Cookies de analiza a traficului  Accept | (oricand puteti renunta la acceptul dat) Detalii

(oricand puteti renunta la acceptul dat)

Porunca Iubirii
ACTUALITATEA religioasăNr. vizualizari: 107

STIRI INTERNE - Mai 2022

Tags: ;
 
În ultima duminică din luna mai sărbătorim Ziua Românilor de Pretutindeni

Anterior, până în anul 2014, Ziua Românilor de Pretutindeni a fost marcată la data de 30 noiembrie, concomitent cu sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României, potrivit Legii nr. 299 din 13 noiembrie 2007, privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, publicată în Monitorul Oficial din 21 noiembrie 2007. Articolul 10 din Legea 299/2007 a fost modificat prin Legea 101/2015, astfel modificându-se data la care se sărbătoreşte această zi. În 2009, Patriarhia Română a instituit „Duminica migranţilor români”, celebrată în prima duminică de după sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului. Ziua a început să fie marcată încă din 2006 în Mitropolia Moldovei, la iniţiativa Părintelui Patriarh Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei. Migrația recentă a românilor este un fenomen fără precedent în istoria poporului nostru: numai între 2000 și 2015, România a pierdut o zecime din populație în acest fel (estimarea, bazată doar pe cifre oficiale, este una minimală). Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) pune la dispoziția românilor de pretutindeni un Ghid de Reîntoarcere, elaborat din informațiile furnizate de o serie de instituții ale statului român cu competențe în domenii esențiale procesului de reintegrare. În material sunt cuprinse informații privind reînnoirea actelor de identitate, repatrierea bunurilor, echivalarea studiilor, accesarea serviciilor medicale și sociale, regimul de impozitare precum și posibile oportunități de investiții în România.

27 mai, ziua în care Mihai Viteazul a devenit „Domn al Ţării Româneşti şi Ardealului şi a toată Ţara Moldovei”

Vineri, 27 mai 2022, se împlinesc 422 de ani de la prima unire politică a românilor, iar înfăptuitorul ei este omagiat, în mod oficial, ca martir și erou al națiunii române. Un eveniment comemorativ va avea loc vineri la Mănăstirea Dealu, acolo unde se află îngropat capul lui Mihai Viteazul. Mitropolitul Nifon va oficia slujba de pomenire. Actul de unire din 27 mai 1600 este cel mai important eveniment din istoria domnitorului muntean. După victoria asupra lui Andrei Bathory, îşi făcea intrarea triumfală în Alba Iulia la 1 noiembrie 1599, primind cheile fortăreţei de la episcopul Napragy. În mai 1600, Mihai Viteazul îl alungă de pe tronul Moldovei pe Ieremia Movilă, realizând, astfel, prima unire a Ţărilor Române. Pentru a consolida unirea, Mihai Viteazul a luat câteva măsuri urgente: adoptarea aceleiaşi steme pentru toate teritoriile (stema avea în vârf vulturul cu crucea în cioc), a construit o biserică ortodoxă la Alba Iulia, care a servit drept catedrală, a acordat anumite înlesniri preoţilor şi iobagilor români şi a numit ca mitropolit al Transilvaniei pe Sfântul Ioan de la Prislop. Mihai Viteazul a fost asasinat de cei lângă care luptase în Liga Creştină, în data de 9/19 august 1601, la Câmpia Turzii. Capul său a fost luat de unul dintre căpitanii domnitorului şi înmormântat de Radu Buzescu la Mănăstirea Dealu, lângă Târgovişte. Pe lespedea mormântului este scris: „Aici zace cinstitul şi răposatul capul creştinului Mihail, Marele Voievod, ce au fost domn al Ţării Româneşti şi Ardealului şi Moldovei”. Prima unire a românilor sub Mihai Viteazul s-a făcut și „prin tainica lucrare a preoților”, explică Ioan Aurel Pop, Președintele Academiei Române. La Muzeul Municipiului București, îl poți privi în ochi pe Mihai Viteazul, cu ajutorul unui exponat 3D realizat de sculptorul Radu Tudor Panait.

Volum despre viața Cuvioasei Teofana Basarab, lansat la Galați

La câteva zile după proclamarea canonizării Cuvioasei Teofana Basarab, preotul Alexandru Stănciulescu-Bârda a prezentat la Galați rezultatul cercetărilor sale de mai mulți ani privind biografia acestei sfinte. Volumul său, „Viaţa Cuvioasei Teofana Basarab” a apărut la Editura „Cuget Românesc” a Parohiei Malovăţ, judeţul Mehedinţi, în anul 2020. La evenimentul de lansare, derulat joi seară în Aşezământul cultural-filantropic al parohiei „Înălţarea Domnului” din Galaţi, a fost prezent și Arhiepiscopul Casian al Dunării de Jos. Ierarhul a vorbit despre contextul istoric în care a trăit Sfânta Cuvioasă Teofana Basarab şi despre faptele sale bune izvorâte din credinţa puternică în Dumnezeu şi dragostea faţă de poporul român şi cel bulgar, arătând că faptele sale pilduitoare sunt ca nişte mărgăritare care strălucesc în istoria celor două popoare. IPS Casian a evidenţiat importanţa acestei sfinte în relaţiile româno-bulgare în general şi dintre cele două Biserici, în special. Pe blogul personal, părintele Alexandru Stănciulescu-Bârda mărturisește că lucrarea sa are la bază îndemnul vrednicului de pomenire Mitropolit Nestor al Olteniei care, cu câteva luni înainte de plecarea la Domnul, i-a oferit mai multe materiale documentare în acest sens.

 

Linkuri la știri:

Federația Filantropia, partener legislativ al dialogului social din România - basilica
Patriarhul la Sinodul Mitropolitan: Anul comemorativ 2022, prilej de a evidenția isihaștii români și vetrele de sihăstrie - basilica
30-05-2022


Adaugati un comentariu:
Nume
Email
(nu va fi afisat)
Comentariu
Comentariile in afara subiectului si cele necuviincioase vor fi sterse
Antispam:
Scrieti, va rog, prenumele lui Eminescu