STIRI INTERNE - Noiembrie 2025

 

Anul 2026 a fost declarat de Biserica Ortodoxă Română drept Anul omagial al pastorației familiei creștine și Anul comemorativ al sfintelor femei din calendar (mironosițe, mucenițe, monahii, soții și mame). Icoana Anului omagial-comemorativ 2026 prezintă drept model în acest sens familia Sf. Vasile cel Mare, care a dat opt sfinți. Din această familie au fost canonizați părinții Vasile și Emilia, bunica Macrina cea Bătrână și cinci dintre copii: Sf. Vasile cel Mare (1 ianuarie), Sf. Grigorie de Nyssa (10 ianuarie), Sf. Petru al Sevastiei (9 ianuarie), Sf. Cuv. Navcratie, mare pustnic și făcător de minuni în pustia Sinaiului (21 iunie), și Sf. Macrina cea Tânără. Această familie de sfinți are dedicată o zi specială în Calendarul Ortodox 2026 – 19 iulie, și este reprezentată în Icoana Anului omagial-comemorativ 2026 în Patriarhia Română. O altă familie de sfinți a fost cea a Sf. Grigorie Palama, pomenită în data de 14 noiembrie: Sfântul Constanţiu (tatăl), Sfânta Kalloni (mama), Sfântul Grigorie și fraţii lui: Sfântul Teodosie și Sfântul Macarie, precum și Sfintele sale surori: Epiharis și Teodota. Alte familii sfinte pomenite în calendar sunt:

Din 2026, credincioșii vor cinsti cu peste 30 de sfinți români în plus, ca urmare a deciziilor de canonizare a mărturisitorilor din perioada comunistă, a sfintelor femei și a cuvioșilor români athoniți. Calendarul ortodox pentru anul 2026, care este deja disponibil la pangarele bisericești și online, include pe cei 16 sfinți duhovnici și mărturisitori din secolul 20, dar și 16 sfinte românce din diferite secole, care au fost canonizate în luna iulie de Sfântul Sinod. Anul 2026 aduce și primele sărbători oficiale ale cuvioșilor români athoniți canonizați de Patriarhia Ecumenică: Cuvioșii Nifon, Nectarie și Petroniu de la Prodromu și Dionisie Ignat de la Colciu. Anul 2026 aduce cu sine și sărbătorirea primilor sfinți canonizați din întreaga Ortodoxie, care au trăit în secolul 21. Este vorba despre Sfântul Cuvios Sofian de la Antim (†2002), Sfântul Cuvios Dionisie de la Colciu (†2004), Sfântul Cuviosul Petroniu Prodromitul (†2011), Sfânta Cuvioasă Antonina de la Tismana (†2011) și Sfânta Cuvioasa Elisabeta de la Pasărea (†2014). În duminica a treia după Paști, dedicată în mod tradițional Sfintelor Femei Mironosițe, Sfântul Sinod a decis să fie cinstite în sobor toate sfintele femei care au trăit pe pământ românesc: mucenițe, cuvioase, soții și mame. Această sărbătoare întărește declararea anului 2026 ca An Comemorativ al Sfintelor Femei din Calendar. În a treia duminică după Rusalii, a fost adăugat Soborul Sfinților Athoniți, pentru care s-a pregătit o icoană specială, care include cu precădere sfinții români care s-au nevoit în decursul timpului în Sfântul Munte Athos.

 

Tot pentru prima dată în calendarul ortodox publicat de Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, anul următor se vor regăsi Cinstirea Icoanei Maicii Domnului de la Craiova (30 august), Cinstirea Icoanei Maicii Domnului de la Mănăstirea Dintr-un Lemn (21 iulie), dar și pomenirea la data de 18 martie a Sfântului Ierarh Nicolae Velimirovici, Episcop al Ohridei și Jicei, un sfânt de origine sârbă supranumit „noul Gură de Aur” pentru calitățile sale oratorice și misionare. Pentru că familiile sunt îndemnate să privească spre familia Sfântului Vasile cel Mare ca model și reper, Sfântul Sinod a stabilit ca icoana acestei familii sfinte să fie, de fapt, icoana reprezentativă a Anului Omagial 2026, iar data de 19 iulie să fie pomenirea tuturor membrilor din familia Sfântului Vasile cel Mare. Totodată, clerului militar i-a fost dedicată o sărbătoare specială, care va fi marcată în data de 26 octombrie, fiind așezată imediat după Ziua Armatei (25 octombrie) la secțiunea de Zile semnificative. Calendarul Creștin Ortodox 2026 este disponibil în mai multe formate și dimensiuni. Vezi detalii aici.

 

Se împlinesc duminică 100 de ani de la nașterea părintelui Gheorghe Calciu-Dumitreasa, unul dintre cei mai cunoscuți mărturisitori din temnițele comuniste, în care a pătimit peste două decenii. De-a lungul celor 80 de ani de viață, părintele a îndurat detenție grea în închisorile Pitești, Gherla, Jilava și Aiud, unde a fost supus unor torturi dintre cele mai crude. Chiar și după eliberare, a rămas permanent sub supravegherea Securității, până la emigrarea sa în Statele Unite ale Americii. Prima arestare a avut loc în 1948, fiind acuzat de tipărirea de manifeste anticomuniste și de sprijinirea liderilor studențimii naționaliste. Condamnat la opt ani, a fost transferat la Pitești în plină perioadă a „reeducării”. Torturile „demascărilor” l-au împins, după cum mărturisea mai târziu, într-o prăbușire sufletească. Ulterior, la Gherla în 1951 și la Jilava în 1955, părintele a început o puternică renaștere morală și duhovnicească. L-a sprijinit până la sacrificiu pe deținutul bolnav Constantin Oprișan, prin tăierea propriilor vene pentru a-l ajuta cu sânge. Eliberat în 1963 și obligat la domiciliu forțat, a refuzat orice colaborare cu Securitatea. Prin sprijinul Patriarhului Justinian, a urmat Teologia și a fost hirotonit preot, așa cum își făcuse legământ în detenție. 

Părintele Ioanichie Bălan a editat cele mai multe dintre scrierile Sfântului Cleopa, precum și colecția Viețile Sfinților (12 volume) sau Convorbiri duhovnicești. Cărțile sale au fost traduse și în limbile altor țări ortodoxe (greacă, rusă, sârbă, bulgară), precum și în limbi de circulație internațională. Sfântul Dumitru Stăniloae spunea despre Ioanichie Bălan că a fost „stăpânit de o neistovită căutare manifestată ca o vocaţie, cuvioşia Sa a colindat prin toate laturile pământului binecuvântat al ţării spre a-i descoperi comori duhovniceşti”. Arhimandritul Ioanichie s-a născut în data de 10 februarie 1930 în localitatea Stănița, județul Neamt, primind la botez numele de Ioan. După ce a absolvit Liceul comercial din Roman, la vârsta de 19 ani, a mers la Mănăstirea Sihăstria Neamțului. A fost tuns în monahism în data de 14 aprilie 1953 și hirotonit diacon în ziua următoare. Între anii 1949-1971 a îndeplinit în Mănăstirea Sihăstria ascultările de casier, contabil, secretar și ghid al mănăstirii. Între anii 1971-1975 a urmat cursurile Facultăţii de Teologie din Bucureşti. În data de 2 februarie 1979, a fost hirotonit ieromonah de către viitorul Patriarh Teoctist (pe atunci mitropolit al Moldovei). În 1984 a fost numit protosinghel, iar în 1992, arhimandrit. În anul 1971, sub presiunea autorităților comuniste, a fost transferat la Mănăstirea Bistrița, județul Neamț. Aici a desfășurat o intensă activitate misionară, prin scrieri și predică. Abia în anul 1990 a revenit la Mănăstirea Sihăstria, unde și-a continuat activitatea misionară şi publicistică. Arhimandritul Ioanichie Bălan a trecut la cele veșnice la vârsta de 77 de ani, în noaptea de 21 spre 22 noiembrie 2007, după trei ani de grea suferință. A fost înmormântat la Mănăstirea nemțeană Sihăstria.

 

Ziua Bibliei este serbată anual în data de 13 noiembrie, fiind instituită de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 2006. Biblia sau Sfânta Scriptură este cartea de temelie a credinței noastre. Ea nu este o singură carte, ci este formată din mai multe cărți și epistole (scrisori), scrise încă din secolul 15 Î.Hr. De aceea se spune că Biblia este ca o bibliotecă în miniatură. Biblia creștin-ortodoxă este compusă din două părți: Vechiul Testament, în care se scrie despre poporul evreu, despre profeți și despre cum a pregătit Dumnezeu venirea lui Mesia și Noul Testament, în care se scrie despre viața și minunile săvârșite de Iisus Hristos și despre învățăturile creștine propovăduite de apostolii și ucenicii Săi. Prima Biblie în limba română este Biblia de la București din anul 1688, iar în anul 1914 apare prima ediție a Sfintei Scripturi realizată de Sfântul Sinod. De atunci, Sfântul Sinod a tipărit șase ediții, iar ediția actuală este ceea din anul 2008. În aceeași zi, Biserica Ortodoxă îl cintește pe Sfântul Ioan Gură de Aur, unul dintre cei mai importanți exegeți ai Sfintei Scripturi. Sfântul Ioan Gură de Aur are comentarii la cărți vechi-testamentare ca Facerea, Isaia, Daniil, dar și cuvinte la Macabei, Despre David şi Saul, Despre Ana, la Daniil şi la cei trei tineri, dar și la Noul Testament. Menționăm câteva dintre acestea: Exegezele la Evangheliile după Matei şi Ioan, omiliile la parabolele specifice, comentariile la cea de-a doua carte a Sfântului Luca, Faptele Apostolilor, precum și la toate epistolele pauline. Despre Biblie, Sfântul Ioan Hrisostom spune că „nu este nimic în paginile ei care să nu fie spus cu scop, care să nu aibă ascuns mare folos”. Sfântul exeget mai afirmă că Sfânta Scriptură este de la Dumnezeu şi o califică drept „adevăr capital, dogmă esenţială şi fundamentală pe care n-ar trebui s-o uite niciodată savanţii, interpreţii şi lingviştii”.

 

Editura Cuvântul Vieții a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei a publicat prima Pastorală la începutul Postului Mare (1739) a Sfântului Ierarh Martir Neofit Cretanul, Mitropolitul Țării Românești (1738-1753), într-o ediție îngrijită de Arhim. Dr. Nectarie Șofelea, exarh administrativ al Arhiepiscopiei Bucureștilor. Tipărit la Tipografia Cărților Bisericești, textul aduce în atenția cititorilor prima scrisoare pastorală adresată preoților și credincioșilor din cuprinsul Ungro-Vlahiei de Sfântul Neofit înaintea Postului Mare din anul 1739, prin care îndeamnă la trăirea autentică a credinței și la depășirea formalismului religios. Textul a fost editat după copia din registrul Mitropoliei Ungrovlahiei de Petre Năsturel și publicat inițial în Buletinul Bibliotecii Românești din Freiburg, IX (1984). În prezenta ediție, unele arhaisme și forme slavone au fost adaptate limbii actuale, pentru a facilita lectura și înțelegerea duhovnicească, fără a altera autenticitatea documentului istoric. În Prolog, Arhim. Nectarie Șofelea arată că mesajul pastoral al Sfântului Neofit, redactat în Postul Mare al anului 1739, „abordează cu o claritate remarcabilă probleme care sunt actuale și astăzi”. Mitropolitul Neofit constata, încă de acum trei secole, că mulți creștini transformaseră viața duhovnicească într-un simplu ritual exterior, lipsit de pocăință și de înțelegerea adevăratului sens al Sfintelor Taine. „Acest diagnostic al superficialității religioase răsună puternic și astăzi, când multe practici creștine au devenit simple obiceiuri golite de substanță spirituală”, scrie editorul, subliniind că pastorația Sfântului Neofit ne reamintește că postul nu este dietă, spovedania nu este formalitate, iar Împărtășania nu este ritual magic, ci întâlnire personală și transformatoare cu Hristos. Mesajul transmis de acum aproape 300 de ani rămâne, potrivit arhim. Nectarie, „de o actualitate cutremurătoare: credința autentică cere mai mult decât prezența fizică la biserică – cere pocăință adevărată, curățire sufletească și căutare sinceră a lui Dumnezeu”. Născut în insula Creta în 1690, Sfântul Neofit s-a remarcat prin viață curată și învățătură aleasă. A fost chemat în Țara Românească de Domnitorul Constantin Mavrocordat, devenind dascăl și mai apoi Mitropolit al Țării Românești. A susținut introducerea limbii române în cult și a reînființat tipografia Mitropoliei din București, unde a publicat 14 cărți de slujbă și numeroase lucrări teologice. A fost un ierarh luminat și martir, apărător al credinței și al poporului asuprit de domnitorul fanariot Matei Ghica, care a poruncit otrăvirea sa în 1753. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a canonizat pe Sfântul Neofit Cretanul, fixând ziua sa de prăznuire în data de 16 iunie.

 

Canonizarea Sfântului Cuvios Mucenic Visarion de la Lainici a fost proclamată local la Mănăstirea Lainici, din județul Gorj. Ceremonia proclamării canonizării a avut loc după Sfânta Liturghie, Tomosul sinodal fiind citit de către Preasfințitul Părinte Sebastian, Episcopul Slatinei și Romanaților. Evenimentul a fost transmis, în direct, de Trinitas TV. În prima zi a manifestărilor, sâmbătă, IPS Irineu a săvârșit slujba de sfințire a raclei în care au fost așezate sfintele moaște ale Sfântului Cuvios Mucenic Visarion de la Lainici. „Este un moment foarte emoționant, de o încărcătură duhovnicească adâncă. Îi cunoșteam viața Sfântului, iar în momentele de rugăciune aveam această tresăltare duhovnicească, știind că Sfântul Visarion va fi așezat aici, spre închinarea tuturor”. „Așadar, așezând spre cinstire moaștele Sfântului Visarion de la Lainici, el parcă ne spune împreună cu psalmistul: «Bucura-se-vor oasele cele smerite» (Psalmul 50, 10). Sfințenia se împărtășește – niciodată nu rămâne închisă, nu rămâne ascunsă. Dumnezeu locuiește în sfinți, iar sfințenia se revarsă asupra tuturor. Sfinții sunt făcliile de lumină pe care Dumnezeu le-a așezat în sfeșnicele Bisericii Sale”. „Îl felicităm pe Părintele Stareț Ioachim pentru osteneală și ne bucurăm că această mănăstire are doi mari sfinți. Sfinte Visarioane, roagă-te pentru noi!” În continuare, în sala de conferințe a așezământului monahal, s-a desfășurat Simpozionul „Aceeași credință, aceeași jertfă – de la catacombele antichității la temnițele comuniste”, dedicat mărturisitorilor ortodoxiei din secolul XX.

 

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a anunțat, joi, în cadrul ceremoniei de acordare a Ordinului „Credință și Comuniune” celor implicați în sfințirea Catedralei Naționale, că anul viitor, Bucureștiul va fi gazda Întâlnirii Tinerilor Ortodocși din întreaga lume. „Următorul eveniment internațional va fi în luna septembrie, anul viitor, începutul lui septembrie, când, pentru vreo 3-4 zile, se va organiza la București Întâlnire Tinerilor Ortodocși din întreaga lume, ITO 2026”, a spus Patriarhul României. În acest sens, trebuie ca lucrările la Catedrala Mântuirii Neamului să continue, pentru a fi gata întregul complex.  „Deci trebuie să lucrăm în continuare, să terminăm pictura din Catedrală de la cota zero și să pregătim și paraclisul de la demisolul Catedralei și, desigur, peștera citadină a Sfântului Apostol Andrei, care se află sub esplanada Catedralei și care va fi un spațiu multifuncțional, cultural și chiar pentru evenimente culinare, deoarece arta culinară face parte din cultura tradițională”, a declarat Patriarhul Daniel. Întâlnirea Internațională a Tinerilor Ortodocși (ITO) este un eveniment organizat de Biserica Ortodoxă Română, dedicat tinerilor credincioși din țară, diaspora și din Bisericile Ortodoxe surori. Prima ediție a avut loc în 2014, la Baia Mare, iar de atunci evenimentul s-a desfășurat anual în diferite orașe din România: Cluj-Napoca (2015), București (2016), Iași (2017), Sibiu (2018) și Craiova (2019). După o pauză de patru ani cauzată de pandemie, seria ITO a fost reluată cu entuziasm în 2023. Cea mai recentă ediție, ITO 2023, s-a desfășurat la Timișoara, între 31 august și 3 septembrie. Tema aleasă a fost „Voi sunteți prietenii Mei”.

 

Federația Națională a Părinților – Edupart a marcat, joi, 20 de ani de activitate, prin lansarea Raportului Național al Părinților 2025, într-o ședință desfășurată la Palatul Parlamentului. Potrivit FNP, documentul reprezintă o sinteză a douăzeci de ani de dialog cu autoritățile și familiile, precum și vocea a peste 20.000 de părinți din întreaga țară. Cu ocazia acestui eveniment, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a transmis un mesaj despre misiunea Bisericii de a proteja și cinsti familia, într-o societate „în criză de valori”. Patriarhul a mai subliniat importanța orei de religie pentru formarea morală a copiilor, dar și despre provocările la care sunt supuși părinții în lumea contemporană. Mesajul integral al Patriarhului României poate fi citit aici. Federația Națională a Părinților din România – Edupart este o organizație nonguvernamentală ce reprezintă interesele a sute de mii de părinți și ale elevilor acestora, având ca scop îmbunătățirea sistemului educațional și protecția drepturilor elevilor și părinților. FNP are filiale în 37 de județe și mii de membri . Federația a fost înființată în octombrie 2005 ca o platformă deschisă tuturor Asociațiilor, Consiliilor Reprezentative ale Părinților și Comitetelor de Părinți din instituțiile preuniversitare din România: grădinițe, școli, licee și alte forme de educație.

 

Pelerinajul organizat la Catedrala Națională, cu prilejul sfințirii picturii, s-a încheiat după 11 zile, timp în care 315.000 de credincioși au trecut prin Sfântul Altar. Lăcașul de cult va rămâne deschis pentru vizitare până în data de 14 noiembrie, între orele 11:00 și 19:00. La ora 2:30 noaptea a trecut ultimul pelerin să se închine în Sfântul Altar, iar apoi au fost duse înapoi în Catedrala Patriarhală istorică moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor. Fluxul impresionant de pelerini a început în 26 octombrie, imediat după sfințirea picturii în mozaic a Catedralei Naționale. Pelerinii au venit din toate colțurile țării pentru a trece prin Sfântul Altar și au stat până la 14-16 ore la coadă pentru a se închina. Pe durata pelerinajului, credincioșii s-au putut închina la racla ce conține fragmente din moaștele Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României și al Catedralei Naționale. De asemenea, au fost aduse special și moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor. Fluxul de pelerini a fost constant pe toată durata evenimentului, iar organizarea s-a realizat cu sprijinul voluntarilor și clericilor Arhiepiscopiei Bucureștilor, dar și al autorităților.

 

 

 

Revista „Binele de știut”: Sfințirea picturii Catedralei Naționale - Basilica