STIRI INTERNE - Iunie 2025

Tags: ;

Mănăstirea Sihăstria invită la proclamarea locală a canonizării Sfinților Cuvioși Paisie și Cleopa

Proclamarea locală a canonizării Sfinților Cuvioși Paisie Olaru și Cleopa Ilie va avea loc în data de 7 august, la Mănăstirea Sihăstria, județul Neamț, în cadrul Sărbătorilor Sfinților Nemțeni, care încep în 5 august cu prăznuirea Sfântului Ioan Iacob de la Neamț. În data de 28 aprilie, la Sihăstria, a avut loc deshumarea osemintelor celor doi cuvioși. Moaștele au fost curățate și așezate cu evlavie în sicrie noi. Evenimentul a fost marcat de prezența Preasfințitului Părinte Nichifor Botoșăneanul. În contextul Anului Centenar al Patriarhiei Române și al comemorării duhovnicilor și mărturisitorilor români din secolul XX, 16 sfinți români au fost canonizați, inclusiv Cuvioșii Paisie și Cleopa. Proclamarea generală a canonizării acestora a avut loc în 4 februarie, la Catedrala Patriarhală. Donează și tu! Mănăstirea Sihăstria face apel la sprijin financiar pentru finalizarea lucrărilor care se află în proces de desfășurare. Arhim. Arsenie Popa transmite binecuvântări tuturor celor care vor sprijini acest efort. „Cunoscând dragostea poporului român atât pentru Biserică, cât și pentru Mănăstirea Sihăstria de ieri și de astăzi, apelăm la bunăvoința dumneavoastră, rugând pe cei care doresc să doneze pentru finalizarea lucrărilor începute la Sihăstria, să o facă în conturile Mănăstirii Sihăstria”, a transmis arhim. Arsenie Popa, starețul Mănăstirii Sihăstria.

Cont în lei: RO28RNCB0199005311250001

Cont în euro: RO17RNCB0199005311250005

Parlamentul a aprobat instituirea Zilei Maramureșului

Parlamentul a aprobat miercuri legea care instituie Ziua Maramureșului. Aceasta va fi marcată în 15 august, anunță Mediafax. În Expunerea de motive, inițiatorii explică de ce au ales această dată: din 15 august 1391 datează un document emis de Cancelaria Regelui Sigismund de Luxemburg al Sfântului Imperiu Roman, Ungariei și Boemiei, prin care Maramureșul era recunoscut oficial ca entitate autonomă românească. Pe lângă argumentul istoric, documentul aduce și argumente culturale și religioase. „Instituirea Zilei Maramureșului este nu doar o recunoaștere a identității și a valorilor acestui ținut, ci și o oportunitate de promovare națională și internațională”, au scris inițiatorii. Cu prilejul acestei zile, autoritățile publice centrale și locale, instituțiile publice de cultură din țară și străinătate, precum și organizațiile minorităților naționale pot organiza activități culturale, sociale, educative și artistice prin care să fie promovate istoria, tradițiile, obiceiurile și patrimoniul cultural al Maramureșului. Proiectul legislativ a fost inițiat de Senatorul Cristian Augustin Niculescu-Țăgârlaș și susținut de parlamentari ai mai multor formațiuni politice.

24 iunie: Ziua Universală a iei

Ziua Universală a Iei este sărbătorită anual în 24 iunie, începând din 2013. Inițiativa a aparținut Andreei Tănăsescu, fondatoarea comunității „La Blouse Roumaine”. Data coincide cu sărbătoarea Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul și cu tradițiile populare de Sânziene. În iunie 2022, Președintele României, Klaus Iohannis, a promulgat Legea care prevedea instituirea zilei de 24 iunie ca Ziua Universală a Iei. În motivarea Legii s-a menționat că „ziua de 24 iunie este zi sfântă pentru credincioșii ortodocși care sărbătoresc Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, zi cunoscută de popor ca şi Drăgaica sau Sânzienele, zi care a fost declarată neoficial în România şi în comunităţile româneşti din întreaga lume ca Ziua Universală a Iei”. În 2015, Washington D.C. a fost primul oraș care a recunoscut oficial această zi, la inițiativa comunității românești din S.U.A. Astăzi, evenimentul este celebrat în peste 60 de state și în numeroase instituții culturale.

Termenul „ie” provine din latinescul tunicae lineae, iar originea sa este legată de civilizația Cucuteni. În secolul al VI-lea apar menţiuni în limba latină în „Glossarium mediae et infimae Latinitatis” al lui Du Cange, privind termenul de camisa, împrumutat de la celţi, alături de alte aspecte despre portul românesc. În tradiția românească, ia este o cămașă de sărbătoare, purtată exclusiv de femei, decorată cu broderii și mărgele, simbolizând statutul social, vârsta și personalitatea purtătoarei. Meșteșugul coaserii iei era transmis din generație în generație, însoțit de rugăciuni rostite înainte de tors, țesut sau împletit, pentru a păstra tradiția. Firul era vopsit în gospodăriile din zonele rurale, după reţete străvechi, pe care fiica le primea de la mamă şi le transmitea copiilor ei. Culorile erau de origine vegetală, preparate cu grijă şi răbdare din plante, buruieni, arbori fructiferi sau sălbatici. Cele mai vechi ii sunt în general de pânză de in sau de cânepă, brodate cu lână sau cu mătase.

Un program de Master al Facultății de Teologie din București explorează legătura dintre spiritualitate și medicină

Cei care își doresc să aprofundeze relația dintre spiritualitatea creștin-ortodoxă și științele medicale au la dispoziție un program de master interdisciplinar oferit de Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” a Universității din București. Intitulat „Spiritualitate creștină și viață sănătoasă”, Masterul își propune să le deschidă noi orizonturi celor care vor să exploreze sănătatea și viața umană din perspectivă creștin ortodoxă. Demersul de studiu va aduce laolaltă textele biblice și patristice și cunoștințele de ordin medical pentru înțelegerea vindecării și a sănătății omului, văzut din perspectivă creștină, ca suflet și trup. Cursurile prevăzute în program acoperă o paletă largă de subiecte care țin de istoricul raportului dintre medicină și spiritualitatea creștină, de confluența dintre spiritualitate și sănătate în antropologia creștin-ortodoxă, dar și teme din domenii ca Neuroștiințele sau Comunicarea medicală. Vor fi abordate teme referitoare la contextul actual care privesc dialogul dintre teologie și știință, dintre medicină și spiritualitate, precum Tehnicizarea inumană a vieții, Exercitiile spirituale ale Filocaliei – abordare din perspectiva neuroștiintelor contemplative, Influențele culturii asupra creierului și asupra sănătății.

Alte obiecte de studiu vor fi rezultatele recente din aria științelor medicale, de exemplu Medicină integrativă, Psihologie clinică și Elemente de medicină comportamentală, dar și cursuri aflate la confluența dintre medicină și spiritualitate, cum ar fi Actul medical și experiența credinței, Funcțiile vitale ale omului din perspectivă medicală și spirituală și Practici în psihoterapie. Abordare interdisciplinară. În același timp, nu vor lipsi nici temele specifice istoriei și antropologiei creștine, precum Raportul dintre trup și suflet în spiritualitatea ortodoxă, Elemente de istorie medicală și spiritualitate creștină, Elemente de medicină biblică. Programul va fi susținut de cadre didactice de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” și de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București. Între acestea se numără cadre universitare cu o bogată experiență de cercetare interdisciplinară, ca pr. prof. Ștefan Buchiu, pr. prof. Gheorghe Holbea, Arhid. Sorin Mihalache, conf. univ. dr. Adrian Lemeni, prof. Miron Bogdan, prof. Irinel Popescu sau Adina Baciu.

Noi săpături arheologice în Insula Mare a Brăilei

Înaltpreasfințitul Părinte Casian a oficiat sâmbătă, o slujbă de pomenire pentru victimele regimului comunist, în cadrul proiectului de identificare a martirilor din lagărul de muncă forțată de la Salcia, în Insula Mare a Brăilei. Vizita a avut loc în contextul lucrărilor arheologice desfășurate în perimetrul fostului lagăr comunist, unde au fost descoperite osemintele a șapte noi victime, martiri și deținuți politici. Săpăturile au fost realizate în cimitirul din localitatea Agaua, de echipa condusă de istoricul Marius Oprea, într-o groapă comună în care, în perioada regimului comunist, erau înmormântați fără cruce și fără slujbă religioasă cei care mureau în condiții cumplite la Salcia. Aceste demersuri arheologice și comemorative vin ca urmare a deciziei Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române de a canoniza 16 sfinți români. Printre aceștia se află și Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian Boghiu, Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu și Sfântul Preot Mărturisitor Ilie Lăcătușu, care au pătimit în lagărul de la Salcia. După identificarea rămășițelor pământești, osemintele au fost așezate cu evlavie în racle din lemn și depuse în biserica din Agaua.

sursă știri: basilica.ro

Linkuri la știri:

Comuniunea sfinților români. Numărul celor canonizați se apropie de 200 - Basilica

Anul Centenar al Patriarhiei Române pe înțelesul copiilor - Basilica

25-06-2025

Adaugati un comentariu:

Nume
Email (nu va fi afisat)
Comentariu
	Comentariile in afara subiectului si cele necuviincioase vor fi sterse
Antispam: Scrieti, va rog, prenumele lui Eminescu