STIRI INTERNE - Februarie 2026

În urma căderilor masive de zăpadă și a viscolului, care au afectat numeroase comunități din țară, Patriarhia Română face apel către toate Centrele eparhiale din zonele respective să acorde sprijin urgent persoanelor aflate în dificultate, în special vârstnicilor și familiilor cu posibilități materiale reduse, pentru deszăpezirea gospodăriilor și depășirea situațiilor critice. Totodată, preoții din parohiile confruntate cu situații de urgență provocate de ninsori și viscol sunt îndemnați ca, prin implicarea Consiliilor și Comitetelor parohiale, să ofere sprijin material constând în alimente și alte bunuri de strictă necesitate celor afectați, astfel încât aceștia să poată depăși cu bine momentele dificile generate de condițiile meteorologice severe. Patriarhia Română își reafirmă solidaritatea cu toți cei aflați în suferință, îndemnând clericii și credincioșii mireni la mobilizare și sprijin concret pentru semenii aflați în nevoie. - Biroul de presă al Patriarhiei Române

101 ani de la înființarea Patriarhiei Române

Patriarhia Română împlinește miercuri, 4 februarie, 101 ani de la înființare. Actul care stă la baza patriarhatul românesc a fost aprobat de Sfântul Sinod în data de 4 februarie 1925. Decizia Sfântului Sinod a fost comunicată Parlamentului, iar înfiinţarea Patriarhiei Române a fost recunoscută şi aprobată, cu unanimitate de voturi, de Senat şi Camera Deputaţilor. În 23 februarie 1925, legea în cauză a fost promulgată de Regele Ferdinand. În data de 12 martie 1925, Bisericile Ortodoxe surori au fost înştiinţate, printr-o scrisoare irenică, de cele împlinite. În luna mai, această scrisoare irenică a fost trimisă Patriarhiei Constantinopolului prin Dragomir Demetrescu, profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti. Prin Tomosul din 30 iulie 1925, Patriarhia Constantinopolului a recunoscut ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rangul de Patriarhie. Întronizarea Mitropolitului Primat Miron Cristea ca primul Patriarh al României a avut loc în data de 1 noiembrie 1925, la Catedrala Patriarhală din București. În anul 2025, Biserica Ortodoxă Română a celebrat aniversarea un secol de patriarhat printr-o serie de evenimente deosebite. În contextul centenarului, au fost canonizați 16 mărturisitori și duhovnici cu viață sfântă din secolul 20, iar proclamarea canonizării lor a avut loc în data de 4 februarie la Catedrala Patriarhală. Un alt eveniment major pentru Ortodoxia românească l-a reprezentat sfințirea picturii Catedralei Naționale, săvârșită de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu și de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în data de 26 octombrie. Biserica Ortodoxă Română a aniversat anul trecut și 140 de ani de la primirea autocefaliei. Totodată, Sfântul Sinod a aprobat canonizarea a 16 femei cu viață sfântă (mucenițe, monahii, soții de domnitori, mame de sfinți și mărturisitoare). Proclamarea canonizării va avea loc în data de 6 februarie 2026 la Catedrala Patriarhală.

Ședința anuală de lucru a Adunării Naționale Bisericești a fost deschisă joi, 5 februarie, de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, în Aula „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei. Preafericirea Sa a menționat principalele evenimente care au avut loc în anul 2025. Ședința a fost precedată de o slujbă de Te Deum oficiată de Preasfințitul Părinte Samuel Bistrițeanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, în Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a ținut apoi în Aula „Teoctist Patriarhul” un cuvânt de deschidere, subliniind că raportul-sinteză reflectă evenimentele majore ale Anul Centenar al Patriarhiei Române. Patriarhul României a arătat că în luna februarie a anului trecut a avut loc proclamarea generală a celor 16 sfinți români duhovnici și mărturisitori ai credinței ortodoxe în timpul regimului comunist. Preafericirea Sa a subliniat că acest parcurs a făcut ca Anul Centenar al Patriarhiei Române „să fie nu doar unul care ne aduce aminte de activitățile și personalitățile Bisericii Ortodoxe Române de-a lungul a 100 de ani, dar și o întărire a comuniunii cu sfinții mărturisitori din timpul perioadei comuniste”. Patriarhul Daniel a subliniat că „evenimentul cel mai mare din punct de vedere simbolic, bisericesc și național a fost sfințirea picturii Catedralei Naționale”. Patriarhul României a amintit principalele lucrări care se desfășoară în acest moment la Catedrala Națională și dorința ca lăcașul de cult să fie în centrul manifestărilor din cadrul Întâlnirii Tinerilor Ortodocși din întreaga lume, ce va avea loc în luna septembrie la București.

Membrii ANB au aprobat raportul-sinteză întocmit de Consiliul Național Bisericesc privind activitatea Bisericii din anul trecut. De asemenea, au fost aprobate execuțiile bugetare pentru anul în curs și au formulat propuneri pentru dezvoltarea activităților Bisericii. Adunarea Națională Bisericească este organismul central deliberativ al Bisericii Ortodoxe Române pentru problemele administrative, sociale, culturale, economice și patrimoniale. Este alcătuită din câte trei reprezentanți ai fiecărei eparhii, un cleric și doi mireni, care sunt delegați de adunările eparhiale pe o perioadă de 4 ani. Membrii pot fi validați pentru cel mult două mandate.