Cookies de analiza a traficului  Accept | (oricand puteti renunta la acceptul dat) Detalii

(oricand puteti renunta la acceptul dat)

Porunca Iubirii
Tema luniiNr. vizualizari: 162

Hram inchinat sfintilor din inchisorile comuniste

Tags: inchisorile comuniste; sfintii inchisorilor; Valeriu Gafencu;
 
 

Motto: „Luptați uniți și în același pas/ Zidiți lui Dumnezeu altare sfinte/ Pășiți pe calea vieții înainte!” (din „Imnul celor căzuți” de Valeriu Gafencu).

 

SFINȚIREA UNUI PARACLIS ÎNCHINAT SFINȚILOR DIN ÎNCHISORILE COMUNISTE

La Școala Națională de pregătire a agenților de penitenciare din Târgu-Ocna, județul Bacău, s-au desfășurat în 13 și 14 mai a.c., mai multe evenimente religioase și culturale în memoria mărturisitorilor din închisorile comuniste. Manifestările au debutat cu resfințirea de către P.S. Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, a capelei instituției care a primit și cel de-al doilea hram închinat sfinților din închisorile comuniste. Protopopul Protoieriei Onești, pr. Ioan Bârgâoanu a arătat în cuvântul său că „ziua de astăzi tocmai acest lucru dorește să răscumpere într-o perioadă pascală: bucuria sfințirii unei capele, a unui paraclis închinat sfinților mărturisitori și martiri ai neamului nostru românesc”.

La slujba Sfintei Liturghii a participat și Î.P.S. Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului care în cuvântul de învățătură a vorbit despre importanța prezenței preoților în capelele penitenciarelor: „Este binefacerea cea mai mare pe care o avem în timpul libertății, faptul că cei care trebuie să ispășească o anumită pedeapsă în penitenciare sunt asistați atât de frumos și chiar comandanții lor sunt cei care invită preoții misionari să meargă în penitenciare”.

SFINȚII ÎNCHISORILOR PICTAȚI PE PEREȚII BISERICII

Pe 14 mai a.c., s-a sfințit biserica martirilor și mărturisitorilor din temnițele comuniste construită în incinta instituției. Slujba a fost săvârșită de Î.P.S. Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului, Î.P.S. Teodosie și P.S. Andrei. În cuvântul său, Î.P.S. Ioachim a subliniat că „biserica aceasta a devenit o poartă a cerului și un loc de întâlnire a omului cu Dumnezeu”. Totodată, preotul capelei, Florin Smarandi a mulțumit celor care au ajutat la ridicarea noului locaș de cult, început în anul 2017: „Vreau să le mulțumesc tuturor celor care au crezut că vom merge pe o linie a echilibrului, a cumpătării și a mărturisirii credinței chiar dacă vorbim despre mărturisitorii din închisorile comuniste”. În Biserică sunt înfățișați, între alții, noul mucenic, Valeriu Gafencu, precum și preoții mărturisitori: Justin Pârvu, Gheorghe Calciu, Arsenie Boca și Daniil Sandu Tudor.

De asemenea, în curtea Școlii Naționale a fost dezvelit un monument închinat Sfântului Voievod, Constantin Brâncoveanu, după care a fost binecuvântat Muzeul dedicat Mărturisitorilor din închisoarea Târgu-Ocna[1].

TÂRGU OCNA – MORMÂNTUL SFINȚILOR DIN ÎNCHISORI

Aidoma temnițelor de la Aiud, Pitești, Gherla, Miercurea-Ciuc, Mislea și închisoarea Târgu-Ocna rămâne înscrisă în filele istoriei neamului nostru drept altarul de jertfă al unei generații de sacrificiu. Între anii 1950-1958, la Târgu-Ocna, „boala – îndeosebi tuberculoza, sub toate formele ei – era la ea acasă. Deși purta și numele de sanatoriu, temnița era temniță comunistă, mormânt pentru «dușmanii poporului»”, mărturisea pr. Constantin Voicescu, convins că „aici s-a revărsat mila lui Dumnezeu peste toate crucile purtate cu răbdare, în nădejdea mântuirii. Suferința a fost sublimată în bucurie, cum o sesizase Radu Gyr: «Suferință, spune-mi, cum să mi te cânt?/ Ți-e urcușul sfânt, ca o rugăciune”. Așa a trăit-o, la Târgu-Ocna, Valeriu Gafencu: «Și cerul deschis se arată / Cu porțile în chipul crucii»”.

UN ISTORIC AL CĂUTĂRII MOAȘTELOR SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR – VALERIU GAFENCU

Când spui „penitenciarul-sanatoriu Târgu-Ocna”, involuntar gândul te poartă la noblețea sufletească a „sfântului închisorilor”, iar inima ți se aprinde de dorul de a-i săruta sfintele moaște, căutate pentru a fi deshumate încă din anul 2011 când Valentina Gafencu, sora noului mucenic, a cerut de la Părintele Justin Pârvu binecuvântarea să înainteze o cerere către CICCR (Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România) în vederea demarării unor cercetări arheologice în cimitirul de la Târgu-Ocna, menite să găsească locul unde fusese îngropat fratele ei, Valeriu Gafencu.

Primele activități de cercetare arheologică au început pe 5 septembrie 2011, în perimetrul cimitirului situat lângă biserica ortodoxă cu hramul Sfinții Împărați Constantin şi Elena, aflată în Parohia Poieni, pe strada Crizantemelor, cu aprobarea d-lui Gheorghe Petrov, arheolog expert la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj și sub îndrumarea istoricului, Marius Oprea, pe atunci director al Centrului de Investigare a Crimelor Comunismului din România. Campaniile de săpături de la Târgu-Ocna au continuat în cadrul IICMER și în anul 2013, fiind sistate în 2019.

Ulterior, cu sprijinul financiar al Fundației Doina Cornea, Marius Oprea și Gheorghe Petrov au reluat cercetările arheologice, extinzând zona de escavație de la perimetrul cimitirului parohial unde se descoperiseră osemintele a 20 de foști deținuți politici, la grădina de legume a Spitalului Penitenciar Târgu-Ocna.

S-AU GĂSIT OSEMINTELE SF. VALERIU GAFENCU?

Săpând în infrastructura de piatră a drumului care străbătea odinioară grădina de zarzavaturi, arheologii au descoperit la capătul opus penitenciarului, un mormânt al unui bărbat tânăr așezat creștinește, într-o  ladă confecționată din șipci de brad, bătute între ele cu cuie scurte de fabrică, aidoma celor găsite la Aiud, în care deținuții de drept comun îi duceau pe „politici”. Supozițiile cercetătorilor sunt că în acest mormânt găsit sub latura vechiului drum, odihnesc osemintele noului mucenic, Valeriu Gafencu. Părerea istoricului, Marius Oprea dată publicității în 18 mai a.c., este că „așezarea lui creștinească în groapă poate fi și un semn al considerației pe care chiar și deținuții de drept comun i-o arătau lui Valeriu Gafencu, așa cum se spune în mărturiile despre acesta. Că e un deținut știm sigur: cine altcineva putea fi îngropat fără cruce, în grădina unei închisori? Dacă există sau a existat vreodată vreo cruciuliță de argint sau oricare alt bun de valoare asupra unui deținut politic mort în penitenciarele României comuniste, eu mă îndoiesc că acesta ar fi scăpat mai întâi vigilenței gardienilor și apoi «controlului» groparilor improvizați din deținuții de drept comun. Tocmai, de aceea, niciodată nu am luat în considerare vreun asemenea indiciu, în legătură cu Gafencu. Din punct de vedere arheologic, e o șansă ca la Târgu-Ocna să fi descoperit osemintele lui Valeriu Gafencu. Nu se găsesc morminte sub toate drumurile”[2].

Nădăjduim că, concluziile arheologilor vor fi întărite și de încredințarea venită din partea sfântului mucenic, mai cu seamă că „știm că nicio jertfă nu e zadarnică. Cu siguranță, Târgu-Ocna are un mesaj pentru viața obștei noastre românești. E mesajul creștin al renașterii noastre. Martirii ne cheamă de dincolo la Hristos, la Biserică. Să-i ascultăm!” (Pr. Constantin Voicescu).

 

Referintele sunt disponibile la sursă: Revista Atitudini

25-05-2022
Citeste si:


Adaugati un comentariu:
Nume
Email
(nu va fi afisat)
Comentariu
Comentariile in afara subiectului si cele necuviincioase vor fi sterse
Antispam:
Scrieti, va rog, prenumele lui Eminescu