STIRI INTERNE - Octombrie 2025
În data de 29 octombrie se împlinesc 16 ani de la trecerea la Domnul a părintelui Teofil Părăian, cel supranumit „duhovnicul tinerilor”. Părintele s-a născut pe 3 martie 1929, într-o familie simplă de plugari din satul Topârcea, județul Sibiu. Ioan, acesta fiind numele său de botez, s-a născut orb și a urmat, între anii 1935–1940, cursurile unei școli primare pentru nevăzători din Cluj-Napoca. Studiile le-a continuat până în 1948 la liceul pentru nevăzători din Timișoara. În perioada liceului l-a cunoscut pe Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie (Boca) de la Mănăstirea Prislop. De la el a învățat Rugăciunea inimii, pe care a început să o practice încă dinainte de a intra în monahism. Dragostea pentru Dumnezeu și pentru teologie l-a îndemnat, după terminarea liceului, să urmeze cursurile Facultății de Teologie din Sibiu. În anul 1953 a intrat în monahism la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, județul Brașov, primind numele de Teofil, care în limba greacă înseamnă „iubitor de Dumnezeu”. După șapte ani, a fost hirotonit diacon de către Mitropolitul Nicolae Colan. După 23 de ani de slujire ca diacon, Mitropolitul Antonie Plămădeală l-a hirotonit preot și duhovnic. În 1986 a fost ridicat la rangul de protosinghel, iar în 1988 – la cel de arhimandrit. Părintele Teofil a trecut la viața veșnică la 29 octombrie 2009 și își doarme somnul de veci la Mănăstirea Sâmbăta de Sus.
Peste 100.000 au participat la pelerinajul dedicat Sfântului Dimitrie cel Nou, în acest an, a declarat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, părintele Adrian Agachi. „La pelerinajul desfășurat cu ocazia sărbătorii Sfântului Dimitrie cel Nou s-au închinat la Sfintele Moaște aproximativ 110.000 de pelerini în total”, a informat consilierul patriarhal. Persoanele prezente la pelerinaj au primit mâncare și apă din partea sectoarelor social-filantropice ale Administrației Patriarhale în timpul așteptării la rând. Un pelerinaj istoric. Pelerinajul din 2025 s-a desfăşurat între 19 şi 29 octombrie, la Catedrala Patriarhală din Bucureşti. În primele zile, între 19 şi 22 octombrie, racla cu moaştele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou a fost aşezată în pridvorul Catedralei, iar credincioşii s-au putut închina zilnic, de dimineaţă până aproape de miezul nopţii. Programul a inclus, în fiecare zi, slujbe de dimineaţă şi de seară – Sfânta Liturghie, Vecernia şi Paraclisul Sfântului Dimitrie. Un moment central a fost procesiunea „Calea Sfinţilor”, desfăşurată joi, 23 octombrie 2025. Două coloane de clerici şi credincioşi au pornit de la Catedrala Patriarhală şi de la biserica „Sfântul Spiridon-Nou”, întâlnindu-se la baza Dealului Patriarhiei, apoi urcând împreună spre Catedrala Patriarhală, unde s-au rostit rugăciuni şi s-a oficiat slujba de binecuvântare a pelerinilor. Ziua de 27 octombrie, sărbătoarea Sfântului Dimitrie cel Nou, a fost apogeul pelerinajului. Sfânta Liturghie arhierească a fost oficiată de către Patriarhul Daniel al României, împreună cu Patriarhul Bartolomeu I al Constantinopolului şi mai mulţi ierarhi din ţară şi din străinătate.
Până în prezent, peste 40.000 de persoane s-au închinat în altarul Catedralei Naționale, a declarat marți pentru Agerpres Părintele Adrian Agachi, Consilier patriarhal coordonator al Biroului de presă al Patriarhiei Române. Conform unei tradiții specifice Bisericii Ortodoxe Române, după sfințirea unui lăcaș de rugăciune, toți credincioșii – bărbați și femei – au dezlegare să treacă și să se închine prin sfântul altar. În acest scop, Catedrala Națională rămâne deschisă zi și noapte până vineri, 31 octombrie 2025.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, întrunit sâmbătă în ședință de lucru la Palatul Patriarhiei, a discutat includerea în Calendarul Bisericii Ortodoxe Române a cuvioșilor athoniți de origine română recent canonizați de Patriarhia Ecumenică: Sf. Cuv. Nifon, întemeietorul Schitului Prodromu, și Sf. Cuv. Nectarie Protopsaltul. Patriarhul României a amintit că Nifon Ionescu a fost ctitorul și primul stareț al Schitului Prodromu și a trăit ultimii 17 ani din viață în pustia Vigla, unde sunt cele mai nefavorabile condiții din Sfântul Munte Athos: „Exact acolo s-a nevoit, cândva, și Sfântul Grigorie Palama”. „Celălalt Cuvios, Sfântul Nectarie Crețu, a fost cel mai vestit protopsalt al Sfântului Munte, fiind numit și privighetoarea Sfântului Munte Athos. Este cunoscut ca Nectarie Vlahul”, a mai precizat Preafericirea Sa. „Acești doi Părinți, împreună cu Părintele Petroniu Tănase, reprezintă trei sfinți cuvioși români de la Prodromu. Ne bucurăm că au fost și ei incluși în sinaxarul Bisericii constantinopolitane și al Muntelui Athos și, de aceea, dorim și noi să îi înscriem în calendarul nostru.” Slujbele lor au fost deja pregătite de mult timp și trimise la Patriarhia Ecumenică, împreună cu icoanele lor, a mai explicat Părintele Patriarh Daniel. Ierarhii au discutat introducerea în Calendarul Bisericii Ortodoxe Române a celor doi sfințit athoniți de origine română recent canonizați. În total, românii din athos canonizați anul acesta de Patriarhia Ecumenică sunt patru. În total, Patriarhia Ecumenică a canonizat recent patru sfinți athoniți de origine română, care se alătură, în Anul Centenar al Patriarhiei Române, celor 16 sfinți români mărturisitori și cuvioși din secolul XX canonizați de Biserica Ortodoxă Română.Patriarhul României a amintit și de ceilalți doi cuvioși români aghioriți recent canonizați și introduși și în Calendarul Bisericii Ortodoxe Române, Părintele Dionisie Ignat de la Colciu și Părintele Petroniu Tănase de la Prodromu. Sfinții Nifon Prodromitul și Nectarie Protopsaltul au fost canonizați de Patriarhia Ecumenică în 18 octombrie 2025, la propunerea Sinodului Mitropoliei Munteniei și Dobrogei formulată în ședința din 19 mai 2024.
O emisiune filatelică dedicată Sfințirii Catedralei Naționale va fi pusă în circulație vineri de Romfilatelia și Poșta Română, informează Romfilatelia. Emisiunea conține o marcă poștală, o coliță dantelată, două plicuri „prima zi” și o carte poștală maximă pentru pasionații de maximafilie. Potrivit sursei citate, marca poștală a emisiunii, cu valoarea nominală de 5 lei, reproduce imaginea unei icoane din mozaicul catapetesmei Catedralei Naționale cu imaginea Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul tuturor românilor. Marca poștală din colița filatelică, cu dimensiunile de 252 x 36 mm și valoarea nominală de 30 lei, prezintă o amplă panoramă a spațiului în care se ridică Catedrala, însoțită de două imagini cu icoanele Mântuitorului Iisus Hristos și ale Maicii Domnului cu Pruncul. Această marcă, susține Romfilatelia, are dimensiuni care depășesc pe cele ale ultimului record filatelic publicat de Guinness World Records. Plicul „prima zi” al emisiunii este disponibil în două variante grafice:
- prima, echipată cu timbrul emisiunii și ilustrația panoramică a Catedralei Naționale;
- a doua, cu o reprezentare detaliată a iconografiei plafonului Catedralei, însoțită de colița dantelată a emisiunii.
Emisiunea poate fi achiziționată din magazinele Romfilatelia din București, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, precum și din magazinul online.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a sfințit racla care va păstra fragmente din moaștele Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul României și al Catedralei Naționale. Slujba a fost săvârșită joi în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” al Reședinței Patriarhale. Racla a fost lucrată la Atelierele Patriarhiei Române, fiind împodobită cu icoane ale sfântului și cu alte ornamente. Racla păstrează peroneul și rotula de la piciorul drept al Sfântului Apostol Andrei, dăruite Patriarhiei Române de către Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Italiei, și de Arhiepiscopul catolic Orazio Soricelli de Amalfi–Cava de’ Tirreni. Preafericirea Sa a explicat că racla ce păstrează cinstitele odoare va fi așezată permanent spre închinare în Catedrala Națională: „Această raclă are chiar forma Catedralei și ea va fi permanent prezentă în sfântul lăcaș”. „Racla imită Catedrala Națională până la cornișe, iar mai sus de acestea, în loc de turle se află capacul ei. Pe capac este chipul Sfântului Apostol Andrei, iar în interiorul capacului se află icoana Sfântului Andrei care poartă pe brațele sale Catedrala Națională, fiind și ocrotitor al acesteia”. Racla are forma Catedralei Naționale.
sursa știri: basilica
Linkuri la știri
Revista „Binele de știut”: Luna septembrie 2025 - basilica
Adaugati un comentariu: