Atribuită Sfântului Evanghelist Luca, reprezentarea
Panaghia Soumela este cea mai veche icoană cunoscută a Maicii Domnului. Mulți dintre cei care i-au adus cinstire au mărturisit că au primit ajutor în mod minunat de la Fecioara Maria. Denumirea icoanei este legată de numele unei vechi mănăstiri din Trapezunt (azi Trabzon, în Turcia) și al masivului pe care era zidită, Muntele Mela (negru, întunecat). Potrivit tradiției, icoana a fost pictată de Sfântul Apostol și Evanghelist Luca. După trecerea sa la cele veșnice, icoana a fost luată de ucenicul Anania care a dus-o în Biserica Maicii Domnului din Atena (de unde şi prima denumire de Ateniana). În 386, doi monahi din Atena au întemeiat Mănăstirea de pe Muntele Mela unde au adus această icoană. Mănăstirea
Panaghia Soumela din Trapezunt a fost distrusă și reconstruită de mai multe ori, ultima edificare datând din 644. În pofida ocupării Trapezuntului de către turci, în 1461, monahii au rămas în continuare în mănăstire. Apoi, în 1924, când mănăstirea a fost distrusă și grecii deportați, monahii au ascuns icoana Maicii Domnului în ruine. Mai târziu, un călugăr pe nume Ambrozie a aflat-o și a dus-o în Atena. Păstrată în Muzeul Bizantin din Atena, icoana a ajuns în anul 1951 în actuala Mănăstire
Panaghia Soumela din Grecia, construită în anul 1950. A fost ales ca loc de mănăstire Muntele Vermion din vecinătatea satului Castania deoarece amintește de frumuseţea sălbatică şi naturală a înălţimilor de pe Muntele Mela din Turcia. Icoana
Panaghia Soumela constituie un simbol al grecilor din Pont, care au cerut mijlocirea Maicii Domnului în vremurile de opresiune. În fiecare an, în data de 15 august, la Praznicul Adormirii Maicii Domnului, o mulțime de pelerini din întreaga lume călătoresc la Mănăstirea de pe Muntele Vermion pentru a cinsti Icoana
Panaghia Soumela. Românii vor avea oportunitatea să vadă această icoană la Catedrala Patriarhală, cu ocazia sărbătorii Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor. O delegație greacă aduce împreună cu icoana, la hramul Capitalei, un fragment din moaștele Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir. Vezi detalii
aici.
Academia Română, conferinţă pe tema „omul și societatea supertehnologizată”
Conferinţa din 19 octombrie va fi susţinută la Sala „Dalles”, de la ora 18:00, de acad. Ioan Dumitrache, secretar general al Academiei Române și coordonator al Centrului Național pentru Cercetarea Creierului. „Academicianul Ioan Dumitrache va prezenta unele aspecte privind tehnologia informației, relația dintre inteligența artificială și om, colaborarea între oameni și mașini, între mașini și mașini, învățarea automată. Subiectul central îl va constitui o analiză a calității vieții actuale a oamenilor, stimulată de prezența robotului ca ajutor al omului, fără a-l pune vreodată în pericol”, potrivit unui comunicat remis Basilica.ro.
„Acad. Ioan Dumitrache susține ideea că evoluția omului ca ființă inteligentă, privită din punctul de vedere al capacităților de dezvoltare a cunoașterii, al autoperfecționării, dar și al punerii în practică a teoriilor din domeniile științei și tehnologiei, evidențiază complexitatea și provocările ultimelor etape ale revoluției industriale din societatea hiperconectată”, mai precizează instituţia. Academicianul Ioan Dumitrache a subliniat că „știința și tehnologia s-au dezvoltat într-un proces de spirală, pe parcursul celor patru revoluții tehnologice, bazate pe descoperiri din domeniul utilizării puterii apei și a aburului, al motorului cu ardere internă și al electricității, al electronicii și calculatoarelor, până la automatizare, la integrarea calculatoarelor cu obiectele fizice prin rețele de senzori și elemente de execuție, la dezvoltarea sistemelor inteligente cu autonomie ridicată, la internet”.
Rugăciuni pentru cei adormiţi: Moşii de toamnă, în prima sâmbătă din noiembrie
Biserica Ortodoxă a rânduit să se facă pomenirea celor adormiţi în prima sâmbătă din luna noiembrie, zi cunoscută în tradiţia românească şi ca „Moşii de toamnă”. De aceea, în toate lăcaşurile de cult va fi oficiată în ziua de 4 noiembrie, după Sfânta Liturghie, o slujbă de pomenire pentru cei trecuţi la Domnul. Biserica şi-a manifestat întotdeauna grija faţă de cei care au plecat în veşnicie, consacrându-le ziua de sâmbătă pentru pomenirea generală a morţilor, dar în special, sâmbăta dinaintea Înfricoşătoarei Judecăţi, Sâmbăta Rusaliilor şi prima sâmbătă a lunii noiembrie sunt rânduite pentru pomenirea moşilor şi strămoşilor noştri cei din veac adormiţi, zile care poartă denumirea de moşii de iarnă, moşii de vară şi moşii de toamnă. Potrivit Sfântului Ioan Gură de Aur, încă din vremea Sfinţilor Apostoli se ţineau zile de pomenire a strămoşilor adormiţi cu nădejdea fericirii veşnice. Astfel de zile pot fi identificate în jurul secolului al VI-lea, când s-a făcut fixarea definitivă a pericopelor biblice citite în cursul anului bisericesc. În privinţa aceasta sunt rugăciuni alcătuite pentru sufletele celor adormiţi şi în Evhologhiul lui Serapion de Thmuis (Egipt) din secolul al IV-lea, în care se spune: „Te rugăm Dumnezeule şi pentru cei adormiţi, a căror pomenire s-a făcut, sfinţeşte aceste suflete, căci tu pe toate le cunoşti; sfinţeşte-i pe cei adormiţi în Domnul şi numără-i cu puterile Tale cele sfinte (îngerii) şi dă-le lor şi sălăşluire întru împărăţia Ta”. Despre obiceiul de a face rugăciuni de mijlocire pentru cei morţi sunt menţionări la Sfinţii Părinţi şi Scriitori bisericeşti din secolul al II-lea, la Sfântul Ignatie al Antiohiei, Tertulian, Sfântul Ciprian al Cartaginei, apoi începând cu secolul al IV-lea mărturiile devin numeroase, dintre cei mai importanţi Sfinţi Părinţi poate fi menţionat Sfântul Ioan Gură de Aur.
Linkuri la știri: