STIRI EXTERNE - Iulie 2024
Tot mai mulți creștini ortodocși în Germania” titrează Deutsche Welle care prezintă o amplă radiografie a fenomenului, comunitățile etnice din care provin ortodocșii, dar și oportunitățile pe care le aduc aceștia. Mass-media discută despre scăderea numărului de membri ai Bisericii Romano-Catolice și ai celei Protestante, dar rareori se menționează faptul că numărul creștinilor ortodocși din Germania a crescut semnificativ de ani de zile, observă autorul articolului. Spre deosebire de catolici și protestanți, care țin evidența exactă a numărului de membri datorită reglementărilor legale, Bisericile Ortodoxe au doar estimări. Creștini ortodocși au fost, de secole, în număr mic în Germania. Numărul lor a crescut semnificativ începând din 1960, datorită migrației forței de muncă. Acum zece ani, numărul total al creștinilor ortodocși era estimat la maximum 1,5 milioane de către Adunarea Episcopilor Ortodocși din Germania, înființată în 2010. Până la sfârșitul anului 2021, cifra a fost deja estimată la trei milioane. În prezent, Biserica Evanghelică din Germania raportează prezența a 3,8 milioane de creștini ortodocși în Germania. Preasfințitul Părinte Emanuel de Christoupolis, Episcop vicar al Mitropoliei Germaniei din Patriarhia Ecumenică, vorbește de „cel puțin patru milioane de credincioși ortodocși în Germania – femei, bărbați, copii”. PS Emanuel de Christoupolis spune că mulți dintre ortodocși sunt cetățeni germani, iar prezența lor în parlament nu este încă reflectată corespunzător. În Germania există peste 600 de comunități ortodoxe de diferite limbi. În urmă cu câteva decenii, grecii și rușii constituiau majoritatea creștinilor ortodocși din Germania. În prezent, creștinii ortodocși români sunt cel mai mare grup, cu 900.000 de membri, potrivit Adunării Episcopilor Ortodocși din Germania. Rușii și grecii, bulgarii și sârbii au fiecare peste 400.000 și, în unele cazuri, aproape 500.000 de membri. Libera circulație în Europa și cererea de pe piața muncii din Germania favorizează cel mai mult acest lucru. Numărul ortodocșilor este în creștere și în alte țări din Europa, în Austria Ortodoxia a devenit a doua religie. Cele 176 de parohii românești din Germania sunt organizate în cadrul Arhiepiscopiei Germaniei, Austriei și Luxemburgului, care face parte din Mitropolia Ortodoxă Română a Germaniei, Europei Centrale și de Nord, cu sediul la Nürnberg. Eparhia Germaniei este condusă de Mitropolitul Serafim Joantă, împreună cu Episcopul vicar Sofian Brașoveanul.
Aflat vineri la biserica brâncovenească din Constantinopol, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu și-a exprimat dragostea față de comunitatea română aflată în jurisdicția Sanctității Sale, precum și față de Biserica Ortodoxă Română. De asemenea, Patriarhul de Constantinopol a anunțat că așteaptă cu nerăbdare evenimentele de la București dedicate Centenarului Patriarhiei Române. „Iubim Biserica fiică a României și așteptăm cu nerăbdare să participăm la sărbătorile oficiale de la București, de anul viitor, dedicate centenarului ridicării la demnitatea patriarhală a Bisericii autocefale din România, de către Patriarhia Ecumenică”, a spus Sanctitatea Sa. „Îl cinstim pe iubitul nostru frate, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, înțeleptul păstor și eruditul cărturar, pe care l-am felicitat recent cu ocazia împlinirii a șaptezeci și trei de ani de viață, lunea trecută. Prețuim relațiile noastre frățești cu Preafericirea Sa și dorim cu tărie ca relațiile dintre cele două Biserici ale noastre să fie întotdeauna ghidate de spiritul adevărului și al iubirii, precum și de principiile fundamentale inalienabile ale tradiției noastre canonice”. Patriarhul Ecumenic Bartolomeu a slujit în biserica brâncovenească din Istanbul cu ocazia hramului, sărbătoarea Sfintei Paraschevi din Roma. Biserica „Sfânta Muceniță Paraschevi” din cartierul Hasköy este, începând cu anul 2004, biserica comunității ortodoxe române din Turcia. Statul Român a declarat 2025 drept Anul Centenar al Patriarhiei Române. Printre evenimentele festive dedicate Centenarului Patriarhiei Române se numără proclamarea mai multor sfinți canonizați de Biserica Ortodoxă Română, precum și sfințirea mare a Catedralei Naționale. De asemenea, ar putea fi proclamată și sfințenia a doi cuvioși români care au trăit în Sfântul Munte, dacă Patriarhia Ecumenică de Constantinopol aprobă canonizarea lor.
Preasfințitul Părinte Atanasie de Bogdania a oficiat duminică slujba de sfințire a Mănăstirii „Toți Sfinții Celți” din localitatea Kilninian de pe insula Mull, primul așezământ monahal ortodox înființat în Scoția în ultimii 1000 de ani. La slujba oficiată cu binecuvântarea Mitropolitului Iosif al Europei Occidentale și Meridionale a participat și Arhiepiscopul Benjamin de San Francisco și de Vest, din Biserica Ortodoxă a Americii. Lăcașul de cult a fost înființat pe locul unei mănăstiri mai vechi din primul mileniu creștin, fiind donat Arhiepiscopiei Europei Occidentale în anul 2009. „Duminica de astăzi este una cu adevărat deosebită, căci reînnoim harul, aici, unde primii monahi celți și-au dăruit viața pentru viața celorlalți”, a spus Arhiereul vicar al Episcopiei Italiei. „Este mare taină monahismul, căci monahii sunt cei care culeg tristețea și durerea din lume, neputința și căderea, punându-le în rugăciune adâncă, ca să le arate pe toate prefăcute și mai ales reînnoite în har mântuitor”. „Aici e minunea, culegi durere și aduci har, culegi tristețe și aduci bucurie. Monahii, fiecare dintre ei, au câte o desagă cu stele, o desagă din care aruncă această sămânță a harului peste tot, stele și stele care aduc lumină și har în lume și fiecare lume începe de la o tainică sihăstrie”. „Minunea aceasta stă tocmai în rugăciunea sfinților celți pe care îi prăznuim astăzi. Ei sunt cei care de-a lungul veacurilor au știut să arunce sămânța creștinismului pe binecuvântatul pământ al Britaniei, dăruindu-și viața asemenea grăuntelui de grâu care cade în pământ aducând roade multe, dar doar după ce moare, căci altfel nu poate să rodească”. „O moarte care aduce și dăruiește viață – asta au făcut monahii, au murit înainte să moară, ca să nu mai moară niciodată, ci să dăinuiască veșnic în și cu Hristos Domnul”, a adăugat la final Preasfinția Sa. Activitatea monahală din localitatea Kilninian a durat din secolul 6 până la atacurile vikingilor de la sfârșitul primului mileniu creștin. Așezământul monahal a fost restaurat prin grija a numeroși credincioși din Statele Unite, Marea Britanie și Canada, precum și a obștii Mănăstirilor de pe insulele Mull și Iona.
Episcopii Ortodocși din Franța au emis luni un comunicat referitor la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Paris în care au exprimat un punct de vedere comun referitor la momentele artistice care au „ofensat sensibilitatea cetățenilor creștini din Franța și nu numai”. Totodată, ierarhii au salutat eforturile de securitate în vederea desfășurării evenimentelor și au reafirmat „importanța respectării valorilor și convingerilor tuturor componentelor societății franceze, fără invective sau provocări și, mai presus de toate, fără deosebire și/sau discriminare între cei care cred și cei care nu cred”. Reafirmând angajamentul deplin față de valorile fundamentale ale societății, ierarhii au menționat faptul că există anumite principii inalienabile. - comunicatul integral disponibil la sursă: basilica
Adriana Ene, realizator Radio Trinitas și Trinitas TV, a publicat recent „Lumina din poveste”, o carte scrisă în colaborare cu adolescenții de la Parohia „Sf. Ștefan cel Mare” din Viena. Proiectul editorial al parohiei a apărut în contextul aniversării a 30 de ani de la înființarea Mitropoliei Germaniei, Europei Centrale și de Nord și a fost realizat cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte. „Inițiativa a aparținut Părintelui Emanuel Nuțu, parohul comunității, în contextul prezenței mele la Viena pentru proiectul Trinitas TV România Povestită, în cadrul căruia am implicat copiii români în ateliere de arta povestirii, lucrând cu ei pe partea de scriere creativă, de construire de povești”, a explicat Adriana Ene pentru Basilica.ro. Copiii au lucrat cu Adriana Ene nu doar pe partea de concept a poveștilor, ci și pe partea de limbă română și de scriere literară. Poveștile sunt despre temele care îi preocupă pe copiii și tinerii participanți, care au avut vârste între 15 și 20 de ani. „În acest sens, putem observa mai multe aspecte”, afirmă Adriana Ene. „Primul este legat de faptul că ei se raportează într-un anumit fel la țara de origine a părinților, la România. Se raportează într-un anumit fel la rudele lor din țară și se regăsește în carte dorul de bunici. Se mai regăsesc în carte întrebări legate de alegerile pe care le fac, drumul pe care trebuie să-l urmeze, cum să-și găsească profesia în care să se formeze. Sau ce faci atunci când te atrage ceva și ți-ai dori, dar nu poți să ai?” Aflăm din carte că tinerii și copii români din diaspora sunt motivați să cunoască limba română de dorința lor de a vorbi cu bunicii rămași în țară. Alții găsesc diverse tehnologii prin care se pot vedea cu bunicii. Alții își aduc aminte că au fost crescuți o perioadă de bunici sau și-au petrecut vacanțele la ei. „Temele sunt comune tuturor oamenilor: iubirea, dorul, minciuna, adevărul, curajul, teama se regăsesc toate în poveștile din această carte”, spune Adriana Ene. „De aceea a fost și intitulată cartea Lumina din poveste, pentru că, într-un fel, ei sunt lumina, dar și caută lumina din ceilalți.”
Linkuri la știri:
O publicație japoneză prezintă comunitatea ortodoxă română din Tokyo - basilica
Adaugati un comentariu: