STIRI INTERNE - Aprilie 2024
Patriarhia Română, prin Centrul de presă Basilica, și Casa Națională de Asigurări de Sănătate au încheiat un protocol de colaborare pentru a sprijini persoanele care au nevoie de tratament oncologic. Acordul a fost semnat marți la Palatul Patriarhiei de Episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieșteanul, coordonatorul Centrului de Presă Basilica, și Valeria Herdea, Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Scopul acordului este crearea unui parteneriat instituțional care să răspundă nevoii de comunicare și informare pentru orice persoană care se confruntă cu suspiciunea unui diagnostic oncologic, cu recomandarea de tratament de specialitate sau servicii de suport, conexe actului medical. Obiectivul protocolului este facilitarea accesului echitabil și nediscriminatoriu al pacienților oncologici la serviciile de diagnostic, tratament și evaluare necesare pentru creșterea duratei de supraviețuire și îmbunătățirea calității vieții acestora, servicii suportate din Fondul Național Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate. „Este o lucrare pe care Biserica noastră o desfășoară de multă vreme. Punctele principale ale acestui protocol sunt împreună lucrarea în prevenția bolilor oncologice, în diagnosticarea lor precoce, în tratamentul și evaluarea succesivă după tratamentele respective”, a declarat PS Varlaam Ploieșteanul. Doamna Valeria Herdea a spus că „este important ca acești oameni să-și recapete demnitatea, valoarea și să fie sprijiniți de întreaga societate. Pentru că, până la urmă, pacientul cronic, pentru că de fapt despre asta vorbim, este pacientul unei comunități. Iar comunitatea nu poate exista decât dacă există împreună atât latura spirituală îmbinată cu cea fizică”. Protocolul de cooperare a fost încheiat în contextul anului omagial al pastorației și îngrijirii bolnavilor în Patriarhia Română.
Tradiția aducerii Sfintei Lumini de la Ierusalim, inaugurată de Părintele Patriarh Daniel în anul 2009, continuă și în acest an. Sfânta Lumină va fi adusă de la Ierusalim, în seara zilei de sâmbătă, 4 mai 2024, de părintele arhimandrit Teofil Anăstăsoaie, Superiorul Așezămintelor Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, şi va fi oferită, ca întotdeauna, delegaţilor eparhiilor Patriarhiei Române prezenți la Aeroportul Internaţional „Otopeni”. Ulterior, centrele eparhiale, prin protopopiate, vor distribui Lumina Sfântă fiecărei parohii din cadrul lor. Și în acest an, Lumina Sfântă va fi dusă, prin intermediul unui delegat al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, de la București la Chișinău, unde va fi oferită parohiilor din Mitropolia Basarabiei. În aceeași seară, în jurul orei 19.00, Sfânta Lumină va fi primită la Catedrala Patriarhală de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
O icoană înstrăinată în urmă cu 40 de ani din patrimoniul Mănăstirii Cernica a revenit marți în posesia așezământului monahal, în urma unei donații. „Această icoană foarte frumoasă și pentru că redă scena unui dialog purtat lângă o fântână care întotdeauna este un simbol foarte prețios al înțelepciunii, al adâncimii”, a transmis Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române. Opera, intitulată „Duminica Samarinencii” prezintă întâlnirea dintre Mântuitorul și femeia samarineancă la fântână, interacțiune prezentată de Evanghelia Sfântului Ioan, capitolul 4. Făcută de Asociația Comercianților de Opere de Artă din România (ACOAR) și Casa de licitație A10, donația a avut loc în cadrul unui eveniment organizat la Palatul Cestianu Racoviță. La manifestare au participat Horia-Roman Patapievici, președintele casei de licitație A10 by Artmark, Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, și părintele Vasile Pârjol, starețul Mănăstirii Cernica.
123 de lăcașuri de cult, parohiale sau de mănăstire, au făcut parte din pelerinajul istoric organizat în lunile martie și aprilie în Arhiepiscopia Bucureștilor, cu ocazia împlinirii a 250 de ani de când moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou se află în capitală. Au fost treisprezece zile de pelerinaj, câte una pentru fiecare protopopiat din eparhie. Un astfel de eveniment nu a mai avut loc din anii ’50, când România trecea printr-o secetă severă. Pelerinajul aniversar din acest an a fost o binecuvântare pentru comunitățile vizitate, dar și o chemare la festivitățile organizate de noua sărbătoare din calendar – Aducerea moaștelor Sfântului Dimitrie cel Nou la București (13 iulie). Practic, pelerinajul istoric nu s-a încheiat, ci continuă în sens invers. Episcopii care au condus pelerinajul au adresat frecvent credincioșilor îndemnul de a întoarce gestul Sfântului Dimitrie prin prezența la evenimentele aniversare din 12-14 iulie. De asemenea, Sfântul Cuvios Dimitrie îi așteaptă în fiecare zi pe credincioși, la Catedrala Patriarhală, între orele 07:00 – 20:00. Prima sărbătorire a Aducerii moaștelor Sf. Dimitrie cel Nou la București va fi marcată printr-un program liturgic special la Catedrala Patriarhală. Un moment important al sărbătorii va fi în 12 iulie, când, la ora 20:00, după slujba Privegherii la Catedrala Patriarhală, toți preoții din cuprinsul Arhiepiscopiei Bucureștilor vor participa la procesiunea cu moașele Sf. Dimitrie cel Nou. În 13 iulie, Patriarhul României va oficia Sfânta Liturghie la Catedrala Patriarhală împreună cu un sobor de ierarhi. În cadrul manifestărilor, va fi așezată spre cinstire o icoană omagială în care sunt reprezentați sfinți români care s-au închinat la moaștele Sf. Dimitrie sau ale căror moaște au fost aduse la sărbătoarea lui începând din 1774 și până în prezent. Evlavia românilor față de cuviosul sud-dunărean se manifestă pe fondul ajutorului primit de la el în momente dificile. Românii au simțit ajutorul Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou în urmă cu două secole la scăderea epidemiei de ciumă bubonică (1812-1813), dar și în timpul secetei din 1827 sau al holerei din 1831. La fel, în perioada epidemiei de coronavirus, moaștele sale au fost purtate pe străzile Bucureștiului. Diverse mărturii contemporane ale clericilor, monahilor și credincioșilor cărora Dumnezeu le-a dăruit răspuns bun la rugăciuni prin mijlocirea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureștilor, sunt prezentate într-un volum apărut la Editura Cuvântul Vieții.
Vasile Voiculescu s-a născut în data de 13 octombrie 1884, pe Valea Buzăului, în comuna Pârscov, fiind cel de-al șaselea copil din cei șapte ai familiei Sultana și Costache Voicu. A urmat şcoala din Pleşcoi, apoi cursurile liceale la Buzău şi Bucureşti, terminând liceul la Colegiul „Gheorghe Lazăr”. S-a înscris iniţial la Facultatea de Litere şi Filosofie dar a abandonat-o, în urma presiunilor familiei, pentru Facultatea de Medicină. Natura sa simplă, țărănească, și vocația sa mistică îl determină să respingă disecțiile la care era obligat să ia parte în facultate. Întreaga viață a fost apropiat de medicina naturistă, chiar dacă specializarea sa era medicina internă, igiena și epidemiologia. A absolvit medicina în 1910 şi s-a căsătorit cu Maria Mitescu, studentă şi ea la Medicină, cu care a avut cinci copii. Căutarea spirituală a impregnat întreaga viață a doctorului Vasile Voiculescu, care considera că „medicul trebuie să fie profund recunoscător pacientului, care i-a prilejuit să facă o faptă bună” – conform prietenului său, doctorul Constantin Daniel. Devenit foarte cunoscut, grație succeselor profesionale, dar și mediatizării – ținea deja conferințe la Radio pe teme medicale -, a ales să fie aproape de oamenii cei mai simpli, fără a le lua bani, ceea ce se petrecea și după ieșirea la pensie, când o ducea foarte greu financiar. Sunt motivele pentru care a fost numit „doctorul fără de arginți”, explică Marius Vasileanu, profesor de antropologie creștină, într-un articol semnat în Ziarul Lumina. A debutat cu poezie în revista Convorbiri literare (1912), dar a scris și numeroase povestiri și nuvele de inspirație folclorică. În anul 1928 a primit premiul Societății Scriitorilor Români pentru volumul „Poeme cu îngeri”, iar în anul 1941, Premiul Național pentru Poezie. Pentru profunzimea versurilor sale, avea să fie numit de Mitropolitul Bartolomeu Anania „poetul isihast cu chip de sfânt bizantin”. După moartea timpurie a soției (1946), Vasile Voiculescu a intenționat să intre în monahism, dar a renunțat în urma presiunilor familiei. Apropiat de Alexandru Mironescu, de părintele Daniil Sandu Tudor, de părintele Andrei Scrima, Vasile Voiculescu a participat discret, dar constant la întâlnirile Rugului Aprins de la Mănăstirea Antim. Ulterior, când aceste întâlniri au fost oprite de autoritățile comuniste, se va reîntâlni cu prietenii săi de suflet în locuințele acestora și chiar în propria sa casă.
Linkuri la știri:
Sursa știri: basilica.ro
Adaugati un comentariu: