STIRI INTERNE - Noiembrie 2024

Tags: ;

A început Postul Nașterii Domnului

Postul Nașterii Domnului a început vineri, 15 noiembrie și se încheie marți, 24 decembrie. Acest post este unul ușor, cu multe dezlegări, fiind totodată o perioadă în care suntem îndemnați să înmulțim bucuria prin oferirea de daruri. Darurile nu se referă neapărat la ceva material, ci și la dăruirea timpului și amabilității, a compasiunii tale față de semeni. Postul Crăciunului amintește de postul îndelungat al patriarhilor și drepților din Vechiul Testament, în așteptarea venirii lui Mesia – Izbăvitorul. Primele menţiuni despre acest post provin din secolele IV-V, de la Fericitul Augustin şi Sfântul Leon cel Mare al Romei, care a rostit nouă cuvântări referitoare la acest post. Durata Postului Crăciunului a fost stabilită în anul 1166, la Sinodul de la Constantinopol, ținut sub președinția Patriarhului Luca Hrisoverghi. Atunci a fost uniformizată durata Postului Naşterii Domnului în Bisericile Ortodoxe. Sinodul a hotărât ca toţi credincioşii să postească timp de 40 de zile, începând cu 15 noiembrie. Potrivit menţiunilor părintelui Ene Braniște, acest post este de asprime mijlocie, asemănător celui al Sfinților Apostoli. În mănăstiri se ajunează lunea, miercurea și vinerea până în Ceasul al IX-lea (aproximativ orele 15:00 – 16:00), când se mănâncă hrană uscată sau legume fierte, fără untdelemn. Marțea și joia se mănâncă plante fierte, drese cu untdelemn, și se bea vin, iar sâmbăta și duminica se îngăduie și pește (cu excepția perioadei dintre 20 și 25 decembrie, când postul devine mai aspru). Dacă lunea, marțea sau joia cade prăznuirea vreunui sfânt cu doxologie mare, se dezleagă la pește, iar miercurea și vinerea, la vin și untdelemn, dar se mănâncă numai o dată pe zi. Tot așa, dacă miercuri sau vineri se întâmplă să cadă sărbătorirea unui sfânt cu Priveghere sau hramul bisericii, atunci se dezleagă la untdelemn, pește și vin. La praznicul Intrării în Biserică a Maicii Domnului se dă dezlegare la peşte, indiferent în ce zi ar cădea. Ultima zi a Postului Naşterii Domnului (24 decembrie), numită Ajunul Crăciunului, este zi de post mai aspru decat celelalte.

Guvernul României a adoptat un proiect de lege privind instituirea Zilei naționale a libertății religioase: 16 mai

În cadrul ședinței de lucru din 14 noiembrie, Guvernul României a adoptat un proiect de lege privind instituirea Zilei naționale a libertății religioase și a contribuției cultelor la viața societății românești, care urmează a fi celebrată anual în data de 16 mai. Proiectul de lege prevede organizarea de evenimente și manifestări cultural-religioase și educaționale dedicate libertății religioase, precum și relațiilor dintre stat, culte și celelalte organizații religioase. De asemenea, cu ocazia acestei zile, autoritățile centrale și locale ale statului vor putea încheia parteneriate cu asociațiile și cultele religioase în vederea organizării de manifestări cultural-religioase. Data celebrării acestei zile a fost aleasă în contextul în care, în data de 16 mai 2000, a fost semnată Declarația cultelor religioase pentru integrarea României în Uniunea Europeană și NATO. Proiectul urmează să fie transmis spre aprobare către Parlament. În România sunt recunoscute oficial 19 culte religioase.

14 „Zile Șaguniene” în Ardeal: Programul evenimentelor

Ediția din acest an a Zilelor Șaguniene organizate de Arhiepiscopia Sibiului se desfășoară în perioada 18 noiembrie – 5 decembrie. Evenimentele au început de luni, primele trei zile fiind consacrate conferințelor misionar-pastorale. Acestea includ prelegeri legate de Anul comemorativ 2024 dedicat tuturor sfinților tămăduitori fără de arginți. Următoarele 11 „Zile Șaguniene” includ conferințe și concerte, expoziții, lansări de carte, precum și program liturgic. Programul integral poate fi consultat aici.

Ce fel de vindecare putem aștepta de la Sfântul Maslu

Părintele Nicolae Dima a explicat într-un videoclip postat pe YouTube ce fel de vindecare putem aștepta de la Taina Sfântului Maslu. În prima parte a videoclipului, Preotul Dima vorbește despre experiența slujirii Tainei Sfântului Maslu în spital, în salonul unde era internată Ecaterina, fiica sa. „Cele șapte citiri din Apostol, cele șapte citiri din Evanghelie, cele șapte rugăciuni de invocare a Duhului Sfânt, cele șapte sfințiri ale uleiului, te pun în fața unui ritual de împrospătare. Chiar dacă se schimbă textele, pentru că Apostolul, Evanghelia și rugăciunile sunt diferite, mereu sunt aceleași gesturi, mereu sunt introduse lecturile prin aceleași formule, mereu binecuvântarea uleiului, mereu ungere, binecuvântările celor prezenți, lecturile, tămâierile, toate formează un ritm în care simți că se întâmplă ceva special. Se întâmplă o concentrare a harului din ce în ce mai puternică. Și noi știm din Evanghelie că Mântuitorul l-a lăudat pe omul insistent”. „Vindecarea pe care o primim la Sfântul Maslu, deși nu este vizibilă, nu este simbolică, este reală. Dar, în același timp, avem în viața Sfântului Apostol Pavel un episod în care apostolului i se refuză miracolul vizibil, ceea ce nu înseamnă că nu s-a întâmplat ceva cu el în interiorul lui”, explică Părintele Dima. „Sfântul Pavel atâtea miracole a făcut: el a înviat morți, a vindecat paralitici, era un om puternic în duh și totuși Dumnezeu îi refuză cererea de a fi el însuși vindecat de boala de care suferea despre care noi nu știm prea multe, dar știm că pentru el era foarte chinuitoare și Dumnezeu îi spune: Nu ți este de folos să te vindeci nu cere asta pentru că ai cerut deja de mai multe ori”. Preotul Nicolae Dima a adăugat apoi că „există situații în care boala în sine și suportarea ei este mai importantă decât o eventuală vindecare spectaculoasă. De foarte multe ori se întâmplă pentru că experiența bolii te modelează sufletește. Te duce acolo unde trebuia să ajungi. Iar vindecarea nu te-ar modela la fel de bine”. „Pentru ca să înțelegi lucrul acesta și pentru ca să poți accepta, pentru că nu este un lucru ușor de acceptat, este nevoie de mult har de la Dumnezeu. Este nevoie de vindecarea suferințelor minții. Cea mai mare suferință a minții fiind faptul că nu prea vede ceea ce este spiritual, nu vede dincolo de fapte. De asta mergem la Sfântul Maslu, ca să primim acest fel de vindecare”, concluzionează Părintele Nicolae Dima.

Linkuri la știri:

Barometrul de Consum Cultural 2023 - basilica

Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România - basilica

.Sursa știri: basilica.ro

22-11-2024

Adaugati un comentariu:

Nume
Email (nu va fi afisat)
Comentariu
	Comentariile in afara subiectului si cele necuviincioase vor fi sterse
Antispam: Scrieti, va rog, prenumele lui Eminescu