibilitatii extragerii ulterioare a elementelor valoroase însoţitoare.
4.      Există şi alte riscuri colaterale care pot apărea pe parcursul lucrărilor de extracţie: riscul de propagare a microseismelor cauzate de procesul de extracţie, care afectează stabilitatea construcţiilor din vecinătatea carierei din Dealul Cârnic, si riscul determinat de seismicitatea indusă pe seama volumelor imense de steril acumulate în spatele barajului proiectat la gura Văii Corna cu pericol de rupere a barajului si efecte catastrofice asupra localităţilor din aval.
5.      Barajul preconizat, construit din rocă sterilă (in apropierea orasului Abrud), nu prezintă garanţii în situaţii extreme. Geologii romani au invocat de mai multe ori proasta alegere a locului acestui baraj, permeabilitatea fundaţiei şi a unor zone ale bazinului de acumulare a reziduurilor toxice.
6.      Exploatarea la suprafaţă în patru cariere deschise şi crearea unor bazine de acumulare a reziduurilor cu baraje uriase ar produce o mutilare gravă a peisajului (pentru durate de zeci, poate sute, de ani).
7.      Folosirea unor cantităţi uriaşe de cianură de sodiu în procesul tehnologic şi depozitarea în bazin deschis a reziduurilor, conţinând resturi de cianură, produşi de “neutralizare” a cianurii (de asemenea potenţial toxici) şi mai ales metale grele, creează motive serioase de îngrijorare, chiar dacă “neutralizarea cianurii” promisă de proiect s-ar realiza într-un grad avansat.
8.      Planul de gestionare a deşeurilor nu insistă asupra potenţialului poluant al apei reziduale separate din iazul de decantare şi care este pompată în concavitatea unei cariere. Este vorba de 2,750 milioane mc apă reziduală care conţine 66 substanţe chimice ne-biodegradabile, cele mai multe dintre ele fiind toxice.
9.      Academia Româna consideră că nu pot fi ignorate numeroasele proteste individuale şi colective ale societăţii civile, ale unor instituţii ştiinţifice, religioase (inclusiv Biserica Ortodoxa Română si Biserica Romano-Catolica), culturale din ţară şi străinătate, ale unor personalităţi şi oameni de ştiinţa şi cultură fata de acest proiect.
 
Distrugerea comorii geoarheologice
În ceea ce priveşte implicaţiile asupra semnificaţiei istorice a zonei, spicuim din scrisoarea deschisă pe care prof. cons. dr. Ioan Mârza, din cadrul Departamentului de Geologie al Universitatii “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca a adresat-o preşedintelui României: „Cele mai importante comori geoarheologice miniere de la Roşia Montană, argumente vii indubitabile ale originii poporului român, sunt tocmai aceste obiective preconizate a se exploata în cadrul noului proiect minier… Zăcământul propriu-zis (în sens clasic) corespunzător celui mai important obiectiv geoarheologic, masivele vulcanice Cetate şi Cârnic, preconizate a fi integral valorificate, vor fi distruse de o viitoare exploatare.
Artefactele arheologice propriu-zise, reprezentate prin obiecte de minerit (opaiţe, ciocane etc., chiar şi lemn de mină din vechile armături) şi auxiliarele necesare vieţii şi activităţii minerilor, familiilor acestora, locuitorilor în ansamblu din perioada antică (daci, romani), medievală şi mai recentă (cimitire cu morminte, pietre – stele funerare etc.) vor fi recuperate şi expuse în muzee doar într-o infimă parte (majoritatea însă, vor dispărea sub puterea şi colţii excavatoarelor). Cele mai de preţ obiective de patrimoniu inestimabil, sursele geologice devenite geoarheologice (vechile lucrări miniere, romane, medievale) urmează a fi distruse! În realitate Roşia Montană, cea mai mediatizată localitate rurală din România, trăieşte zbuciumul între a fi şi a nu mai exista, ultima alternativă însemnând a ne prohodi propria istorie pentru un pumn de dolari…
Să mai reţinem că zăcămintele aurifere din Munţii Apuseni se exploatează de peste 2000 de ani, şi cu toate acestea populaţia locală a continuat să trăiască în sărăcie. În cine să credem? Să oferim crezare, astfel, Academiei Române, Bisericii Ortodoxe Române şi atâtor forum-uri şi societăţi civile, culturale şi de protecţie a mediului, multor milioane de români al căror glas trebuie auzit şi respectat, stimate Domnule Preşedinte al României, Traian Băsescu, onoraţi senatori şi deputaţi investiţi prin pecetea votului de cetăţenii României să promulgaţi legi drepte în ţară şi să arboraţi măsuri aducătoare de bunăstarea şi grija avutului naţional. Vom mai spune două chestiuni: prima, regretele unor fapte apuse sau decizii luate nu servesc la nimic, şi a doua, opţiunea în chestiunea discutată nu este una politică, nici chiar strict economică, ci toate la un loc şi profund patriotică, care nu ne permite a negocia şi a vinde valorile naţionale.
Punct de vedere al Institutului Geologic al României
În intervenţia sa în faţa comisiei parlamentare care analizează proiectul de la Roşia Montană, Ștefan Marincea, șeful Institutului Geologic al României, a acuzat conducerea companiei canadiene de fapte penale. El susține că șefii de la RMGC au falsificat harta Văii Corna, ca să ascundă fisuri ce permit infiltrarea cianurilor în pânza freatică. Totodată, reprezentanții RMGC, au manipulat rezultatele analizelor privind cantitățile de metale importante ce se regăsesc în Munții Apuseni. Mai mult, directorii de la Gold Corporation le-au prezentat membrilor Comisiei pentru Roșia Montană o planșă privind suprafața carierelor existente în comparație cu ce își propun să facă, existând discrepanțe totale între harta prezentată și legenda acesteia.
IGR vs RMGC. Alte metale importante.
IGR: „Conform calculelor noastre, bazate pe analizele comunicate de RMGC, au fost ignorate ca rezerve potențiale 161 tone de Te (telur, n.r.), 49 tone de Ge (germaniu, n.r.), 172 tone de Se (seleniu, n.r.), 116 tone de Ta (tantal, n.r.), 777 tone de Tl (taliu, n.r.), 1220 tone de Sb (stibiu, n.r.), 29.763 tone de Zn (zinc, n.r.) și până la 129 milioane de tone de feldspat potasic". De menționat este că România deține al doilea mare zăcământ de telur la nivel mondial, lucru cunoscut încă de acum 250 de ani. Existența acestui metal rar a fost confirmată și de reprezentanții Biroului de Cercetări Geologice și Miniere din Franța.
IGR: Iazul de decantare - 363 de hectare. RMGC: Iazul de decantare - 60 de hectare
Reprezentanții Gold Corporation au oferit publicității date conform cărora suprafața iazului de decantare este de 60 de hectare și au precizat că acesta este proiectat în conformitate cu directivele Uniunii Europene. Ştefan Marincea a precizat, pentru ZIUAnews , că suprafața iazului de decantare este de fapt de 363 de hectare. Însă o acuzație gravă făcută de directorul general al IGR este aceea că reprezentanții Gold Corporation au șters de pe harta institutului 13 fracturi, încercând să ascundă fisuri care ar permite cianurilor să se infiltreze în pânza freatică. Mai mult, Marincea a spus că RMGC încalcă directivele europene, potrivit cărora este interzisă depunerea deșeurilor în bazinul unei ape. Afirmația lui Ștefan Marincea a fost susținută și de Grigorie Burjan, directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Hunedoara, care afirmă: „Depozitarea deșeurilor în albia unei ape este clar interzisă, nici nu se poate pune problema de așa ceva. În albia minoră nici nu ne putem gândi că s-ar putea face o exploatare, nu se poate nici construi, nu se poate intra cu utilaje, deci toate astea sunt clar interzise de directiva europeană".
Procuror militar: Problematica Roşia Montană este extrem de complexă şi vizează un lucru esenţial; interese străine de România
 „Dacă nu se-nţelege acest lucru, înseamnă că nu s-a’nţeles nimic. România, din punctul meu de vedere – şi în atâţia ani de profesie în care am soluţionat multe cauze economice mi-am dat seama -, este, de douăzeci de ani, într-un război economic în care pierde bătălie după bătălie, iar Roşia Montană nu face excepţie de la această regulă”,  Procuror militar col. (r) Gheorghe Oancea. „Eu, ca procuror militar în secţia parchetelor militare, în anul 2002 în toamnă, am fost sesizat de Serviciul Român de Informaţii cu privire la săvârşirea unor fapte penale care vizau siguranţa naţională… Concluzia mea este următoarea: atât timp cât în această afacere sunt implicaţi jucători la bursă americani şi canadieni, şi soluţionarea clară a acestei cauze presupune date concrete ale dosarului de listare a societăţii Roşia Montană Gold Corporation la Bursa din Vancouver, fapt care va pune în pericol interesele acestor jucători, nu se va ajunge niciodată la clarificarea lucrurilor. Singura soluţionare a cauzei presupune o cooperare între autorităţile române, canadiene, dar şi americane.” (Sursă: Cotidianul.ro )
5 tone de explozibil la o singură puşcare a muntelui
Scoaterea aurului şi argintului din masivul Cetate s-a făcut prin puşcări de mai mică sau mai mare anvergură. Cea mai mare detonare  a fost în 1975, când s-au folosit 5 tone de explozibil.
 
15 milioane de tone de minereu în 35 de ani
Din masivul Cetate se scoteau anual 575.000 tone de minereu. Cifra este raportată la un număr de 1.200 de salariaţi. Datele statistice arată că între 1970-2005, de la Roşia Montană au fost scoase 15 milioane de tone de minereu.Şi vorbim numai de exploatare de suprafaţă.  
 
Muzeul mineritului de la Roşia Montană
Despre ideea unui Muzeu al mineritului la Roşia Montană, localitate atestată din 6 februarie 131, se poate vorbi din anul 1936.  În proiectul din acel an se spunea, printre altele „...importantele venituri care se vor realiza anual (prin exploatarea muntelui Cetate) se pot ceda odată 2-3 milioane cu care să se înfăptuiască la Abrud sau la Roşia Montană un muzeu au mineritului roman…”. Ideea s-a materializat 45 de ani mai târzu, în 1981, când a fost inaugurat Muzeul mineritului de la Roşia Montană, localitate considerată în literatura de specialitate şi ca „oraş californian de civilizaţie internaţională”. În Muzeul mineritului, aflat în apropierea fostei exploatări miniere,  pot fi vizitate fostele galerii romane, formate din tuneluri lungi de zeci de kilometri, pot fi văzute monumente istorice si unelte pentru minerit, găsite de arheologi în ruinele fostului oras. Sunt păstrate în mărime naturală şi „şteampuri“,  construcţii folosite pentru separarea aurului de piatra, care erau puse în mişcare de lacuri artificiale de acumulare numite „tăuri”. Cetatea romană de la Roşia Montană este considerată cel mai autentic document de ilustrare a activităţii miniere din Munţii Apuseni, de la începuturi şi până i s-a pus cruce în anul 2006. (extras dintr-un rticol e Nicu Neag pt adevarul.ro)
 
Distrugerea a 4 munţi
Proiectul va afecta 4 munţi prin exploatare la suprafaţă, în cariere (menţionăm că timp de circa 2000 ani, până în 1970, aurul a fost exploatat în subteran, prin galerii): Cetate (care a fost exploatat la suprafaţă din 1970 de către Minvest în mina mică de 400.000 tone minereu anual, mină care a fost închisă în 2006) şi Cârnic în primii 7 ani, apoi Orlea şi Jig-Văidoaia; carierele se vor extinde la adâncimi cuprinse între 220 şi 260 metri sub nivelul topografic actual;
Relocarea a 4 sate şi a mii de oameni
Proiectul, a cărui zonă industrială are suprafaţa totală de: 1376,17 ha, va afecta 4 sate din cele 16 câte are comuna Roşia Montană, cel mai afectat fiind satul Roşia Montană. Proiectul va afecta 960 familii (adică 2064 persoane) din cele 1362 familii (reprezentând 3865 persoane) câte erau în 2002 în comuna Roşia Montană (până în prezent au fost cumpărate de către RMGC 77% din proprietăţile care cad în zona proiectului).
Mutarea caselor, cimitirelor, bisericilor
Este prevazută în proiect o zonă protejată, care va fi în jurul centrului istoric, şi va cuprinde 140 case (din care 33 sunt monumente istorice). 9 case monument istoric ar trebui declasificate, câteva biserici şi cimitire ar trebui mutate. Este o pură iluzie că obiectivele arheologice propuse spre conservare în proiect ca şi centrul istoric al satului Roşia Montană, pus într-o zonă protejată, aflate toate între cele 4 cariere deschise, vor rezista exploziilor planificate (şi prafului produs de explozii) şi trepidaţiilor produse de cele 23 de autobasculante de transport de mare tonaj (150 t) care vor circula la Roşia Montană timp de 16 ani, 365 zile pe an, 24 de ore pe zi, cum prevede proiectul. (date extrase din Raportul comisiei Grupului pentru Salvarea Roşiei Montane din Academia de Studii Economice).
Există toate premisele unui dezastru la Roşia Montană
 
Sunt încă multe detalii de aflat şi discutat. Departe de a se fi încheiat dezbaterea publică asupra proiectului de la Roşia Montană a trezit în unii conştiinţa de neam şi responsabilitatea pentru viitor, iar în alţii patimă şi agăţarea disperată de falsa siguranţă a zilei de mâine prin falsa creare de locuri de muncă. O lege cunoscută în capitalism spune că nu există siguranţa zilei de mîine într-un mediu liber şi concurenţial, iar omul trebuie să se adaptaze la un mediu economic şi social în perpetuă schimbare.
 
Să rămânem în gând, însă cu afirmaţia directorului IGR (proaspăt demis de ministrul educaţiei tocmai pentru afirmaţiile anticorporatiste), făcută într-un interviu acordat pentru Cotidianul: „Este un proiect pur speculativ, cu o marjă mare de profit anual, cu uriaşe costuri post-exploatare – rămâi cu întreţinerea pentru 120 de ani a unui imens lac cu cianuri – şi cu mari probleme de mediu, pentru că bazinul de decantare nu va putea fi protejat. Există falsurile despre care vă vorbeam, există fisuri în versantul drept, unde avem gresii poroase şi friabile ce vor suporta presiunea unei coloane uriaşe de şlam cianurat din spatele unui baraj cianurat de 185 de metri. Există toate premisele producerii unui dezastru la Roşia Montană. Chiar dacă fac şapte baraje de retenţie, tot voi avea infiltrare în pânza freatică, pentru că am izvoare, alunecări de teren am - vai de capul meu! -, ca să etanşez 363 de hectare îţi trebuie o sumă uriaşă. Nu este acoperită de profit. Deci, ce pot să spun? Un zăcământ de aur şi care, odată şi-odată, va trebui pus în valoare cu respectarea legislaţiei europene şi cu alte metode de exploatare.” 
21-10-2013
Citeste si:


Adaugati un comentariu:
Nume
Email
(nu va fi afisat)
Comentariu
Comentariile in afara subiectului si cele necuviincioase vor fi sterse
Antispam:
Scrieti, va rog, prenumele lui Eminescu


CARTI/produse despre:
Roşia Montană, Revendicări, Responsabilitate,