STIRI INTERNE - Mai 2025
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a instituit în 2009 o duminică dedicată familiei creștine. Aceasta este marcată în duminica cea mai apropiată de ziua de 15 mai, declarată de Organizația Națiunilor Unite drept Ziua Internațională a Familiei. Anul acesta, Duminica Familiei Creștine cade în ziua de 18 mai. Într-un mesaj dedicat femeii creștine cu prilejul Duminicii Mironosițelor, Părintele Patriarh Daniel explica cine sunt ocrotitorii duhovnicești ai zilei. „Biserica Ortodoxă Română sărbătorește Ziua Națională a Familiei în Duminica cea mai apropiată de 15 mai, ca fiind Duminica Familiei Creștine, ocrotită de Sfântul Apostol Andronic și soția sa, Iunia (pomeniți în ziua de 17 mai)”, transmitea Patriarhul României
Trecuți în calendarul ortodox cu ziua de pomenire în 17 mai, Sfântul Apostol Andronic și soția sa, Iunia, au propovăduit Evanghelia străbunilor noștri traci din regiunea Panoniei, în apropierea actualei frontiere vestice a României. Numele lor apare și în Sfânta Scriptură: „Îmbrățișați pe Andronic și pe Iunia, cei de neam cu mine și împreună închiși cu mine, care sunt vestiți între apostoli și care înaintea mea au fost în Hristos”, scrie Sf. Ap. Pavel, care era înrudit cu ei (Romani 16, 7). Există și o propunere laică de instituire a unei Zile Naționale a Familiei, tot pentru data de 15 mai. Pe agenda Senatului României se află un proiect de lege în care se subliniază că „familia trebuie să rămână pilonul principal al societății noastre contemporane, în condițiile în care oferă suport emoțional, educațional, stabilitate și siguranță pentru toți membrii săi”.
2026 va fi instituit drept „Anul Constantin Brâncuși”, la 150 de ani de la nașterea marelui sculptor. Senatul a adoptat un proiect legislativ care permite principalelor instituții ale statului și autorităților locale să organizeze sau să ofere sprijin logistic pentru desfășurarea unor evenimente culturale, artistice sau educaționale. Totodată, anul 2026 va fi declarat Anul „Nadia Comăneci”, marcând împlinirea a 50 de ani de la performanța istorică a gimnastei românce, care a obținut primul 10 din istoria acestui sport. Conform inițiativei legislative, Comitetul Olimpic și Sportiv Român va întocmi un calendar de activități sportive și educative, care va fi transmis autorităților centrale și reprezentanțelor diplomatice ale României din străinătate. Ambele propuneri urmează să fie înaintate Camerei Deputaților, care are rol de for decizional.
- Constantin Brâncuși a desființat fața și spatele sculpturii.
- A creat conceptul luminii ieșite din sculptură, fără umbre.
- A recuperat sculptura ca parte din sculptura ca întreg. Semnificativă
- Opera sa este funerară și recuperează protofolclorul românesc.
- Opera sa nu are istorie, este atemporală, fiind legată de veșnicie.
- Opera sa nu ocupă un loc în spațiu, fiind o revelație care ordonează spațiul și timpul.
- Opera sa este o modelare a formelor divine in lumea manifestării materiale.
- Opera sa constă în dematerializarea lumii.
14 mai, Ziua de cinstire a martirilor din temnițele comuniste
România comemorează miercuri Ziua de cinstire a martirilor din temnițele comuniste, instituită de Parlamentul României în 2017 în memoria celor care și-au pierdut viața în urma tratamentelor inumane și a torturilor din pușcării. Au fost arestați de regimul comunist doar pentru că făceau parte dintr-o categorie socială indezirabilă: nu erau doar foști politicieni, ci și țărani înstăriți, intelectuali, studenți și mai ales mulți preoți, care prin simpla existență contraziceau ideologia ateistă instituită la nivelul tuturor instituțiilor statului. Ziua de 14 mai a fost aleasă pentru comemorare, deoarece în noaptea de 14 spre 15 mai 1948 au început arestările: aproximativ 10.000 de persoane au fost arestate într-o singură noapte, adesea fără ca familiile să știe unde sunt închiși sau chiar dacă mai sunt în viață. Numeroși deținuți politici și-au pierdut viața în închisorile comuniste de la Pitești, Gherla, Aiud, Târgu Ocna, Sighet, Râmnicu Sărat, Arad, Jilava, Văcărești. În Anul Centenar al Patriarhiei Române, Biserica Ortodoxă Română a proclamat canonizarea a 16 sfinți cuvioși și mărturisitori prigoniți și unii chiar uciși în timpul comunismului. De asemenea, Sfântul Sinod a declarat Anul 2025 drept Anul comemorativ al duhovnicilor şi mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea în Patriarhia Română.
Ziua Naţională a Portului Tradiţional din România, instituită prin Legea 102/2015, este sărbătorită anual în cea de-a doua duminică a lunii mai. Potrivit actului normativ, marcarea acestei zile are rolul de a promova portul popular românesc, de a „evidenţia valorile inestimabile pe care le reprezintă costumele tradiţionale specifice fiecărei zone”. Totodată, legea prevede includerea, în luna mai, în cadrul curriculei şcolare pentru clasele IV-XII, la disciplina educaţie civică sau la disciplinele echivalente, a două ore consacrate portului tradiţional al zonei sau al minorităţilor naţionale, evidenţiind semnificaţia acestora în păstrarea identităţii naţionale. Portul popular românesc datează din secolele IX-X, dar mărturii mai numeroase există din secolul al XIV-lea. Cea mai veche reprezentare a portului autentic românesc este consemnată în Cronica Pictată de la Viena din 1358, care descrie bătălia de la Posada între regele Ungariei, Carol Robert de Anjou şi voievodul muntean Basarab I, unde este reprezentat portul autentic al bărbaţilor, cu cămăşi lungi, strânse la mijloc cu brâu sau centură, iţari, opinci şi căciuli din bucăţi de piele de oaie pe cap.
Moaștele Sf. Elena au ajuns înapoi în Veneția
Pelerinajul de la Mănăstirea Pantocrator din județul Teleorman a ajuns la final. După cele nouă zile, în care zeci de mii de credincioși s-au închinat la moaștele Sfintei Împărătese Elena, racla cu cinstitul odor s-a reîntors în Veneția. Ultimul eveniment din zilele de sărbătoare a fost serbarea hramului bisericii mari a mănăstirii, ocrotită de Sf. Ioan Teologul, în cinstea căruia Episcopul Galaction al Teleormanului și Alexandriei a oficiat Sfânta Liturghie. „Pare că a trecut totul într-o clipă, pentru că au fost momente de bucurie. Tot ceea ce s-a întâmplat aici, și Sfintele Liturghii și concertul de muzică bizantină, simpozioanele, conferințele care au fost, toate acestea ne-au făcut să aprofundăm mai bine personalitatea Sfintei Elena”, a declarat arhim. Sebastian Serdaru, starețul Mănăstirii Pantocrator, pentru Trinitas TV. „Am descoperit că este o prezență luminoasă în istoria Bisericii și, pe de altă parte, concret s-a văzut lucrul acesta prin mulțimea de credincioși care a venit să se închine anul acesta aici, în mănăstirea noastră”, a adăugat părintele arhimandrit. Prezența Moaștelor Sfintei Împărătese Elena la Mănăstirea Pantocrator a reprezentat un eveniment istoric, fiind a doua oară în 800 de ani când Racla cu trupul Sfintei a părăsit teritoriul Italiei. Moaștele Sfintei Împărătese Elena sunt păstrate în Biserica „Sant’ Elena” din Veneția.
sursă știri: basilica.ro
Adaugati un comentariu: