Cookies de analiza a traficului  Accept | (oricand puteti renunta la acceptul dat) Detalii

(oricand puteti renunta la acceptul dat)

Porunca Iubirii
ACTUALITATEA religioasăNr. vizualizari: 94

STIRI INTERNE - Iunie 2022

Tags: ;
 
Aproape 1.300 de Antimise au fost sfinţite de Patriarhul României

În ziua Sf. Ap. Petru şi Pavel, Patriarhul României a sfinţit miercuri aproape 1.300 de Antimise. Slujba a fost oficiată în Paraclisul „Sfântul Grigorie Luminătorul” din Reşedinţa Patriarhală. „Cu prilejul prăznuirii sărbătorii Sfinților Apostoli Petru și Pavel, care au fost mari păstori de suflete şi întemeietori de Biserici locale, dorim să menţionăm cu bucurie faptul că ne-a ajutat Dumnezeu şi am sfințit noile Antimise care vor fi dăruite parohiilor și mănăstirilor din Arhiepiscopia Bucureștilor, dar și unor Reprezentanțe ale Patriarhiei Române din străinătate. Această sfinţire este prilej de binecuvântare, de bucurie”, a subliniat Patriarhul Daniel. „Noutatea acestor Antimise este reprezentarea tuturor în lumină, fără umbre. Ne bucurăm că putem să le oferim anul acesta bisericilor care au nevoie de un Antimis nou. Acestea sunt necesare mai ales pentru sărbătorile mari, la hramuri sau la praznice împărătești, când este nevoie ca Antimisul să fie mai luminos. Dăm slavă lui Dumnezeu pentru toate”, a spus Patriarhul României. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat că slujba de sfinţire cuprinde foarte multe rugăciuni şi „fiecare Antimis este însemnat cu Sfântul şi Marele Mir în locul unde vor fi puse moaştele sfinţilor martiri, la capul Mântuitorului Hristos şi la picioarele Sale, aşa după cum ne învaţă Sfântul Simeon, Arhiepiscopul Tesalonicului”. - basilica

Arhim. Zaharia Zaharou, unul dintre cei mai profunzi trăitori contemporani ai Ortodoxiei, a conferențiat la Deva

Arhimandritul Zaharia Zaharou, duhovnicul Mănăstirii „Sfântul Ioan Botezătorul” din Essex, Marea Britanie, și unul dintre cei mai profunzi trăitori și mărturisitori contemporani ai Ortodoxiei, a conferențiat duminică la Deva. Evenimentul a avut loc în Sala Mare a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva, în prezența Preasfințitului Părinte Nestor, și a fost organizată în cadrul celei de a șaptea ediții a proiectului „Zilele Credinței și Culturii”. În deschiderea evenimentului, Episcopul Devei și Hunedoarei a dat citire textului conferinței, intitulat „Oare nu știți că sunteți templu al Dumnezeului celui viu?”, în care Părintele Zaharia a explicat că principalele mijloace de a zidi templul lui Dumnezeu în inimă sunt chemarea numelui lui Iisus Hristos, petrecerea în duhul cuvântului Său și vrednica împărtășire cu Trupul și Sângele Domnului. „Trupul Domnului Iisus s-a făcut punte între cer și pământ, pe acest Trup l-a lăsat Domnul moștenire în Biserica Sa, cu acest Trup creștinii se îmbracă la Sfântul Botez și cu el se hrănesc în Taina Sfintei Euharistii”, a notat în textul conferinței Arhimandritul Zaharia Zaharou. În continuare, Părintele Arhimandrit a răspuns întrebărilor venite din partea participanților. Video disponibil la sursă: basilica

Un secol de la nașterea părintelui mărturisitor Ioan Iovan

S-a împlinit centenarul nașterii Arhim. Ioan Iovan, cel care a făcut aproape un deceniu de temniță grea după ce le-a scris autorităților comuniste un memoriu în care protesta împotriva politicii ateiste. Părintele Ioan Iovan s-a născut în 26 iunie 1922 în Husasău de Criș, județul Bihor, ca fiu al preotului Gavril Iovan şi al preotesei Maria. A studiat Teologia Cluj, în timpul Dictatului de la Viena, când Ardealul de Nord fusese cedat Ungariei. S-a călugărit la Mănăstirea Sihastru și a fost hirotonit diacon în 1948 şi ieromonah în 1949 pentru Mănăstirea Vladimireşti. L-a hirotonit Episcopul de Oradea, Nicolae Popovici, un alt luptător împotriva regimului ateist. Afluenţa mare a credincioşilor la Mănăstirea Vladimireşti nu era bine văzută de autoritățile comuniste, care au încercat să oprească afluxul de pelerini. Părintele Ioan Iovan a scris un memoriu în care spunea: „Partidul are reprezentanţi în Biserică… Bisericii de ce nu i se acordă dreptul de a merge prin şcoli şi în cazărmi, unde, sub masca atacării misticismului, se neagă credinţa în Dumnezeu? Oare asta este libertatea cultului şi metoda ideologică în R.P.R.? Categoric, nu! Aceasta este metoda cea mai perfidă de prigoană religioasă”. În 1955 au urmat arestarea sa şi caterisirea. A trecut prin mai multe penitenciare, unde oficia în secret Sfânta Liturghie. Potirul era o cutiuţă de ebonită, iar vinul se aducea în sticluţe de vin tonic. Printre alte personalităţi duhovniceşti din ţară, la Aiud l-a întâlnit pe Părintele Dumitru Stăniloae. La amnistierea din 1964 a fost eliberat și s-a stabilit la București. În 1979 a scris un memoriu pe care l-a predat Înaltpreasfinţitului Mitropolit Antonie Plămădeală, pe atunci secretar al Sfântului Sinod. Acesta l-a prezentat Sfântului Sinod şi urmarea a fost ridicarea caterisirii în 26 iunie 1979. A slujit apoi un an la Mănăstirea Cernica și alţi doisprezece ani la Mănăstirea Plumbuita din Bucureşti, unde l-a prins Revoluția din 1989. În 1991, s-a întâlnit cu Mitropolitul Clujului la Patriarhie, care l-a invitat să vină la Mănăstirea Recea, unde s-a mutat în 1992. În 2003, Patriarhul al Alexandriei, Petru al VII-lea și Patriarhul Teoctist sfinţeau biserica Mănăstirii Recea ctitorită prin eforturile Arhim. Ioan Iovan și ale Stavroforei Cristina Chichernea, stareța sfântului așezământ. Părintele Ioan Iovan a trecut la Domnul în 17 mai 2008. - basilica

În 2022, Ziua Drapelului coincide cu Duminica Sfinților Români

Anul acesta, Ziua Drapelului Național coincide cu Duminica Sfinților Români, reunind simbolic omagierea eroismului militar și a făuritorilor națiunii cu eroismul duhovnicesc și lucrarea lui Dumnezeu în poporul român. Potrivit unei legi din 1998, ziua de 26 iunie a devenit Ziua Drapelului Național, aniversând astfel aceeași zi din 1848, când Guvernul revoluționar al Țării Românești a stabilit ca tricolorul să fie steagul național. Cu acest prilej, an de an, în numeroase orașe din țară au loc ceremonii speciale, religios-militare, în cadrul cărora sunt oficiate și slujbe de binecuvântare a drapelului național, care este apoi arborat în mod solemn. Ordinea culorilor din Drapelul Național, notată începând de la lance, este: albastru, galben, roșu. Drapelul nostru a fost decretat prima oară ca simbol național de Guvernul revoluționar provizoriu din Țara Românească în data de 14 iunie 1848 (26 iunie conform calendarului nerevizuit), având înscrisă pe el deviza „Dreptate – Frăție”. A fost sfințit a doua zi în cadrul Marii Adunări Naționale de pe Câmpul Filaretului, numit de atunci înainte Câmpia Libertății. Potrivit art. 12 al Constituției României, drapelul reprezintă unul dintre simbolurile noastre naționale, alături de Ziua Națională, imnul național, stema și sigiliul țării. Un istoric de la Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” din Capitală spune că sunt documente care atestă folosirea ca simbol național a tricolorului românesc dinainte de 1848 și o ceremonie de sfințire a lui care datează din 1834, înainte de Revoluția Pașoptistă. În Duminica Sfinților Români, sărbătoare variabilă din Calendarul Ortodox, care este în a doua duminică după Rusalii, sărbătorim sfinții născuți, martirizați sau care au propovăduit pe teritoriul României de azi, amintindu-ne că un popor se construiește pe sângele eroilor, dar și pe cel al martirilor pentru Hristos. - basilica

 

Linkuri la știri:

30 de ani de la insituirea Duminii Sfinților Români - Basilica

Ziua Națională pentru Adopție - Evenimnete, cifre, propuneri - Basilica

 

 

 

30-06-2022


Adaugati un comentariu:
Nume
Email
(nu va fi afisat)
Comentariu
Comentariile in afara subiectului si cele necuviincioase vor fi sterse
Antispam:
Scrieti, va rog, prenumele lui Eminescu