Cookies de analiza a traficului  Accept | (oricand puteti renunta la acceptul dat) Detalii

(oricand puteti renunta la acceptul dat)

Porunca Iubirii
ACTUALITATEA religioasăNr. vizualizari: 198

STIRI EXTERNE - Noiembrie 2022

Tags: ;
 
ATHOS: PS Timotei Prahoveanul a participat la deshumarea osemintelor Părintelui Dionisie de la Colciu

Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul a participat ca delegat al Părintelui Patriarh Daniel, la deshumarea osemintelor Părintelui Dionisie Ignat, care odihnea de 18 ani în apropierea Chiliei „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” de la Colciu, în Sfântul Munte Athos. Monahii Mănăstirii Vatopedu, pe teritoriul căreia să află chilia unde a trăit Părintele Dionisie Ignat, au dezgropat osemintele în cadrul unei rânduieli speciale, a transmis Episcopul-vicar al Arhiepiscopei Bucureștilor. O slujbă scrisă special pentru această ocazie a fost oficiată îndată după slujba Vecerniei, la Chilia „Sf. Gheorghe”, în prezența monahilor din Sfântul Munte și a pelerinilor din țară. Textul slujbei a cuprins troparele Sfântului Gheorghe, ocrotitorul chiliei, dar și Troparul Sf. Dionisie Areopagitul, a transmit Preasfințitul Părinte Timotei. „La Colciu, ca și în alte chilii românești, dar și în alte mănăstiri mari, cum este cazul Mănăstirii Zografu, de care românii sunt legați prin ctitoria Sf. Voievod Ștefan al Moldovei, s-au înălțat rugăciuni în cinstea Purtătorului de biruință.” Slujba pentru deshumarea Părintelui Dionisie Ignat a mai cuprins ectenii pentru adormiți, Fercirile, versete din psalmi, dar și rugăciuni special precum cea către Mântuitorul: „Dă-i lui, în schimbul ostenelilor păstorești, plată binecredincioasă. Adu-l pe el purtând lumină îngerească în a ta cămară de nuntă. Dă-i lui a fi precum îngerii, ca fără de rușinare să stea la scaunul Tău cel neapropiat”.

Mănăstirea Vatopedu a mai avut însă astfel de părinți, pe care i-a propus spre canonizare în ultima perioadă, dar nu au existat multe prilejuri în care s-au oficiat rânduieli similare, de deshumare, a mai precizat părintele episcop-vicar. „Așadar, credincioșii și mulțimile monahilor din Muntele Athos, ierarhii, preoții, monahii și credincioșii din România care au auzit de lucrarea lui duhovnicească își îndreaptă gândul către Dumnezeu cel minunat întru sfinții lui și cinstesc viața și lucrarea Părintelui Dionisie Ignat, împlinind cuvântul Sf. Ap. Pavel de a ne aduce aminte de cei care au împlinit cuvintele Evangheliei, având datoria de a privi la felul cum și-au încheiat viața, pentru a le urma credința”, a încheiat Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul. În luna mai s-au împlinit 18 ani de la plecarea la Domnul a Părintelui Dionisie Ignat, botoșănean de origine. El a fost contemporan cu Sfântul Ioan Iacob și cu Părinții Paisie Olaru și Cleopa Ilie. Vezi mai multe detalii biografice aici. La cea mai recentă ședință de lucru a Sinodului Mitropoliei Munteniei și Dobrogei, Patriarhul României a anunțat că va propune Patriarhiei Ecumenice canonizarea părinților Dionisie Ignat și Petroniu Tănase.

GRECIA: Peste 300 de teologi vor participa la conferinţa organizată de Asociația Teologică Ortodoxă Internațională

Participanţii se vor întruni în mai multe sesiuni de lucru, în cadrul a 28 de grupuri tematice, cum ar fi Teologie Dogmatică, raportul dintre Religie şi Ştiinţă, Eclesiologie, Teologie Liturgică şi altele. Tema principală a întâlnirii va fi „Misiunea și Biserica Ortodoxă”. Conferinţa inaugurală a Asociaţiei Teologice Ortodoxe Internaţionale a avut loc la Iaşi în perioada 9-12 ianuarie 2019. Conferințele sunt programate să aibă loc la fiecare patru ani. IOTA. Înfiinţată în februarie 2017, Asociaţia Teologică Ortodoxă Internaţională (IOTA) îşi propune să crească potenţialul formator al tradiţiei intelectuale ortodoxe, prin crearea unui forum academic interdisciplinar, unde să fie cultivate, aprofundate şi împărtăşite rezultatele cercetării în domeniul teologiei ortodoxe de cadrele didactice, studenţii din învăţământul universitar teologic, ierarhia bisericească şi diferitele organizaţii laice.

AUSTRIA: Un studiu despre intoleranța împotriva creștinilor în Europa atrage atenția asupra efectului de inhibare

Observatorul privind intoleranța și discriminarea împotriva creștinilor (OIDAC), un ONG austriac, a publicat luni raportul său anual pe 2021 privind infracțiunile împotriva creștinilor în Europa. OIDAC a documentat peste 500 de acte penale cauzate de ura împotriva creștinilor în 19 țări europene. Dintre acestea, 14 au fost acte de violență fizică și 4, crime. Deși infracțiunile, ca număr, sunt în scădere față de ultimii doi ani, specialiștii menționează că este o mare probabilitate ca raportarea să fie influențată de autocenzura în creștere și de efectul de inhibare. Autocenzura creștinilor a fost identificată în cinci domenii ale vieții: educație, locul de muncă, sfera publică, interacțiunile sociale private și platformele media. Cercetătorii fac distincție între autocenzura necoercitivă – cum ar fi abținerea de la exprimarea unor mesaje de prost gust sau greșite din punct de vedere moral din respect pentru ceilalți – și autocenzura bazată pe teama de discriminare sau sancțiuni. Raportul descrie modul în care acest fenomen afectează libertatea religioasă prin analogia „uciderii printr-o mie tăieturi”: incidentele multiple și repetate la scară mică se acumulează și au ca rezultat un prejudiciu mai grav. Astfel, cei intervievați în cadrul cercetării au fost sensibilizați de incidentele de mică amploare care au afectat alți creștini pentru că și-au exprimat opiniile religioase, cum ar fi: pierderea locului de muncă, respingerea de către prieteni și primirea de amenzi sau confruntări în sfera publică. Aceste incidente conduc la așa-numitul Chilling effect – efectul de intimidare sau de inhibare – adică o teamă care inhibă o persoană să vorbească și, prin urmare, îi limitează libertatea de exprimare sau de manifestare religioasă.

În cursul anului 2021, doi factori interrelaționați au declanșat un efect de inhibare : 1) cazuri juridice împotriva creștinilor care se exprimă public și 2) presiunea socială. În plus față de aceștia, unii cercetători au sugerat un al treilea factor care contribuie la autocenzură, sub forma algoritmilor polarizanți de internet care adaptează conținutul consumat de utilizatori în funcție de interesele lor, promovând doar interacțiunile cu utilizatorii care gândesc la fel. Autorii studiului arată că acești algoritmi pot consolida convingerile deja existente ale unei persoane, contribuind astfel la polarizarea opiniilor și la diminuarea toleranței față de alte perspective. Oamenii se autocenzurează atunci când percep o atmosferă intolerantă și posibilele dificultăți pe care aceasta le implică – de la pierderea locului de muncă sau suspendarea de la studii și până la urmărirea în justiție, excluderea socială, defăimarea ori atacuri verbale sau fizice. Există indicii că autocenzura afectează din ce în ce mai mult atât oamenii religioși, cât și societatea în general. Raportul pe 2021 a fost publicat luni, în contextul apropierii de Zilei Internaționale a Toleranței (16 noiembrie). Citește studiul integral pe site-ul OIDAC.

EGIPT: Dezamăgire la finalul summitului dedicat climei

Conferinţa anuală a ONU dedicată climei - COP27, din Egipt, s-a încheiat, după negocieri lungi şi dificile, cu adoptarea unui text foarte disputat cu privire la ajutorul pentru ţările sărace afectate de schimbările climatice, dar fără noi ambiţii în ceea ce priveşte reducerea gazelor cu efect de seră, transmite AFP. O declaraţie finală, rezultatul a numeroase compromisuri, a fost în cele din urmă dată publicității de președinția egipteană a summitului, foarte criticată de participanți pentru lentoarea negocierilor. „Trebuie să reducem drastic emisiile acum - şi este o problemă la care COP nu a răspuns”, a comentat secretarul general al ONU, Antonio Guterres. Şi Uniunea Europeană s-a declarat „dezamăgită” de acordul privind emisiile. „O alianţă de state bogate în petrol şi de mari emitenţi” a pus „obstacole inutile” progreselor în privinţa emisiilor, a afirmat duminică şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock. Ministrul fran­cez al tranziţiei ecologice, Agnes Pannier-Runacher, și-a exprimat nemulţumirea: „Nici un progres nu a fost obţinut cu privire la (…) reducerea gazelor cu efect de seră şi renunţarea la energiile fosile. Este o adevărată decepţie”. Totuşi, ediţia din acest an a fost marcată de adoptarea unei rezoluţii, descrisă drept istorică, ce prevede crearea unui fond de finanţare a daunelor climatice suferite de ţările cele mai sărace. Următorul summit climatic (COP28) va avea loc în Emiratele Arabe Unite, la sfârşitul anului 2023.

SUA: Programul catehetic al Mitropoliei celor două Americi aduce în Postul Crăciunului teme speciale și colinde

Mitropolia Ortodoxă Română a celor două Americi a anunțat modificările pe care le primește programul catehetic „Cercetându-ți credința” în postul Nașterii Domului. Pentru a fi accesibil românilor aflați la distanțe mari pe continentul american, dar nu numai, proiectul se desfășoară exclusiv online. Pentru perioada postului, se anunță teme legate de Nașterea Domnului, dar și referitoare la Anul omagial și comemorativ 2022. Programul include un concert de colinde susținut de Corala Armonia a Arhiepiscopiei Tomisului.

 

Linkuri la știri:
Ortodoxia rămâne cea mai răspândită religie din Estonia, potrivit recensământului din 2021 - Basilica
Procesiune cu moaștele Sf. Mc. Dimitrie şi Icoana Maicii Domnului „Gherontissa” înTesalonic- Basilica
Deshumarea osemintelor ieroschimonahului Dionisie Ignat din Sfântul Munte - Basilica
 
 
22-11-2022


Adaugati un comentariu:
Nume
Email
(nu va fi afisat)
Comentariu
Comentariile in afara subiectului si cele necuviincioase vor fi sterse
Antispam:
Scrieti, va rog, prenumele lui Eminescu