STIRI INTERNE - Ianuarie 2025
În data de 4 februarie 2025, Biserica Ortodoxă Română va sărbători o sută de ani de la ridicarea sa la rangul de Patriarhie, zi care va coincide și cu proclamarea generală a canonizării celor 16 Sfinți Români de către Patriarhul României înconjurat de ierarhii Sfântului Sinod. Ulterior, proclamarea locală a fiecărui sfânt va avea loc în eparhia care a înaintat argumentele canonizării lui, la data de prăznuire a acestuia. În data de 17 aprilie 2025 va avea loc pregătirea și sfințirea Sfântului și Marelui Mir, folosit la Taina Mirungerii și la sfințirea tuturor lăcașurilor de cult. Împlinirea a 140 de ani de la recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române va avea loc pe data de 25 aprilie 2025 și va coincide cu sărbătoarea Izvorul Tămăduirii. În perioada 13-17 mai 2025 va avea loc, la București, Simpozionul internațional de Teologie dedicat Anului Centenar și împlinirii a 1.700 de ani de la Sinodul I Ecumenic de la Niceea. Sfințirea Catedralei Naționale și deschiderea ei pentru slujire va avea loc duminică, 26 octombrie 2025. Catedrala Națională va fi sfințită de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului și de Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române, în prezența membrilor Sfântului Sinod.
Moaștele întregi ale Sfintei Împărătese Elena vor fi aduse de la Veneția la Mrea. Pantocrator
Moaștele întregi ale Sfintei Împărătese Elena, mama Sfântului Împărat Constantin cel Mare, vor fi aduse în pelerinaj la Mănăstirea Pantocrator din județul Teleorman. Sfântul odor va fi adus de la biserica romano-catolică dedicată Sfintei Elena din Veneția și va rămâne în incinta mănăstirii românești în perioada 30 aprilie – 8 mai 2025. Sfânta a fost înmormântată la Roma, apoi moaștele sale au fost transferate la Constantinopol – Noua Romă. În 1211, în timpul uneia dintre cruciade, cavalerii apuseni au luat moaștele de la Constantinopol și le-au dus la Veneția, de unde nu au mai fost scoase în pelerinaj decât abia după de opt secole, când au fost duse spre cinstire la Atena. Astfel, după Grecia (2017), România este a doua țară ortodoxă în care poposește sfânta de când moaștele ei se află la Veneția. „Anul acesta, în care Patriarhia Română împlinește 100 de ani, bucuria evenimentelor aniversare ale Centenarului Patriarhiei Române va fi sporită și de acest eveniment duhovnicesc”, a precizat Arhim. Serafim Baciu. De aceea, în 30 aprilie, prima zi de pelerinaj, începând cu ora 15:00 și până la 18:00, sfintele moaște vor poposi la Catedrala Patriarhală din Capitală, lăcaș ocrotit de Sfânta Elena și fiul ei, Sf. Împ. Constantin cel Mare. Moaștele sfintei împărătese vor ajunge la Mănăstirea Pantocrator în aceeași zi, în jurul orei 19:30. În prezența lor, mănăstirea va marca atât ziua de 4 mai, când este cinstită pomenirea Mutării moaștelor Sfintei Maria Magdalena de la Efes la Constantinopol, cât și ziua de 8 mai, hramul bisericii mari a mănăstirii. De asemenea, în perioada 5-6 mai 2024, Centrul Eparhial din Alexandria și Mănăstirea Pantocrator vor organiza Simpozionul Național „Credință, slujire și istorie în context eclezial și național. 100 de ani de patriarhat și 1700 de ani de la Primul Sinod Ecumenic”. Anul acesta se împlinesc 1700 de ani de la Primul Sinod Ecumenic de la Niceea (325), care a fost deschis chiar de Sf. Împ. Constantin cel Mare și mama sa, Elena.
Ierarhii din Mitropolia Basarabiei și-au exprimat dorința ca Patriarhul României să viziteze Republica Moldova. Ar putea fi prima vizită a unui patriarh român dincolo de Prut. Invitația a fost oficializată în urma Sinodului Mitropolitan care a avut loc joi la Chișinău. Sinodul și-a manifestat dorința de a adresa o invitație oficială Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, pentru a realiza o vizită istorică în Republica Moldova. Aceasta ar marca prima vizită a unui Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române în Basarabia, subliniind și întărind legătura spirituală și identitară dintre cele două maluri ale Prutului, se arată în comunicatul de presă emis după ședința sinodală. Invitația este lansată în contextul istoric în care atât Patriarhia Română, cât și Mitropolia autonomă a Basarabiei aniversează un secol de existență. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a avut un rol important în reactivarea Mitropoliei Basarabiei, susținând demersul în anii `90 din calitatea de Mitropolit al Moldovei și Bucovinei. Din postura de Patriarh al României, Preafericirea Sa a revitalizat eparhiile de peste Prut prin organizarea de alegeri de ierarhi și apoi susținerea reconsolidării centrelor eparhiale și a catedralelor de la Chișinău, Bălți, respectiv Cahul. Patriarhul Daniel a încurajat totodată eparhiile limitrofe să colaboreze cu cele din Republica Moldova, în sprijinul credincioșilor basarabeni. De asemenea, mai mulți sfinți români care au trăit în Basarabia au fost canonizați în timpul Preafericirii Sale, începând cu Mitropolitul Iosif cel Milostiv (Naniescu), în 2017, și Episcopul Dionisie (Erhan) în 2018; apoi protoiereul martir Alexandru Baltaga, protosinghelul Iraclie Flocea, dar și arhimandritul Sofian (Boghiu) – canonizați în 2024. Patriarhul Daniel oferă un sprijin considerabil Mitropoliei Basarabiei și prin Statul român care le acordă aceleași drepturi salariale clericilor moldoveni, prin statutul de angajați ai Patriarhiei Române. De asemenea, prin Centrul de Presă Basilica al Patriarhiei Române, activitățile și evenimentele din Mitropolia Basarabiei se bucură de vizibilitate națională și internațională. Momentan, niciun Patriarh al României nu a vizitat Mitropolia Basarabiei. Cea mai importantă vizită recentă dincolo de Prut a fost a Mitropolitului Teofan, care a participat ca delegat al Patriarhului Daniel, la sfințirea Paraclisului Eparhial din Cahul, în anul 2022. Și Premierul Dorin Recean l-a invitat în vara anului 2023 pe Patriarhul României în Republica Moldova. Prezent la aniversarea zilei de naștere a Părintelui Patriarh, premierul Moldovei i-a spus Preafericirii Sale că „este așteptat acasă, în Basarabia, la Chișinău. Acolo avem nevoie de un spirit autentic românesc, care vă caută și care încontinuu vrea să facă parte din Biserica mamă”.
Teologi și profesori de renume internațional vor participa la Simpozionul „Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325): credința ortodoxă – baza unității Bisericii” organizat de Patriarhia Română între 13 și 17 mai la București. Deschiderea simpozionului dedicat aniversării a 1700 de ani de la Primul Sinod Ecumenic va avea loc la Palatul Patriarhiei în data de 14 mai, urmând ca lucrările propriu-zise să se desfășoare la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București. Întâlnirea se va derula pe patru mari teme:
- Mărturisirea de credință niceeană și receptarea ei ecumenică;
- Contextul istoric al Primului Sinod Ecumenic de la Niceea;
- Primul Sinod Ecumenic de la Niceea și tradiția liturgică a Bisericii;
- Importanța hotărârilor canonice ale Primului Sinod Ecumenic de la Niceea pentru viața Bisericii.
„Erminia reprezentărilor artistice bizantine” va fi lansată în data de 28 ianuarie, în Aula Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, începând cu ora 18:00. Lucrarea însumează 5 volume tematice, care vor fi discutate în prezența Înaltpreasfințitului Părinte Andrei. În cadrul evenimentului vor lua cuvântul autorii volumelor și invitatul special – prof. univ. dr. habil. Vlad Țoca. Publicația „Erminia reprezentărilor artistice bizantine” este coordonată de: pr. prof univ. dr. Ioan Chirilă, de conf. univ. dr. Claudia-Cosmina Trif şi asist. univ. drd. Gabriel Ştefan Solomon, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. Cele cinci volume ale lucrării sunt: „Sărbătorile Maicii Domnului”, „Evanghelia copilăriei lui Iisus Hristos”, „Patimile Domnului”, „Învierea Domnului” şi „Ciclul Praznical”. Lucrarea se inspiră din operele unor iconologi de referinţă pentru spaţiul răsăritean ortodox: Daniel Rousseau, Leonid Uspensky, Vladimir Lossky, Constantine Cavarnos etc. Evoluția tiparului iconografic este prezentată cronologic, sub formă de pictură murală, basorelief, mozaic, frescă, miniatură, broderie etc.
31 mai se instituie ca Ziua națională a conștientizării riscurilor asociate consumului de droguri
Ziua va fi dedicată responsabilizării în fața risculilor asociate consumului de droguri. Se vor organiza mai multe evenimente culturale, sociale, de mediu, care au ca obiectiv educarea cetățenilor în fața consecințelor consumului de substanțe interizse. Sprijinul în vederea organizării unor astfel de activități va fi acordat de autorităţile publice și de serviciile publice deconcentrate, cu atribuţii în domeniile sănătăţii, educaţiei, asistenţei sociale şi culturii, precum şi de instituţiile de învăţământ superior. Problema drogurilor este și în atenția Bisericii Ortodoxe Române. Federația Filantropia a Patriarhiei Române organizează constant cursuri de formare de consilieri în domeniul adicțiilor. Mai multe acțiuni s-au îndreptat în beneficiul consumatorilor de substanțe interzise în 2024, an proclamat de Patriarhia Română „Anul omagial al pastorației şi îngrijirii bolnavilor” şi „Anul comemorativ al tuturor Sfinţilor tămăduitori fără de arginţi”.
Linkuri la știri:
Adaugati un comentariu: