STIRI INTERNE - Decembrie 2024
Pe măsură ce anul 2024 se apropie de sfârșit, privim în retrospectivă și ne amintim cu recunoștință de personalitățile remarcabile din lumea Ortodoxiei care au trecut la Domnul în acest an. Slujitori ai Bisericii, teologi, monahi sau promotori laici ai valorilor culturale și academice inspirate de Ortodoxie, aceste figuri marcante au fost modele de credință, integritate și iubire de aproapele. Mutarea lor la Domnul ne îndeamnă la rugăciune, reflecție și la păstrarea vie a valorilor de credință. Le aducem un omagiu sincer și dorim să păstrăm în actualitate contribuțiile lor remarcabile. Dumnezeu să-i ierte!
Părintele Costică Demetriu Popa, primul preot ortodox român misionar în America Latină, a avut un rol esențial în dezvoltarea comunității ortodoxe din Venezuela. Cu o viață dedicată credinței, el a fost recunoscut de Patriarhul Daniel pentru contribuțiile sale remarcabile și dragostea profundă pentru Dumnezeu. A adormit în Domnul în data de 21 februarie 2024, la vârsta de 99 de ani. Protos. Ignatie Catrinoiu s-a născut în 1954 și a trecut la cele veșnice în data de 22 februarie 2024, cu puțin timp înainte de a împlini 70 de ani. Alex Ștefănescu, critic literar și istoric al literaturii române, a fost un martor activ al scenei literare din ultimele cinci decenii, remarcându-se prin monumentalul său volum „Istoria literaturii române contemporane (1941-2000)”. Descris de Patriarhul Daniel ca un martor implicat al literaturii române din ultimele cinci decenii, a murit în data de 25 februarie 2024, la vârsta de 76 de ani. Patriarhul Neofit al Bulgariei s-a născut în data de 15 octombrie 1945 și a trecut la cele veșnice în data de 13 martie 2024, la vârsta de 78 de ani. A fost Patriarh al Bisericii Ortodoxe Bulgare și Mitropolit al Sofiei din 2013, cunoscut pentru zelul său pastoral și contribuțiile sale la dezvoltarea spirituală și socială a comunității ortodoxe din țara vecină. Născut pe 15 noiembrie 1961, Arhimandritul Irineu Dogaru a trecut la Domnul în data de 20 aprilie 2024, la 62 de ani. Eclesiarhul Bisericii „Sfinții Serghie și Vah” de la Palatul Cotroceni, a avut un rol semnificativ în reconstrucția lăcașului de cult după perioada comunistă. Proinstareță a Mănăstirii Bogdana din județul Bacău, Stareța Hristofora Hârjabă a trecut la Domnul în data de 23 mai 2024, după mai bine de 73 de ani de viață monahală. Protosinghelul Stelian Boaru (1972 – 29 iulie 2024), fost preot și duhovnic la Mănăstirea Văratec, retras apoi la Mănăstirea Râșca, a fost cunoscut pentru dedicarea sa pastorală, răbdarea și generozitatea cu care a sprijinit credincioșii și obștea monahală. Pr. Prof. Dumitru Abrudan s-a născut la 29 august 1938 și a trecut la Domnul în data de 9 august 2024, la vârsta de 85 de ani. A fost un teolog și profesor universitar de renume, specializat în Vechiul Testament și limba ebraică. După absolvirea Institutului Teologic Universitar din Sibiu și obținerea doctoratului la Universitatea din București, a continuat cu studii la Universitatea Ebraică din Ierusalim. Părintele Abrudan a fost profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Andrei Șaguna” din Sibiu și a contribuit semnificativ la educația teologică a mai multor generații de studenți. Christos Yannaras s-a născut la 10 aprilie 1935 și a trecut la cele veșnice la 24 august 2024, la vârsta de 89 de ani. A fost un important filosof și teolog al Bisericii Greciei, cunoscut pentru contribuțiile sale în dialogul dintre teologie și filosofie, reușind să creeze punți originale între aceste două domenii. Părintele Constantin Cornițescu, fost decan al Facultății de Teologie „Justinian Patriarhul” din București, a avut o contribuție deosebită la dezvoltarea învățământului teologic ortodox din România. A trecut la viața veșnică în data de 31 august 2024, la vârsta de 86 de ani, rămânând un exemplu de excelență academică și dedicare pastorală. Preotul Emilian Stănescu s-a născut în data de 12 ianuarie 1952 și a trecut la Domnul în dimineața zilei de miercuri, 16 octombrie 2024, la vârsta de 72 de ani. De-a lungul unei activități pastorale și misionare de aproape cinci decenii, a slujit ca preot paroh și consilier patriarhal, ocupând diverse funcții în administrația bisericească, inclusiv secretar de protoierie și protoiereu al Protopopiatului Câmpulung Muscel. Arhimandritul Nicolae Moldovan a fost stareț al Mănăstirii Nicula din județul Cluj din 2012. A intrat în obștea mănăstirii în 1991, a fost călugărit în 1992 și hirotonit ieromonah în 1993 de Mitropolitul Bartolomeu Anania. Pe parcursul slujirii sale, a avut o contribuție semnificativă la dezvoltarea mănăstirii, fiind ridicat la rangul de protosinghel în 2000 și hirotesit arhimandrit în 2012. A trecut la Domnul în data de 31 octombrie 2024, la vârsta de 63 de ani. Leonidas Asteris, fost Arhonte Protopsalt al Bisericii Ortodoxe a Greciei și fost protopsalt al Patriarhiei Ecumenice, a trecut la Domnul la vârsta de 88 de ani, în data de 4 decembrie 2024. Protos. Nicolae Tat, trecut la cele veșnice la doar 39 de ani, a avut o viață dedicată credinței și slujirii lui Dumnezeu. Fost duhovnic al Mănăstirii Săpânța-Noul Peri din județul Maramureș, părintele Nicolae a fost hirotonit ierodiacon în 2011, devenind ieromonah în 2012 și protosinghel în 2019. Născut pe 18 martie 1946, Academicianul Sorin Dumitrescu a trecut la Domnul pe 22 decembrie 2024, la 78 de ani. Pictor și grafician, opera sa a fost influențată profund de spiritualitatea ortodoxă, marcând arta și cultura românească, fiind ucenic al pr. Constantin Galeriu. Pr. Prof. Nicolae Răzvan Stan, trecut la Domnul la vârsta de 46 de ani, a fost decan al Facultății de Teologie Ortodoxă din Craiova între 2016 și 2024. A absolvit Seminarul Teologic și Facultatea de Teologie din Craiova, iar ulterior a obținut doctoratul la Facultatea de Teologie din București cu o teză despre antropologia din perspectivă hristologică. În calitate de profesor și conducător de doctorat, a desfășurat o activitate academică în domeniul teologiei sistematice și spiritualității ortodoxe. A trecut la Domnul pe 23 decembrie 2024.
Biserica Ortodoxă Română sărbătorește în 2025 o sută de ani de la ridicarea sa la rangul de Patriarhie. Momentul va fi marcat pe tot parcursul anului viitor prin manifestări diverse, printre care proclamarea canonizării mai multor sfinți români contemporani și sfințirea mare a Catedralei Naționale. În vederea promovării Centenarului, Patriarhia Română a stabilit o identitate vizuală specială a evenimentului istoric, cu o simbolistică profundă. Logoul aniversării, numit Sigiliul Centenar, este simbolul principal al identității Centenarului Patriarhiei Române. Sigiliul Centenar cuprinde numărul 100 format din 2 ovale și Crucea Patriarhală, element central, care simbolizează cifra 1. Sigiliul utilizează mai multe simboluri specifice arhierești, prezente și pe blazonul Patriarhal, precum mitra, crucea de procesiune, cârja episcopală. Deși pare că sunt pur ornamentale, punctele și cercurile din acest logo au fiecare semnificația lor. Cele 3 puncte verticale de pe mitră reprezintă Sfânta Treime, cele două ovale stânga-dreapta sunt icoanele evangheliștilor de pe mitra arhierească și, tot la mitră, cele 6 cercuri orizontale se referă la cei 6 patriarhi pe care i-a avut România în cei 100 ani. De asemenea, cele 10 puncte adiacente crucii din centrul sigiliului reprezintă cele 10 Mitropolii ale Patriarhiei Române. Numărul 100 vine să completeze, în clar, la baza logoului, identitatea vizuală a evenimentului istoric.Pe lângă acest logo vor fi văzute și alte două simboluri complementare: Antetul Centenar și Crucea Patriarhală Centenară. Primul va fi utilizat pentru elementele de interior ca semnătură ce atestă publicarea unui material în Anul Centenar. Totodată, Crucea Patriarhală Centenară reprezintă imaginea distincțiilor speciale care vor fi acordate în Anul Centenar. Primul eveniment dedicat acestei aniversări istorice va avea loc chiar miercuri, în prima zi din an, când 2025 va fi proclamat drept Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române și Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al 20-lea.
Mitropolitul Clujului l-a instalat pe Arhim. Iustin Miron ca stareț al Mănăstirii Nicula
Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, a oficiat duminică Sfânta Liturghie la mănăstirea clujeană Nicula, prilej cu care l-a instalat stareț pe Arhim. Iustin Miron, fondatorul Mănăstirii Oașa din jud. Alba. Din sobor au făcut parte părinți de la Centrul Eparhial din Cluj-Napoca, stareți din eparhie, părinții din Mănăstirea Nicula. La slujbă și ceremonia de instalare au participat acad. Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Române, oficialități județene și locale, precum și numeroși credincioși, între care mulți tineri. Mitropolitul Andrei a vorbit în cuvântul de învățătură despre indiferentismul religios: „Evanghelia de astăzi ne problematizează și ne face să ne gândim serios la viața spirituală”, a spus Înaltpreasfinția Sa. Liturghia a fost urmată de ceremonia de instalare a noului stareț, Arhim. Iustin Miron. După rugăciunile rânduite, noul stareț al Mănăstirii Nicula i-a mulțumit părintelui mitropolit pentru purtarea de grijă, credincioșilor și oficialilor pentru prezență, precum și Președintelui Academiei Române, acad. Ioan-Aurel Pop, despre care a spus că este atașat de Mănăstirea Nicula. Părintele Stareț le-a transmis un mesaj special de mulțumire și tinerilor din toată țara care au participat la ceremonie și au cântat la strană: „Le mulțumim pentru prezență și vom face treabă bună împreună și de acum încolo”. Arhim. Iustin Miron este originar din Găbud, județul Alba, și este de profesie inginer electronist. În perioada studenției a fost președintele ASCOR Timișoara și l-a avut ca duhovnic pe Părintele Teofil Părăian de la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, județul Brașov. A studiat Teologia la facultățile din Timișoara și Alba Iulia și a fondat Mănăstirea Oașa, pe care a condus-o ca stareț până în 2017.
Retrospectiva anului 2024: Decizii ale Sfântului Sinod
În anul 2024, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a emis mai multe hotărâri care au influențat semnificativ viața spirituală și organizatorică a comunităților ortodoxe românești din țară și din diaspora. Privind în retrospectivă, deciziile Sfântului Sinod au fost luate într-o manieră treptată. Un exemplu poate fi cazul Eparhiei Ortodoxe Române a Marii Britanii, care inițial a fost înființată ca episcopie, însă, ținând cont de nevoile spirituale ale celor peste un milion de români din Regatul Unit, a fost luată decizia ridicării acesteia la rang de Arhiepiscopie. Hotărârile au fost un ansamblu de acțiuni administrative, spirituale și pastorale, menite să răspundă nevoilor actuale ale credincioșilor români. Canonizarea a 16 mărturisitori contemporani din acest an reprezintă cel mai extins grup de sfinți din ultimii 30 de ani și marchează recunoașterea oficială a sfințeniei celor care au mărturisit Ortodoxia în închisorile comuniste. Pe de altă parte, reorganizarea eparhiilor reflectă un răspuns concret la creșterea numărului de români din diaspora și la nevoile lor spirituale, adaptând structurile bisericești la realitățile demografice actuale. În esență, aceste decizii subliniază efortul de menținere și consolidare a unității de credință și a misiunii Bisericii Ortodoxe Române în contextul contemporan.
În contextul în care anul viitor Biserica Ortodoxă Română va împlini 140 de ani de la recunoașterea Autocefaliei (aprilie 1885) și 100 de ani de la ridicarea sa la rangul de Patriarhie (februarie 1925), Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a luat decizia ca anul 2025 să fie declarat drept Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române și Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea. Având în vedere numărul din ce în ce mai mare al românilor din Regatul Unit și din Europa de Nord, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ședința de lucru din februarie, a luat decizia înființării Episcopiei Marii Britanii și a Episcopiei Irlandei și Islandei. Revenind asupra situației românilor din diaspora, Sfântul Sinod a hotărât în luna iulie ridicarea Episcopiei Marii Britanii la rang de Arhiepiscopie, cu titulatura de Arhiepiscopia Marii Britanii și Irlandei de Nord. De asemenea, după clarificarea acestor aspecte, la finalul lunii octombrie, Sfântul Sinod a ales ierarhii care vor prelua din 2025 administrarea noilor eparhii din Europa Occidentală. Astfel, Preasfințitul Părinte Atanasie de Bogdania, Arhiereu vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, a fost ales în demnitatea de Arhiepiscop al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Marii Britanii și Irlandei de Nord. Pe de altă parte, Preasfințitul Părinte Nectarie de Bretania, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale, va prelua Episcopia Ortodoxă Română a Irlandei și Islandei în calitate de întâi episcop eparhiot. Până la întronizare, cei doi ierarhi poartă titulatura de Arhiepiscop ales al Marii Britanii și Irlandei de Nord, respectiv Episcop ales al Irlandei și Islandei. În ședința de lucru din 12 iulie, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat canonizarea a 16 cuvioși și mărturisitori ai Ortodoxiei românești din perioada comunistă, printre care: Sfântul Cuvios Arsenie (Boca) de la Prislop, Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae, Sfântul Cuvios Sofian (Boghiu) de la Antim și alții. Prin canonizarea părintelui Sofian Boghiu, Ortodoxia mondială a primit primul sfânt care a trăit până în secolul 21. Acești sfinți au fost deja incluși în calendarul bisericesc pentru anul 2025. Ca parte a recunoașterii sfințeniei lor, pe lângă documentarea de argumente pertinente și decizia sinodală de canonizare, Biserica va organiza ceremonii la nivel central și local, cunoscute sub denumirea de proclamarea canonizării. În cadrul acestor evenimente, care se vor desfășura întâi la București în luna februarie și apoi în fiecare eparhie, noii mărturisitori vor fi declarați liturgic sfinți, iar credincioșii vor fi familiarizați cu titulatura, icoana, viața și troparul noilor sfinți.
În contextul anului electoral 2024, Biserica Ortodoxă Română a reiterat importanța neutralității politice a clerului, subliniind faptul că Biserica, instituție divino-umană, nu trebuie să se implice în politica partinică. În încercarea de a susține inițiativele comunităților ortodoxe românești din Ucraina și de a reface comuniunea cu Biserica Mamă, Patriarhia Română a luat decizia organizării lor juridice în cadrul unei structuri religioase numită Biserica Ortodoxă Română din Ucraina. Inițiativa, însă, a fost amânată nejustificat și pe termen neprecizat de autoritățile ucrainene, deși îndeplinește toate condițiile solicitate de legislația în vigoare. Astfel, în ședința de lucru din octombrie, Sfântul Sinod a decis continuarea demersurilor către autoritățile publice centrale din România și Ucraina pentru soluționarea acestei solicitări legitime. În octombrie 2024, Sfântul Sinod a aprobat înscrierea în Sinaxarul Sinodal a Sfântului Mucenic Lup din Tesalonic, cu data de pomenire în 27 octombrie. Totodată, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat principalele evenimente propuse pentru pregătirea, organizarea și desfășurarea Anului Centenar al Patriarhiei Române (2025) și a declarat anul 2026 drept Anul omagial al pastorației familiei creștine” și „Anul comemorativ al sfintelor femei din calendar (mironosițe, mucenițe, cuvioase, soții și mame) în Patriarhia Română.
Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul a oficiat duminică, după Sfânta Liturghie de la Catedrala Patriarhală, o slujbă de pomenire pentru eroii Revoluției din decembrie 1989. „În perioada anilor 1948-1989, nu s-au mai auzit în mediile oficiale colinde, nici vorbire despre Dumnezeu. Regimul totalitar instalat la putere în 1948 a interzis transmiterea la posturile de radio și, apoi, la televiziune a colindelor, slujbelor și a tot ceea ce ține de învățătura Bisericii”, a spus Preasfinția Sa. Preasfinția Sa a explicat, de asemenea, faptul că în primele zile de după momentele din decembrie 1989 s-au auzit din nou colinde la televiziune și pe posturile de radio. „Acest lucru s-a datorat jertfei celor care au ieșit atunci în stradă în multe dintre localitățile importante ale țării. În mod neașteptat, dar totuși firesc, oamenii știau rugăciuni, tinerii au îngenuncheat în diferite locuri din Capitală, unii chiar sub amenințarea gloanțelor”, a spus Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor. Vorbind despre evenimentele din urmă cu 35 de ani, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul a subliniat faptul că memoria eroilor din acele zile rămâne vie. „Au trecut de atunci 35 de ani, iar Biserica i-a pomenit la fiecare soroc pe eroii care s-au jertfit în decembrie 1989. În acest spirit, săvârșim și aici o slujbă de pomenire, cerând Preamilostivului Dumnezeu iertarea păcatelor celor care au avut atunci curajul să se opună regimului de dictatură”. „Ne rugăm ca aceia jertfiți atunci în zilele de decembrie 1989 să fie primiți întru odihna și bucuria Stăpânului, iar năzuința lor de a trăi într-o lume a bucuriei și libertății înțelept înțeleasă și a comuniunii să fie dorința noastră, a tuturor”, a adăugat Preasfinția Sa.
sursa știri: basilica.ro
Linkuri la știri:
Vestitorul Ortodoxiei, născut odată cu presa liberă, împlinește 35 de ani - Basilica
Adaugati un comentariu: