Pelerinajul este organizat în contextul în care, anul acesta, se împlinesc 250 de ani de la aducerea moaștelor Sfântului Dimitrie cel Nou în Capitală și are loc în perioada 4 martie -16 aprilie. Episcopul vicar patriarhal a vorbit despre mijlocirea și ajutorul Sfântului Dimitrie cel Nou, care „nu se limitează doar asupra Capitalei, ci veghează asupra tuturor celor care îl cheamă în rugăciune cu credință”. „În istoria de 250 de ani de prezență a moaștelor sale în cetatea Bucureștilor, Sfântul Cuv. Dimitrie a săvârșit nenumărate minuni, unele consemnate, altele știute doar de Dumnezeu. S-a arătat bolnavilor și i-a vindecat, a izbăvit de molime, de primejdii și de războaie, a ajutat pe săraci, pe văduve, pe orfani pe toți cei care îi cer ajutorul”. Itinerariul cu parohiile și așezămintele monahale unde cinstitele moaște vor fi purtate în procesiune poate fi consultat aici.
Postul, mai ales în Anul omagial al pastorației și îngrijirii bolnavilor, trebuie privit din perspectivă terapeutică. El reprezintă un timp potrivit să ai grijă de sănătatea ta sufletească și a celor din jur, dar și un moment bun să-i ajuți pe semenii aflați în suferință. Duminică, 17 martie a fost lăsatul secului. Tratamentul e simplu: diminuarea hranei și renunțarea la produsele de origine animală ne ușurează trupește și ne ascut simțirea duhovnicească. Astfel, vorbim mai mult cu Dumnezeu, suntem mai atenți la noi înșine și mai buni cu semenii. Postul Paştilor este cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe. De aceea, în popor e numit în general Postul Mare sau Postul, prin excelență. Postul, au observat mai mulți medici, are efecte terapeutice atât pentru suflet, cât și pentru trup. Practica are efect de curățare a organismului. Iar „asocierea postului cu iertarea (reducerea nivelului de stres/supărare, deci a stresului oxidativ responsabil de îmbătrânirea precoce şi boli cronice, cardiovasculare, diabet, cancer etc.), exerciţiul fizic, reducerea fumatului şi a consumului de alcool (eventual doar doze mici de vin) creşte beneficiile”, spune Dr. Simona Carniciu, medic specialist în diabet, nutriţie şi boli metabolice. Postul corect este demonstrat că are efecte benefice asupra tensiunii arteriale, asupra grăsimilor din sânge, cancerului, diabetului şi obezităţii, dar şi asupra multor alte afecţiuni. „Diferenţa între vegetarieni şi postitori este că postitorii, prin intercalarea perioadelor de post cu cele de alimentaţie omnivoră, nu au risc de deficienţe de Fier, Calciu, Zinc, Vitamina D şi B12, aminoacizi, precum vegetarienii”. Dacă „terapia” postului este urmată corect, ea trebuie să se reflecte și în faptele postitorului. Astfel, în perioada Postului Mare, credincioșii se împacă cu semenii lor și arată mai multă afecțiune, fac numeroase pomeniri pentru cei adormiți, oferă milostenie celor fără posibilități materiale, vizitează bolnavii, sunt pașnici și binevoitori. Iar dacă tot vorbim despre sănătate, luați în considerare și un post de la social media. Utilizarea constantă a telefonului te tulbură și te distrage, dar îți afectează în mod negativ și vederea. „Postu-i maica sănătăţii şi lungimea vieţii!”, spunea Părintele Cleopa Ilie. - basilica.ro
Anul 2025 va fi dedicat Centenarului Patriarhiei Române și mărturisitorilor ortodocși români din secolul trecut
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât joi, 29 februarie, ca anul 2025 să fie dedicat Centenarului Patriarhiei Române și mărturisitorilor ortodocși români din secolul 20. Potrivit comunicatului Cancelariei Sfântului Sinod, anul 2025 va fi Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române și Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al 20-lea. Decizia vine în contextul în care, anul viitor, Biserica Ortodoxă Română împlinește 100 de ani de la înființarea patriarhiei și 140 de ani de la dobândirea autocefaliei. Decizia de înființare Patriarhiei Române a fost luată de Sfântul Sinod în data de 4 februarie 1925, inițiativă exprimată concret imediat după Marea Unire din 1918. Eparhiile au pregătit canonizarea mai multor sfinți români, mărturisitori în închisorile comuniste și duhovnici renumiți. Printre numele propuse spre canonizare sunt: pr. Dumitru Stăniloae, arhim. Sofian Boghiu, ieroschim. Dionisie Ignat și alții. La împlinirea celor 100 de ani, Patriarhia Română plănuiește, totodată, sfințirea picturii în mozaic de la Catedrala Națională. Recent, a fost montată icoana Mântuitorului Hristos – Pantocrator, ce acoperă o suprafață de 150 de metri pătrați. De asemenea, anul 2025 a fost declarat la nivel național drept „Anul Centenar al Patriarhiei Române”, proiectul fiind adoptat în data de 20 februarie de Camera Deputaților și înaintat spre promulgare președintelui României.
15 cuvioși și mărturisitori propuși spre canonizare pentru Anul Centenar al Patriarhiei Române (2025)
Cincisprezece cuvioși și mărturisitori români sunt propuși spre canonizare, iar proclamarea canonizării lor va avea loc anul următor când Biserica Ortodoxă Română aniversează un secol de la recunoașterea statutului de Patriarhie. Numele lor au fost propuse de sinoade mitropolitane din cuprinsul Patriarhiei Române, iar dosarele sunt în curs de analizare și urmează să fie aprobate de Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române – cu unele excepții. Astfel, primii sfinți din calendar a căror viață pământească s-a desfășurat (până) în secolul 21 ar putea fi români. Între timp, în Parlamentul României a fost votată deja legea care desemnează anul 2025 drept Anul Centenar al Patriarhiei Române. De asemenea, Sfântul Sinod a declarat anul 2025, în Patriarhia Română, ca Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române și Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea. Lista completă a propunerilor este disponibilă la sursă: basilica.ro
Pomenirea luptătorilor anticomuniști în Capitală
În ziua de 9 martie, Biserica Ortodoxă Română îi cinstește pe Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia. Prin Legea 247/2011, această dată este dedicată în România și comemorării Deținuților Politici Anticomuniști din perioada 1944-1989, cu acest prilej în toată țara fiind organizate manifestări militare și religioase. Și anul acesta, la Monumentul „Aripi” din Piața Presei Libere din București s-a desfășurat sâmbătă o ceremonie solemnă, organizată de Secretariatul de Stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989. După intonarea Imnului Național, un sobor de clerici, sub protia părintelui protoiereu Marin Comănescu de la Protopopiatul Sector 1 Capitală, a săvârșit slujba Parastasului pentru deținuții și luptătorii anticomuniști. Un serviciu religios au oficiat și reprezentanți ai Bisericii Romano-Catolice. Ceremonia militară s-a încheiat prin depunerea de coroane de flori din partea autorităților centrale și locale, precum și a mai multor federații și asociații care militează pentru recunoașterea jertfei celor care au suferit în perioada regimului ateu. În aceeași zi, 9 martie, la Catedrala Patriarhală din București, precum și în alte biserici din Capitală și din țară, după săvârșirea Sfintei Liturghii a fost oficiată slujba Parastasului de obște pentru cei adormiți în Domnul, fiind pomeniți în mod special și deținuții politici și luptătorii anticomuniști care au suferit prigoane, torturi, închisoare și chiar moartea pentru apărarea credinței, dar și pentru libertatea și demnitatea poporului român. - basilica.ro