STIRI INTERNE - Mai 2023
Pentru o mai bună cunoaştere a istoriei Bisericii Ortodoxe Române, vă propunem 8 lucrări pe acest domeniu. Volumele sunt publicate la editurile Patriarhiei Române. Aproape jumătate dintre acestea sunt semnate de Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, care a fost cel mai mare istoric al Bisericii Ortodoxe Române şi membru al Academiei Române. Volumele propuse sunt următoarele:
Tabăra Internațională de la Mănăstirea Oașa se desfăşoară în perioada 19-27 iulie şi este dedicată tinerilor români din diaspora, cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 ani. Aflat la a 5-a ediţie, evenimentul va fi organizat de Arhiepiscopia Alba Iuliei și Mănăstirea Oașa. „Mănăstirea Oașa oferă participanților cazarea și masa gratuit, iar tinerii îți vor asigura transportul. De asemenea, participanții vor avea ocazia să se integreze activ în viața așezământului monahal”, au transmis organizatorii. „Programul unei zile de tabără cuprinde participarea (obligatorie) la Sfânta Liturghie, care începe la ora 6.00, și la activitățile gospodărești ale mănăstirii (ascultări) până la prânz. După-amiaza, tinerii au posibilitatea să participe la repetițiile de muzică psaltică (în cadrul taberelor, tinerii dau răspunsurile la Sfânta Liturghie), la ateliere interactive de cunoaștere, la conferințele și la dezbaterile pe teme de actualitate cu diferiți invitați”, au mai precizat organizatorii. Înscrierile în Tabăra Internațională de la Mănăstirea Oașa sunt încă deschise. Detalii despre programul detaliat al taberei și invitați vor fi publicate în evenimentul de pe Facebook.
Ziua Naţională a Portului Tradiţional din România a fost instituită prin Legea 102/2015 și este sărbătorită în cea de-a doua duminică a lunii mai, anul acesta 14 mai 2023. Potrivit actului normativ, marcarea acestei zile are rolul de a promova portul popular românesc, de a „evidenţia valorile inestimabile pe care le reprezintă costumele tradiţionale specifice fiecărei zone”, informează Agerpres. Pe lângă atribuţiile pe care le au în marcarea acestei zile, muzeele de etnografie şi Centrele pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Institutul Cultural Român şi Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, fundaţiile, asociaţiile sau organizaţiile neguvernamentale, al căror obiect de activitate îl reprezintă promovarea culturii tradiţionale, un rol important revine Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune, prin difuzarea de emisiuni de promovare a tradiţiilor populare şi a valorilor etnografice româneşti.
Totodată, Legea 102/2015 prevede includerea, în luna mai, în cadrul curriculei şcolare pentru clasele IV-XII, la disciplina educaţie civică sau la disciplinele echivalente, a două ore consacrate portului tradiţional al zonei sau al minorităţilor naţionale, evidenţiind semnificaţia acestora în păstrarea identităţii naţionale. Portul popular românesc datează din secolele IX-X, dar mărturii mai numeroase există din secolul al XIV-lea, cea mai veche reprezentare a portului autentic românesc fiind consemnată în Cronica Pictată de la Viena din 1358, care descrie bătălia de la Posada între regele Ungariei, Carol Robert de Anjou şi voievodul muntean Basarab I, unde este reprezentat portul autentic al bărbaţilor, cu cămăşi lungi, strânse la mijloc cu brâu sau centură, iţari, opinci şi căciuli din bucăţi de piele de oaie pe cap.
În data de 14 mai este marcată Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste. Ziua a fost instituită în amintirea nopţii de 14 spre 15 mai 1948, când au fost arestaţi numeroşi tineri, intelectuali, români care s-au opus regimului comunist, informează Agerpres. Operațiunea de arestare din acea noapte a vizat mii de tineri, dar și cultele religioase și partidele politice. Au fost arestați, după anchete groaznice, primind ani grei de închisoare. Mulți dintre cei arestați nu s-au mai întors niciodată la familiile lor. Printre cei care au pătimit în temniţe se numără nume importante ale Ortodoxiei, precum părintele Nicolae Steinhardt, părintele Daniil Sandu Tudor, părintele Arsenie Boca, părintele Ioan Iovan, părintele Dumitru Stăniloae, părintele Arsenie Papacioc, părintele Sofian Boghiu, părintele Gheorghe-Calciu Dumitreasa, părintele Iustin Pârvu și mulți alții.
Printre cele mai cunoscute închisori comuniste în care şi-au executat condamnările sau în care şi-au pierdut viaţa numeroşi deţinuţi politici se numără cele de la Piteşti, Gherla, Aiud, Târgu Ocna, Sighet, Râmnicu Sărat, Arad, Jilava sau Văcăreşti. Referitor la închisoarea de la Sighet, aceasta este acum un cunoscut memorial al victimelor comunismului. Propunerea legislativă a fost depusă în Parlament la 16 martie 2016, adoptată de Senat, ca primă Cameră sesizată, la 1 noiembrie 2016, şi de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz, la 16 mai 2017. Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, la 30 mai 2017, decretul de promulgare a Legii pentru instituirea Zilei naţionale de cinstire a martirilor din temniţele comuniste în data de 14 mai. Legea 127/2017 a fost publicată în Monitorul Oficial din 31 mai 2017.
Dicționarul de termeni și nume iudaice a fost publicat recent la Editura Basilica a Patriarhiei Române. Volumul este de o importanță deosebită pentru studiul fenomenului religios iudaic. Volumul conține 392 de termeni analizați din perspectivă teologică, filologică, filosofică, iconografică și istorică de Preotul Nicolae Achimescu, profesor la facultățile de teologie din București și Iași. În explicațiile termenilor sunt tratate curente culturale și religioase iudaice, grupări iudaice, personalități biblice și culturale importante din întreaga istorie a iudaismului (autori mistici, cabaliști, rabini și talmudiști), precum și sărbători iudaice.
„Importanța dicționarului este dată de actualitatea unui asemenea demers enciclopedic. În zilele noastre, posibilitatea de a realiza pelerinaje la Locurile Sfinte creștine din Israel a dus la creșterea interesului pentru înțelegerea modului de viață religios iudaic și la intensificarea eforturilor făcute de comunitatea tradițională cu scopul de a-și menține specificul religios în fața asaltului secularizării”, a notat Preotul asistent universitar Valentin Ilie, în prefața volumului. „Prin enumerarea și tratarea termenilor, dicționarul realizează o radiografie a inepuizabilei energii religioase a tradiției iudaice, a cărei contribuție la îmbogățirea vieții religioase și culturii universale este incontestabilă”.
Linkuri la știri:
Adaugati un comentariu: