Cookies de analiza a traficului  Accept | (oricand puteti renunta la acceptul dat) Detalii

(oricand puteti renunta la acceptul dat)

Porunca Iubirii
Renasterea satului, a scolii si a comunitatii crestineNr. vizualizari: 277

Alianta Parintilor propune legalizarea sistemului de Homeschooling

Tags: homeschooling; educatie;
 
Alianța Părinților a înaintat ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu și secretarului de stat Sorin Ion un set de propuneri privind acreditarea în România a sistemului de instruire în regim HomeSchooling, pe fondul dezamăgirii părinților în timpul pandemiei față de oferta Ministerului de școală online ineficientă și de condiționare a prezenței fizice la cursuri de vaccinarea cu serurile experimentale Covid - atât a cadrelor didactice, cât și a unora dintre elevi, precum și testarea Covid a celorlalți elevi. Redăm integral, mai jos, comunicatul Alianței Părinților: 
  • Alianța Părinților vă aduce la cunoștință următoarele:

Tot mai mulți părinți decid să-și retragă copiii din sistemul de învățământ de stat pentru a-i instrui în sistem homeschooling. Acest fenomen reflectă existența unor profunde nemulțumiri ale părinților legate de ceea ce sistemul de stat le oferă copiilor lor. Despre fenomenul menționat aveți, deja, cunoștință. Cea mai firească urmare a acestei constatări ar fi trebuit să fie cercetarea cauzelor care determină migrarea copiilor spre sistemul homeschooling. Ministerul Educației nu a arătat niciun interes față de cauze. In schimb, Inspectoratele Scolare au cerut directorilor de unități de învățământ să informaze părinții elevilor cu privire la faptul că sistemul educațional de tip „homeschooling” încalcă Legea educației naționale și Codul Penal, iar elevii integrați în acel sistem nu mai pot reveni ulterior, prin transfer, în unități de învățământ preuniversitar de stat sau particular. Mai mult, în unele județe circulara precizează că "cei care identifică astfel de situații au obligația de a informa autoritățile administrației publice locale pe raza cărora au fost identificate, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, Inspectoratul de Poliție și Inspectoratul Școlar Județean”.

Alianța Părinților a tras numeroase semnale de alarmă în ultimii ani și v-a adresat petiții având ca subiect temele majore care preocupă părinții. Ministerul Educației nu a răspuns petițiilor noastre, după cum prevede legea. Domnule ministru, părinții își vor copiii în școală, dar nu în ceea ce ați făcut din școală – un spațiu în care profesorii se împart în vaccinați și nevaccinați iar relațiile interumane firești au dispărut, fiind înlocuite de suspiciune, dezbinare, ostilitate și delațiune. Ordinele absurde, contradictorii și discriminatorii au creat un haos fără precedent în sistemul de învățământ. Pentru a înțelege motivele care îi determină pe părinți să-și retragă copiii din acest sistem, este suficientă o sinteză a activității dumneavoastră. Alianța Părinților v-a pus la dispoziție date științifice din surse medicale prestigioase, oficiale, care arată că în rândul copiilor cazurile grave sau fatale de Covid-19 sunt extrem de rare, iar numărul cazurilor de covid la copii - nesemnificativ - nu a dus la creșterea numărului de cazuri la adulți acolo unde procesul de învățământ a continuat în condiții normale.

Ați ignorat aceste informații și, ca urmare a deciziilor dumneavoastră, România a luat cele mai drastice măsuri, distrugându-și învățământul, fără ca acest lucru să producă în privința evoluției pandemiei efectele care au constituit justificarea oficială a acelor măsuri. V-am pus la dispoziție studii care demonstrează inutilitatea măștii ca mijloc de protecție antivirală. Dumneavoastră ați făcut, cu orice prilej, referiri generale la „toate studiile” care ar demonstra utilitatea măștii, dar nu ne-ați putut indica nici măcar un studiu, pentru că nu există. Deși știați că măștile sunt neconforme și inutile, ați obligat copiii să le poarte, ceea ce le-a provoacat multora dintre ei sentimente de anxietate, nesiguranță, alienare, neîncredere, instabilitate emoțională,  iritabilitate, dureri de cap, dificultăți de concentrare, antipatie față de școală, stare generală de rău, somnolență, oboseală. Din cauza măsurilor excesive de dezinfecție s-au folosit în școli tone de dezinfectanți, mulți conținând substanțe neconforme (după cum s-a dovedit), iar copiii au absorbit prin piele cantități nepermise de substanțe chimice. Orele s-au desfășurat într-un mediu suprasaturat de aerosoli conținând substanțe agresive pe care nici copiii, nici profesorii, nu ar fi trebuit sa le inhaleze. Ca urmare, starea de sănătate a copiilor care suferă de astm și alte afecțiuni ale căilor respiratorii s-a agravat.

Atunci când Ministerul Educației a răspuns, în sfârșit, la una dintre scrisori, ni s-a servit narativa propagandistică, fără nicio referire la problemele punctuale pe care le-am ridicat- o modalitate de ignorare intenționată și repetată a problemelor puse de noi, printr-o atitudine profund sfidătoare la adresa noastră. Ați continuat propaganda pentru „imunizare” și după ce experiența a dovedit că serurile respective nu imunizează, persoana vaccinată putând să se îmbolnăvească, să facă o formă gravă sau să moară de covid. Ați stabilit arbitrar un prag de 60% pentru vaccinarea profesorilor ca o condiție pentru reluarea cursurilor cu prezență fizică, pretinzând că ar fi fost o solicitare a reprezentanților profesorilor prin sindicatele din învățământul preuniversitar precum și a reprezentanților elevilor prin Consiliul Național al elevilor.

V-ați pus astfel într-o poziție jenantă deoarece din comunicatele publice ale sindicatelor rezultă că niciunul nu a solicitat vaccinarea profesorilor, ci dimpotrivă, sindicatele au pus în vedere autorităților respectarea Codului Muncii și imposibilitatea legală de a fi obligat vreun profesor să se vaccineze împotriva voinței lui, conform Constituției României. Afirmațiile dumneavoastră au provocat și o reacție vehementă din partea asociațiilor de elevi. Ignorând faptul că nicio categorie socială nu are dreptul de a exercita presiuni asupra altei categorii sociale în vederea acceptării unui act medical, ați recurs la stratageme nedemne atribuind părinților presiuni pe care aceștia nu le-au exercitat. Faptul că 92,5% dintre părinții chestionați au declarat că nu vor să-și vaccineze copiii este relevant. Ce motive ar fi avut acești părinții să-și dorească expunerea copiilor lor la interacțiune numai cu profesori vaccinați? In plus, asociațiile de părinți sunt parteneri de dialog social, nu sunt foruri decizionale. Deciziile dumneavoastră au dus la situații absurde ca acelea în care școli aflate în localități fără niciun caz depistat au fost obligate să funcționeze online pentru că nu aveau 60% dintre profesori vaccinați.

Singura măsură rezonabilă, justificată, referitoare la prezență ar fi fost aceea de a le recomanda părinților să nu trimită la școală un copil care prezintă semne de boală, să se adreseze imediat medicului de familie, iar copilul să revină în colectivitate numai după vindecarea completă. Tot din categoria „teatrul absurdului” a fost sugestia ca studenții nevaccinați să poarte combinezoane la orele de lucrări practice și laboratoare, pentru a-i „proteja” pe vaccinați - adică studenții sănătoși, nevaccinați, ar fi trebuit să-i protejeze astfel pe cei vaccinați de pericolul împotriva căruia ei se vaccinaseră deja. Ne scapă logica. Ați hărțuit și discriminat profesorii nevaccinați, ba anunțând că vor fi testați înainte de intrarea la ore, ba anunțând că nu vor fi acceptați pentru a supraveghea examenele naționale, ba amenințându-i că dacă nu se vaccinează vor lucra numai online.

Ați amenințat cu „măsuri dintre cele mai drastice” directorii școlilor cu rată mică de vaccinare pentru că „nu au avut o abordare proactivă pentru a încuraja vaccinarea”, ca și cum propaganda pro-vaccinare ar fi fost o sarcină neîndeplinită din cele prevăzute în fișa postului unui director de școală, sau ca și cum dumneavoastră ați fi avut vreun drept de a limita prin presiuni libertatea de decizie a cadrelor didactice privind sănătatea personală. Ați reușit să isterizați o parte din profesori pe tema vaccinării, ceea ce s-a răsfrânt negativ asupa calității actului didactic. Astfel, în loc să-și predea obiectul, unii profesori au ajuns să folosească o parte din timpul orei pentru propagandă provaccinare. Nu pentru asta ne trimitem copiii la școală și nu putem accepta această deturnare gravă a actului didactic de la rosturile sale firești. Deși vaccinarea este un act medical, deci confidențial, ați obligat unitățile școlare să raporteze pe site-urile proprii ponderea vaccinaților din cadrul personalului angajat, operațiune al cărei scop a fost, de fapt, incitarea părinților împotriva profesorilor.

Nu ați intervenit în nici un fel pentru apărarea drepturilor părinților și copiilor atunci când, în urma deciziei abuzive a CNSU, părinții nevaccinați nu au putut participa la premierea copiilor lor. Acei părinți au fost discriminați și batjocoriți fiind ținuți la gard, de unde au urmărit festivitățile. Ați trimis elevii într-o nejustificată vacanță de o lună în vreme ce dumneavoastră ați participat la reuniuni fizice pentru a face propagandă campaniei de vaccinare. Acum constatăm că ați luat rapid decizia finanțării școlarizării de la bugetul de stat pentru refugiații ucraineni precum și decizia de a asigura învățământ în limba ucraineană la toate nivelele, concomitent cu măsurile stabilite pentru a li se asigura locuințe în mod gratuit.

Noi vă întrebăm:

Ce măsuri ați luat pentru ca elevii de etnie română trăitori pe teritoriul Ucrainei să beneficieze de aceleași facilități?

Ce măsuri ați luat pentru a ajuta cei 237.000 de elevi care nu avut acces la internet și pe cei 287.000 de elevi care nu au avut echipamente pentru școala online?

Ce ați facut pentru a-i ajuta pe copiii din familiile afectate de șomaj în perioada stării de alertă, copii care nu au avut alimente și produse de bază?

Ce ați facut pentru a-i ajuta pe copiii rămași fără locuință în zonele afectate de calamități?

Ce ați făcut pentru cei din zone rurale defavorizate, unde copiii merg la muncă în loc să frecventeze școala, deoarece familiile lor traiesc sub pragul de subzistență?

Ce-ați făcut pentru a asigura elevilor egalitate de șanse indiferent de mediul socio-economic sau cultural din care provin?

Un studiu din 2018 arăta că numai 24,54% dintre elevii din mediul rural ajung să urmeze liceul, iar proporția elevilor din mediul rural care obțin rezultate slabe la limba română, matematică și științe este de 2-6 ori mai mare decât a celor din mediul urban. Nu am văzut niciun plan de măsuri, concret, coerent și eficient, pentru reducerea abandonului școlar în cazul copiilor din mediul rural.

Solicităm, domnule ministru să vă faceți publică propria listă de lucrări științifice deoarece refuzul dumneavoastră repetat de a face acest lucru trezeștemari suspiciuni cu privire la integritatea dumneavoastrăacademică.

In afara celor menționate mai sus (pentru care sunteți direct responsabil) părinții au și alte serioase motive de nemulțumire care v-au fost semnalate din timp în timp, dar petițiile noastre nu au dus la consultarea noastră într-un cadru oficial și nici măcar nu au determinat un răspuns din partea dumneavoastră, așa cum s-ar fi cuvenit.

Solicităm să observați faptul că noi nu doar am constatat lipsuri, ci am și propus soluții.

La data de 05 iulie 2021, Alianța Părinților v-a pus la dispoziție o analiză detaliată a proiectului România Educată, aflat atunci în dezbatere publică. Liniile directoare ale proiectului prezidențial, care se vrea unul reformator si inovator, au drept surse de inspirație proiecte care au fost deja în dezbatere publică și față de care populația s-a pronunțatrespingându-le.Observațiile noastre au vizat șase aspecte pentru care am avansat seturi de propuneri; am solicitat, de asemenea, lămurirea terminologiei folosite într-un mod evaziv precum și operaționalizarea conceptelor menționate în proiect. Nu am primit niciun răspuns. Acum constatăm că vă grăbiți să implementați acest program în forma neagreată de părinți.

Am avertizat atunci că, în cazul în care consultarea publică va fi doar un simulacru de exercițiu democratic, vom fi îndreptățiți să acționăm în consecință. Vom mai puncta câteva cauze care determină părinții să-și retragă copiii din sistemul de învățământ de stat: Testele PISA stârnesc, din trei în trei ani, comentarii apocaliptice și sunt argumentul forte al celor ce vor să dovedească eșecul școlii românești. Aceste teste au ajuns să reprezinte un etalon, iar rezultatele au căpătat valoare de verdict. Faptul de a pune la îndoială relevanța lor pare un sacrilegiu. Domnule ministru, întrucât sunteți printre criticii cei mai vocali, vă întrebăm dacă ați avut curiozitatea să analizați aceste teste, să vă întrebați apoi la ce folosesc și cine sunt cei care le concep. Dacă le veți analiza cu onestitate, veți constata următoarele:

Testele PISA nu verifică creativitatea și capacitatea elevilor de a rezolva probleme de viață, așa cum suntem mințiți în mod constant. Ele vizează numai trei domenii (citire, matematică, științe) și nu au nicio corespondență cu ceea ce li se cere elevilor în școala românească. Avem mari îndoieli că un elev dintr-o țară aflată în vârful ierahiei PISA ar putea face față sistemului de evaluare din România. Aceste teste sunt mai degrabă niște probe de perspicacitate pentru a căror rezolvare elevii trebuie să aleagă, să indice, să clasifice și nu să descopere, să investigheze, să interpreteze. De reținut și faptul că testele PISA transmit un mesaj ideologic evident, "progresist” (folosim cuvântul între ghilimele deoarece conotațiile sale nu au nicio legătură cu progresul).

Strădania constantă a Ministerului Educației în sensul impunerii unei programe puternic ideologizate, care promovează valori (?) contrare convingerilor majorității românilor reprezintă o altă sursă de nemulțumire a părinților. Ministerul își justifică încercările de a submina dreptul constituțional al părintelui de a-și educa copiii conform propriilor valori prin pozițiile exprimate de partenerii de dialog pe care-i agreează, adică ONG-uri precum "Salvați Copiii”, "Mame pentru mame”, "Tineri pentru Tineri”, toate din spectrul "progresist”, plus FNAP, o anexă a ministerului. Nu vom accepta ca statul să ne educe copiii așa cum dorește, adică așa cum noi nu vrem.

Testele PISA aparțin unui program al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, organism global la care România se străduiește să adere. OCDE are ca obiectiv crearea unei guvernanțe globale prin proceduri de strandardizare, prin dezvoltarea unor mecanisme de supraveghere și evaluare a politicilor publice, monitorizarea cheltuielilor publice și promovarea agendei digitale. Testele PISA reprezintă creația unor birocrați, un mijloc de a măsura și de a descoperi metode în scopul standardizării sistemelor de învățământ din lume, standardizare care nu are nicio legătură cu creativitatea. Cât de onestă este această organizație ne putem da seama citind următoarele pe site-ul OCDE:

Pandemia a lovit puternic România, dar guvernul a gestionat consecințele economice rapid și eficient, contribuind la o redresare rapidă a activității economice”, a afirmat Mathias Cormann, secretarul general OCDE, cu ocazia prezentării studiului la București, alături de prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă.

Provocările vor continua în toate țările. Prioritatea imediată este îmbunătățirea eficienței campaniei de vaccinare”.
"Criza COVID-19 a lovit România după două decenii de performanțe economice deosebite”.

"Economia României și-a revenit puternic după criza COVID-19”

Jenant! Cum am putea credita un organism care face, pe site-ul oficial, asemenea afirmații fantasmagorice? Domnule ministru, sigur că ne dorim un model educațional care să aibă în vedere schimbările din societatea contemporană, dar cu siguranță "modernizarea” așteptată a sistemului de învățământ nu s-ar realiza prin adaptarea programelor școlare la Testele PISA. In plus, orice nemulțumiri am avea, nu putem să cădem în extrema de a susține că sistemul de învățământ românesc este complet disfuncțional. Stim cu toții că elevii români care ajung să învețe în străinătate se descurcăfoarte bine acolo. De regulă, nu olimpicii sunt cei care-și urmează părinții în țările în care aceștia muncesc.

Preocuparea majoră a oricărui ministru al educației ar trebui să fie păstrarea atât a copiilor cât și a profesorilor într-un sistem funcțional, care să răspundă nevoilor sociale precum și nevoilor personale de realizare profesională. Fără îndoială, calitatea actului didactic a scăzut constant în ultimii ani, dar Ministerul Educației refuză să ia cunoștință de cauze, care sunt legate de deciziile unor conduceri succesive incompetente la cel mai înalt nivel.

Pe lângă subfinanțarea cronică a sistemului, birocratizarea excesivă a actului educațional, politizarea și controlul politic al învățământului, există și alte cauze care au determinat scăderea calității actului didactic, cauze semnalate în mod repetat atât de părinți cât și de profesori, dar aceste semnale n-au produs nicio reacție a Ministerului Educației. Sperăm că migrarea elevilor spre sistemul homeschooling va determina Ministerul Educației să analizeze responsabil următoarele aspecte:

1- Sistemul de stat pare să nu aibă nevoie de profesorii tineri, bine pregătiți, care au luat în mod repetat examenul de titularizare cu note mari, dar nu se pot titulariza deoarece catedrele rămân ocupate de profesori pensionari; după mai multe încercări, acești tineri renunță și se orientează spre alte domenii iar orele disponibile sunt repartizate, pe perioadă determinată, candidaților cu note mici.

Ideea vehiculată la un moment dat (pe care ați aplaudat-o!), aceea de a se impune titularizarea pe perioadă determinată, ar face imposibilăaplicarea principiului continuității, pe lângă faptul că ar genera multe alte probleme. De ex: cum își va demonstra competența (pentru a-și păstra postul) un profesor care nu este titular într-o școală de elită, ci într-un liceu tehnologic, o școală profesională, o școală din zonă defavorizată, o școală cu clase simultane? Criteriile de evaluare a performanței profesorului ar putea deveni mai stufoase decât în prezent, transformând evaluarea respectivă într-un act birocratic nerelevant, iar ceea ce ar părea un act de dreptate s-ar putea transforma ușor într-o poartă deschisă spre abuzuri. In plus, măsura ar fi discriminatorie, pentru că în niciun alt domeniu angajații nu ocupă postul NUMAI pe perioade determinate. "Titularizarea pe perioadă determinată” este o falsă soluție, pe care o respingem.

3- La clasă se lucrează predominant cu elevii buni și aceasta este consecința faptului că Ministerul Educației a făcut din școală un sistem excesiv de competitiv, cu preocupare excesivă pentru performanță și cu permanentă presiune pentru obținerea ei, deoarece performanța reprezintă singurul criteriu în evaluarea profesorului.

4- Atât elevii cât și profesorii sunt tot timpul sub presiunea unor activități care nu și-au dovedit utilitatea. După un număr semnificativ de ani în care s-au dat evaluări naționale la clasele a II-a, a IV-a, și a VI-a, urmate de raportări detaliate către MEN, Ministerul nu a furnizat niciun fel de feedback cu privire la eficiența acestora, niciun fel de concluzii bazate pe observarea evoluției rezultatelor de la un an la altul, deși MASURAREA EFICIENTEI este aceea care indică utilitatea sau inutilitatea unei acțiuni. Dascălii care ne-au pus la dispoziție opiniile dumnealor susțin, în majoritate covârșitoare, că pot obține exact aceleași informații prin evaluările curente,fără mobilizarea de forțe, risipa de consumabile și efortul pe care îl presupun aceste testări, care, în mod clar, nu s-au dovedit necesare și utile.

5- Volumul de teme la unele discipline este mult prea mare. După 4-7 ore la școală și alte 2-5 ore petrecute scriind teme, un copil este epuizat și, ca reacție de apărare, adoptă tactica minimei rezistențe.

6- La unele discipline gradul de dificultate a crescut mult iar conținutul a devenit haotic prin introducerea unor elemente irelevante, care nu respectă principii legate de păstrarea coerenței și care nu-și găsesc utilitatea în viața reală.

7- Nu există o corelare a sistemului de învățământ cu piața muncii. Absolventul unui liceu tehnologic, spre exemplu, trebuie să-și poată câștiga existența găsind un loc de muncă ce necesită cunoștințele și deprinderile pe care el le-a dobândit în profilul absolvit.

8- Efectivele claselor sunt prea mari și nu permit alocarea de timp suficient fiecărui elev. Spre exemplu, dintr-un număr de 240 de elevi ar fi rezonabil să se formeze 12 clase cu câte 20 de elevi, în loc de 8 clase cu câte 30 de elevi. Atunci când se invocă modele occidentale, unde - de regulă- clasele au efective cu mult mai puțin numeroase, acest aspect este în mod voit trecut cu vederea.

9- Este necesară o revizuire responsabilă a conținuturilor programelor. Cantitatea mare de informație detaliată trebuie înlocuită cu informația esențială, clară, echilibrată. Evident, revizuirea nu trebuie să însemne reducerea conținuturilor până la nivelul la care "să facă față" și elevul care nici nu vrea și nici nu poate. Școalageneralăse numește asfel pentru că ar trebui să pună bazele culturii generale.

De-a lungul vremii au apărut diverse propuneri de îmbunătățire, în general prin tăiere și desființare: propunerea eliminării notelor la desen, sport, religie și muzică (avansată la un moment dat) nu ar schimba aproape cu nimic starea de fapt actuală. Elevii au, de regulă, media 10 la aceste materii, deci ierarhia va rămâne aceeași, dar se va realiza cu medii generale mai mici. Consecința ar fi devalorizarea și mai accentuată a disciplinelor respective și pierderea completă a interesului elevilor față de ele.

Propunerea de a se elimina ore de fizică, chimie sau alte discipline ar întări și mai mult ideea greșită că acestea nu sunt importante. In același timp, această măsură ar accentua lipsa concretă de cultură generală a absolventului unei școli.

11- Este necesară eliminarea presiunii pentru introducerea de noi materii școlare. Suntem întru totul de acord cu punctul de vedere exprimat de Academia Română, punct de vedere conform căruia în cadrul materiilor existente se pot introduce conținuturi care să răspundă dinamicii societății contemporane. Astfel, „protecția mediului, combaterea poluării se pot studia la Geografie, educația financiară și bancară la Științe sociale, educația civică și constituționalismul la Istorie, nutriția sănătoasă și educația pentru sănătate la Biologie, circulația pe drumurile publice la Dirigenție” etc. Discipline școlare actuale pot include, deci, toate temele stringente pentru actualitate.

12- Considerăm absolut nepotrivită adoptarea studiului istoriei evreilor și a Holocaustului ca disciplină școlară obligatorie în învățământul liceal din România, în condițiile în care elevii pot primi toate informațiile despre Holocaust la ora de Istorie. Remarcăm că educația pentru identitate și valori naționale nu există în portofoliul MEN, iar din manualele de istorie au dispărut momente esențiale din istoria poporului nostru, ori au fost reduse la o prezentare de câteva rânduri. Nu am fost consultați cu privire la introducerea acestei discipline și solicităm insistent revenirea asupra acestei decizii.

Geografia și Istoria sunt discipline fondatoarepentru personalitatea umană, sunt parte formativă a conștiinței și identității oricărui popor. Intr-o epocă a crizei morale și a răsturnării valorilor, Istoria națională oferă modele, dezvoltă spiritul critic și discernământul. Este revoltător faptul că istoria națională a fost desființată prin „integrare", „tematizare" și „demitizare", la liceu neexistând lecții legate de etnogeneza românilor, de Independență, Războiul Reîntregirii și Marea Unire, la majoritatea profilurilor fiind prevăzută o singură oră pe săptămână. Nu este admisibil ca în manualele de Istorie pentru clasa a XII-a să nu existe nicio referire la națiunea română, conștiința națională, unitatea națională, ori la statul național, toate fiind înlocuite cu „statul modern". Cerem ca școala să asigure promovarea identității naționale și a valorilor românești! Readuceți studierea istoriei naționale în învățământul preuniversitar!

13- Este rușinos pentru noi, ca popor vorbitor de limbă romanică, să ne propunem eliminarea limbii latine din școală. De remarcat că acest lucru se petrece într-un moment în care Polonia, țară vorbitoare de limbă slavă, înțelegându-i importanța, introduce latina în programa obligatorie. Studiul latinei este nu doar o chestiune de documentare și atestare a romanității limbii române. Este o necesitate de ordin spiritual, latina fiind temelia întregii culturi europene.

14- Un aspect extrem de important care nu a intrat niciodată în atenția Ministerului Educației este următorul: în cercurile educaționale este deja bine cunoscută Teoria Inteligențelor Multiple (MIT) a lui Howard Gardner (https://www.parintiicerschimbare.ro/teoria-inteligentelor-multiple/), care demonstrează existența a 8 tipuri de inteligență dintre care școala românească pune accentul doar pe două, deși inteligența unei persoane nu este definită doar de abilitățile lingvistice și de cele matematice.

Elevii care au aptitudini pentru orice altceva decât studiul teoretic al limbii române sau al matematicii sunt rapid catalogați ca elevi slabi la învățătură și li se transmite de către întregul sistem informația ”ceea ce poți tu/îți place ție să faci, nu este important, nu este valoros”. Există foarte mulți elevi care, sub presiunea sistemului ajung repede la concluzia că”dacă nu știi matematică, ești prost”(https://republica.ro/elevii-romani-cred-ca-daca-nu-stiu-sa-rezolve-un-exercitiu-la-matematica-sunt-prosti-ma-doare-rusinea).

Elevii care au talent la muzică sau la desen dar ”nu sunt buni” la română și matematică, nu se pot valoriza la nivelul clasei prin abilitățile lor pentru că ei primesc la desen nota 10, dar și premiantul clasei primește la desen tot nota 10, deși nu este talentat și nu o merită. De ce? Din două motive: 1- Stiindu-și obiectul ”neimportant”, profesorul are rețineri în fața perspectivei de „a-i strica premiantului media doar pentru că nu știe să deseneze”. 2- Reacția părintelui ar fi fermă și imediată, mergând până la reclamații la ISJ, chiar și pentru o notă de 9.

MIT este un cadru care permite profesorilor să abordeze diversitatea aptitudinilor și talentelor elevilor oferindu-le o varietate de moduri de a învăța pentru că, în mod evident, nu toți elevii reacționează la aceiași stimuli. Predarea folosind MIT este în esență predare în modul în care copilul învață fericit și nu constrâns. Dacă este implementat cu pricepere, MIT este un model de succes.

15- În prezent, liceele tehnologice sunt unanim considerate licee slabe. Elevii care intră la aceste licee au note mici la evaluări și sunt marcați de eșecul școlar. Ei înșiși consideră o rușine faptul că nu au fost capabili să intre la ”un liceu bun” iar comportamentul lor capătă în timp o componentă ce se opune învățării în general și învățării școlare în particular. Ce înseamnă ”un liceu bun”? În general, un liceu teoretic sau un Colegiu Național. Dar oare țara are nevoie doar de teoreticieni?

Dacă evaluarea sumativă ar conține probe care să evidențieze abilitățile practice ale elevilor, ei ar putea intra la un liceu tehnologic pentru că au avut rezultate bune la probele de evaluarecare țin de tipul lor de inteligență (dintre cele opt existente),nu pentru că „n-au fost în stare să intre la altul”.

În prezent avem licee teoretice și colegii naționale, unde avem elevi ”buni” la teorie. Mai avem licee tehnologice și școli profesionale unde avem elevi ”slabi” la teorie. De folos ar fi ca în liceele tehnologice și în școlile profesionale să avem elevi buni la practică.

16- Evaluarea formativă (prin note date pe parcursul anului școlar și mediile anuale) trebuie să rămână un instrument de motivare a elevului, de monitorizare a progresului lui școlar și de orientare a traseului școlar și ocupațional viitor.

Evaluarea sumativă ar trebui să fie realizată printr-un examen dat la final de ciclu, care să testeze toate tipurile de inteligență și astfel elevii să fie motivați să meargă la un liceu la care să își pună în valoare tipul de personalitate și aptitudinile.

17- Dacă notele și mediile din gimnaziu nu ar mai conta la admiterea în liceu, profesorii ar avea libertatea de a da sens notelor și evaluării, în lipsa presiunii din partea elevilor și părinților. Părinții nu s-ar mai scandaliza pentru o notă de 7 la desen, ci ar înțelege că asta indică ceva despre aptitudinile elevului și nu îi afectează în mod negativ evoluția, ci îl informează cu acuratețe în vederea orientării școlare și profesionale.

Soluția reală este separarea evaluării formative de cea sumativă prin eliminarea mediei generale de absolvire a claselor V-VIII din calculul mediei pentru admitere la liceu. Solicităm să aveți în vedere sugestia noastră, care ar aduce rezolvarea unei multitudini de probleme.

Prin urmare, soluția stă în eficientizarea sistemului de evaluare și în modificarea percepției cu privire la diferitele tipuri de școli și nu diluarea nivelului de educație până la dispariția culturii generale și obținerea unui „om nou”, dezumanizat, cu nevoi reduse la aspecte materiale.

Solicităm răspunsuri la întrebările pe care vi le-am adresat în cuprinsul acestui document, precum și puncte de vedere pe marginea sugestiilor pe care le-am formulat, în deplin respect față de părinții pe care îi reprezentăm.

Solicităm număr de înregistrare și răspuns în termenul legal pe adresa apel@aliantaparintilor.ro

 

Comitetul Director al Alianței Părinților

Popa Olimpia- Director Departament Educație- Sănătate

Președinte

Cristian Filip

 

Sursa: Activenews
01-04-2022
Citeste si:


Adaugati un comentariu:
Nume
Email
(nu va fi afisat)
Comentariu
Comentariile in afara subiectului si cele necuviincioase vor fi sterse
Antispam:
Scrieti, va rog, prenumele lui Eminescu