STIRI INTERNE - Aprilie 2023

Elevii de la profilul umanist care vor susţine examenul de Bacalaureat pot alege Religia ca disciplină opţională. Decizia a fost adoptată miercuri, 26 aprilie,  de deputaţii  din Comisia de învăţământ. Potrivit amendamentului adoptat, examenul naţional de bacalaureat constă în susţinerea probelor scrise, obligatorii, specifice profilului sau specializării şi sunt desfăşurate după cum urmează: pentru profilul umanist, specializarea ştiinţe sociale, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la istorie şi o probă la o disciplină relevantă pentru profilul umanist, la alegere între Geografie şi ştiinţe socio-umane şi anume: Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie. Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu, a precizat că decizia reprezintă „un act firesc care responsabilizează și mai mult cultele religioase”. „Aprobarea Religiei ca materie eligibilă la Bacalaureat este un act firesc, împlinit în perfectă concordanță cu statutul unei discipline care face parte din trunchiul comun al programei școlare, un act care, simultan, responsabilizează și mai mult cultele religioase”. „Acestea trebuie să propună și să susțină constant o tematică demnă de statutul cultural al acestei materii studiate în școală, rolul acesteia din urmă fiind transmiterea cunoașterii formatoare atât intelectual, cât și moral”, a subliniat Vasile Bănescu. - basilica

O delegație a Patriarhiei Române va participa la deshumarea Părintelui Petroniu Tănase

O delegație a Patriarhiei Române va participa joi, 27 aprilie, la deshumarea Părintelui Petroniu Tănase. Ceremonia va avea loc la Schitul Românesc Prodromu din Sfântul Munte Athos. Deshumarea va avea loc joi, după Sfânta Liturghie arhierească. La Sinodul Mitropoliei Munteniei și Dobrogei din 28 septembrie 2022, Părintele Patriarh Daniel a anunțat că Patriarhia Română va solicita Patriarhiei Ecumenice să-i treacă în rândul sfinților pe părinții aghioriți de origine română Petroniu Tănase și Dionisie Ignat. Dreptul de a canoniza aparține Bisericii locale unde acea persoană și-a trăit ultima parte a vieții și a trecut la Domnul, a precizat Patriarhul României. Scopul este ca acești părinți să fie cinstiți în mod deosebit în 2025, alături de „ceilalți 12 sau 13 preoți de mir și preoți de mănăstire care au fost duhovnici și mărturisitori în perioada comunistă”, a explicat Preafericirea Sa. Aceste canonizări sunt pregătite pentru a marca aniversarea a 140 de ani de autocefalie a Bisericii Ortodoxe Române.

„Oamenii se sperie de moarte, le e teamă, le e frică de ea. Dumnezeu însă a desfiinţat spaima de moarte. Moartea este un fenomen natural”, spunea Părintele Petroniu Tănase. „Oamenii se sperie de ea când simt că tot ceea ce au strâns în lumea aceasta nu este îndeajuns ca să-i scape de moarte.” „Trăiri păcătoase, vrăjmășii, dezbinări, ură, beție, lăcomie, toate păcatele astea, dacă omul nu s-a curățit de ele, rămân imprimate în ființa și sufletul lui. Și, când va învia, trupul lui va fi îmbibat de aceste multe lucruri rele. Și va trebui să se târască cu ele în vecii vecilor. Aceasta-i nefericirea și nenorocirea veșnică”, adăuga el. „Viața nu se-ncheie cu moartea, în cimitir, ci abia de acolo începe!”

Factbox: Îmbătrânirea demografică în România

Sociologii şi demografii definesc îmbătrânirea demografică drept creşterea ponderii persoanelor vârstnice – de peste 65 de ani – în cadrul efectivului total al populaţiei studiate, în detrimentul celorlalte categorii de vârstă – tinerii şi adulţii, ca tendinţă fermă şi de lungă durată. În România, se observă o accentuare a fenomenului, mai ales după anul 2000, având drept cauze principale declinul natalității și imensa emigrare a populației tinere și adulte. Potrivit celor mai recente date furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), în iulie 2022 locuiau în țara noastră aproximativ 3,9 milioane de vârstnici din cei 22 milioane de rezidenți, în timp ce populația tânără de 0-14 ani este formată din aproximativ 3,2 milioane persoane. Procesul de îmbătrânire demografică s-a accentuat comparativ cu 1 iulie 2021, transmite INS: Ponderea populaţiei vârstnice a crescut cu 0,2 puncte procentuale în timp ce ponderea persoanelor tinere a scăzut cu 0,1 puncte procentuale.

Biserica Ortodoxă Română este atentă la fenomenul îmbătrânirii și acționează constant în beneficiul celor aproape 3,9 milioane de seniori. Patriarhia Română a dedicat Anul 2023 pastorației persoanelor vârstnice. Grija constantă a Bisericii față de ei, nu se rezumă însă numai la pastorație, ci se realizează și concret, prin numeroase programe și servicii sociale. În București, în cadrul Centrului de Îngrijiri Paliative „Sfântul Nectarie” anual, peste 500 bolnavi și vârstnici se bucură de găzduire, îngrijire medicală și consiliere spirituală și psihologică. Un centru similar, închinat aceluiași sfânt, se află la Cluj. Un alt exemplu este Eparhia Romanului și Bacăului care are, numai în Protoieria Bacău, 13 centre de socializare pentru persoane vârstnice. Biserica Ortodoxă încurajează, prin însăși doctrina ei, nașterea de prunci și susține activitățile pro-viață are diferitelor ONG-uri. „Dacă noi, poporul român, continuăm cu avorturile, câteva milioane până acum din 1960, vom pieri ca popor. Ne aflăm în declin demografic”, atenţiona Patriarhul Daniel în 2019. În fața fenomenului emigrării, Biserica nu a făcut altceva decât să-și urmeze credincioșii. În diaspora, se observă o creștere constantă a numărului de botezuri: 25.282 botezuri în 2022, față de 24.643, în anul 2021. Dacă în 1990, persoanele în vârstă de 60 de ani și peste, reprezentau 10,3% din totalul populației României, pentru anul 2080 se preconizează un procent de peste 21,8%. - basilica

138 de ani de la recunoaşterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române

S-au împlinit la 25 aprilie 138 de ani de la momentul la care Biserica Ortodoxă Română a fost recunoscută formal ca Biserică autocefală. O Biserică autocefală este o Biserică ce are o conducere proprie, adică un sinod prezidat de întâistătătorul acelei Biserici, fie patriarh, mitropolit sau arhiepiscop. Această conducere exercită puterea bisericească deplină, cea de învăţătură dogmatică, sacramentală şi jurisdicţională, independent faţă de ierarhia oricărei alte Biserici, dar păstrând principiul egalităţii şi coresponsabilităţii Bisericilor surori. În 25 aprilie 1885, Patriarhul Ecumenic Ioachim al IV-lea a trimis mitropolitului primat Calinic Miclescu, în calitate de președinte al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, Tomosul de autocefalie prin care „cu bucurie sufletească binecuvintează Biserica Ortodoxă Română, recunoscând-o autocefală întru toate de sine ocârmuită”. Tomosul de recunoaștere formală a autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române, semnat de patriarhul ecumenic Ioachim al IV-lea și de membrii sinodului patriarhal. Tot atunci, Patriarhul Ecumenic a comunicat printr-o scrisoare-enciclică tuturor Bisericilor Ortodoxe Autocefale surori recunoașterea autocefaliei acordate Bisericii Ortodoxe Române. Autocefalia a fost primită formal la data de 25 aprilie 1885, fiindcă cele două Biserici Ortodoxe din Ţara Românească şi Moldova, încă de la începutul organizării politice şi ecleziastice din cele două ţări româneşti extracarpatice, „s-au afirmat cu o independenţă egală autocefaliei, fără să accepte vreun amestec jurisdicţional din partea unei ierarhii bisericeşti din afară”, se arată în Enciclopedia Ortodoxiei Româneşti.

Datorită acestor drepturi, cele două mitropolii ortodoxe româneşti şi-au exercitat cele trei puteri bisericeşti (învăţătorească, sacramentală şi jurisdicţională) în mod liber, şi anume au alcătuit şi tipărit cărţi de cuprins doctrinar, au apărat Ortodoxia ardeleană de acţiunile prozelitiste calvine şi catolice, au introdus limba naţională în cult, dar şi elemente specifice în arta bisericească, au fost cârmuite de ierarhi aleşi din ţară, alegerea fiind doar anunţată Patriarhiei Ecumenice, au stabilit singure legi sau norme de conducere şi de organizare, toate acestea fără aprobarea prealabilă din partea unei Biserici din afară. Spre deosebire de mitropoliile din cele două ţări româneşti extracarpatice, Biserica din Transilvania, după dezbinarea din anul 1701 şi ieşirea de sub jurisdicţia Mitropoliei Ungrovlahiei, a fost subordonată Mitropoliei sârbeşti de Carloviţ, care a avut statut de Biserică autocefală. Din anul 1864, s-a permis ortodocşilor români transilvăneni înfiinţarea unei Mitropolii româneşti, „coordinată” cu cea sârbească, deci cu statut de autocefalie. Unirea Principatelor Române, în anul 1859, obţinerea independenţei după războiul din 1877, proclamarea regatului României în anul 1881, recunoaşterea autocefaliei în aprilie 1885, dar şi unificarea celor trei Biserici autocefale în 1919 au fost argumente principale pentru ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rangul de Patriarhie, eveniment care a avut loc în data de 4 februarie 1925. Pentru anul 2025, când se împlinesc 140 de ani de autocefalie a Bisericii Ortodoxe Române, dar şi 100 de ani de la înființarea Patriarhiei Române, sunt pregătite o serie de canonizări și tot atunci se preconizează că va fi sfințită pictura Catedralei Naționale. - basilica

Linkuri la știri

Mic vocabular de termeni psaltici -

Academia de îngrijiri paliative - Basilica