Arhiepiscopia Bucureştilor a publicat calendarul creştin-ortodox pentru anul 2022 în format de foaie de perete. Credincioșii îl pot achiziționa de la magazinele Arhiepiscopiei Bucureştilor şi de pe site-ul colportaj.ro. Calendarul în acest format costă cinci lei. Calendarul ortodox pentru anul 2022 va fi disponibil și în celelalte cinci formate. Formatele agendă mică, agendă mare, spiră de perete şi de birou cu picior vor fi publicate la Editura Cuvântul vieţii a Mitropoliei Munteniei și Dobrogei, iar calendarul cu însemnări al Patriarhiei Române va fi realizat la Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă. Calendarele sunt tipărite la Tipografia Cărților Bisericești. Anul 2022 a fost declarat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române Anul omagial al rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului și Anul comemorativ al sfinților isihaști Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama și Paisie de la Neamț.
În urmă cu 31 de ani a trecut la cele veşnice renumitul duhovnic român, Părintele Paisie Olaru, propus recent pentru canonizare. Părintele Paisie i-a fost sfătuitor şi duhovnic părintelui Cleopa Ilie timp de 42 de ani. El s-a născut în 20 iunie 1897 în satul Stroiești, comuna Lunca, județul Botoșani, primind la botez numele de Petru. A intrat în obștea Schitului Cozancea – Botoșani în anul 1921, iar un an mai târziu a fost tuns în monahism ca schimonah, primind numele de Paisie. A fost hirotonit diacon în 14 octombrie 1943 și preot în 4 aprilie 1947, a fost egumen al schitului timp de un an, între 1947-1948. În 1948 s-a retras la Mănăstirea Neamț, între anii 1949-1953 a viețuit la Mănăstirea Slatina-Suceava, iar din 1954 la Mănăstirea Sihăstria. Până la sfârșitul vieții a fost duhovnic al obștii și al credincioșilor veniți în număr mare din toate colțurile țării. Între 1972-1984 s-a nevoit la Schitul Sihla, iar ultimii ani în chilia sa de la Sihăstria. Părintele Paisie Olaru a trecut la cele veşnice în 18 octombrie 1990.
Racla cu moaștele Sfântului Ioan cel Nou a fost purtată pe străzile municipiului Suceava pentru a aduce liniște și mângâiere credincioșilor în această perioadă de grea încercare. Procesiunea a fost însoțită de Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Icoana și racla cu moaștele Sfântului au ajuns și la Spitalul Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou”, la Spitalul de Îngrijiri Paliative „Sfântul Mucenic Zenovie Doctorul” și la căminul de bătrâni din cadrul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, locuri în care ierarhul, împreună cu soborul însoțitor, a înălțat rugăciuni pentru însănătoșirea celor aflați pe patul durerii, pentru cei cuprinși de boală și de neputințe trupești și sufletești, dar și pentru cei care se ostenesc în îngrijirea și alinarea acestora.
La finalul procesiunii, racla cu moaștele Sfântului ocrotitor al Sucevei a fost așezată în Catedrala Arhiepiscopală, moment în care Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul le-a mulțumit tuturor celor care s-au implicat în buna desfășurare a procesiunii, subliniind faptul că ajutorul Sfântului Ioan a fost simțit de credincioși și de cadrele medicale la fiecare procesiune organizată în ultimul an. „Se cuvine să dăm din toată inima slavă lui Dumnezeu și să îi aducem mulțumire pentru că ne-a ajutat să împlinim această lucrare sfântă, o lucrare mult așteptată de către credincioși și solicitată de aceștia, anume aceea de a face încă o procesiune cu moaștele Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava prin orașul pe care el, de atât de mult timp, îl ocrotește, îl păzește și pentru care se roagă și mijlocește înaintea lui Dumnezeu. A fost o rugăciune pedestră, o deplasare în duh de rugăciune și ne rugăm lui Dumnezeu să primească această jertfă și să ne trimită de Sus mângâiere, vindecare și izbăvire. Se cuvine să mulțumim Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Calnic, care a binecuvântat dintru început să se împlinească acest eveniment; chiar mai mult, ne-a încurajat să continuăm această procesiune și în alte zone ale județului”, a spus Preasfinţia Sa. - Ziarul Lumina
Sfinți care au apărut în emisiunile filatelice
Romfilatelia a emis, de-a lungul timpului, mai multe emisiuni filatelice cu subiect religios. Pe timbrele româneşti au fost prezentate biserici emblematice pentru Ortodoxia românească, sfinţi care au au avut un rol important în cultura şi spiritualitatea poporului român, dar şi evenimente importante pentru creștinii ortodocși. De ziua Mondială a Poştei, vă prezentăm câțiva sfinți care au apărut pe timbrele românești: SFINŢII BRÂNCOVENI. În anul 2014, Romfilatelia a evidenţiat împlinirea a 300 de ani de la martiriul Sfinţilor Brâncoveni printr-o emisiune poştală. SFÂNTUL ANTIM IVIREANUL. Chipul Sfântului Antim Ivireanul a apărut pe unul dintre timbrele emisiunii poştale lansate în anul 2013, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la începerea construcţiei Mãnãstirii Antim. SFÂNTUL NEAGOE BASARAB. O imagine cu Sfântul Neagoe Basarab se regăsește pe un timbru din emisiunea dedicată împlinirii a 500 de ani de la construirea Mănăstirii Curtea de Argeș, în 2012. SFÂNTUL ȘTEFAN CEL MARE. Sfântul Domnitor a fost omagiat prin intermediul a mai multe emisiuni filatelice. Chipul Sfântului Ștefan a apărut pe timbrele Romfilatelia în 2004, cu prilejul împlinirii a 500 ani de la trecerea în veșnicie, dar și în 2016 la împlinirea a 550 de ani de la întemeierea Mănăstirii Putna. SFINȚII ÎMPĂRAȚI CONSTANTIN ȘI ELENA. În anul omagial al Sfinților Constantin și Elena, în 2013, Romfilatelia a inclus icoana sfinților împărați pe o emisiune poștală dedicată împlinirii a 1700 de ani de la Edictul de la Mediolan. Pe timbrul cu valoarea de 4,70 lei este ilustratã o icoanã realizatã în stil bizantin, iar pe cel cu valoarea de 9,10 lei o icoanã parte a Catapetesmei Catedralei, realizatã de Otilia Michail Oteteleşanu în perioada 1961-1964, în tehnica email pe placã de argint. Pe plicul prima zi este ilustratã racla de argint cu moaştele Sfinţilor Împãraţi Constantin şi Elena.SFINȚII DIMITRIE CEL NOU, LUCA ȘI IOAN GURĂ DE AUR.
Compania Theda Mar – Marmosim a transmis vineri precizări referitoare la lucrările prestate la Catedrala Națională. Acestea sunt oferite pentru corecta informare a opiniei publice, în contextul afirmațiilor false făcute de o entitate media. Text integral al replicii transmise entității media menționate, disponibil pe basilica.ro.
Vineri, 15 octombrie, s-au împlinit 99 de ani de la Încoronarea Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria, moment care a consfințit nașterea României Mari. Cu acest prilej, Arhiepiscopul Alba Iuliei a oficiat slujba de Te Deum, iar instituțiile culturale locale au inaugurat seria de manifestări „Anul Centenarului Încoronării”. La evenimente a participat Alteța Sa Regală Principesa Sofia, sora Majestății Sale Margareta, Custodele Coroanei Române.Ziua a debutat cu o reconstituire a Proclamației Încoronării din 15 octombrie 1922, în care au fost prezentate uniforma și însemnele regale purtate de Regele Ferdinand I la ceremonia din 15 octombrie 1922. A urmat inaugurarea unei expoziții de fotografie în aer liber cu chipuri ale Familiei Regale a României și slujba de Te Deum în Catedrala Încoronării din Alba Iulia.Părintele Arhiepiscop Irineu, care a oficiat slujba, a subliniat că Încoronarea din 1922 a fost un „eveniment providențial”, care a marcat desăvârșirea pe plan național și internațional a unității poporului român.Evenimentele au continuat cu dezvelirea bustului Regelui Mihai, amplasat față în față cu statuia Domnitorului Mihai Viteazul, făptuitorul primei uniri statale a românilor.Au mai avut loc lansarea cărții „Regina cea Rea”, scrisă după o poveste de Regina Maria, și masa rotundă „Încoronarea de la Alba Iulia – 15 octombrie 1922”Ziua a culminat cu un concert în Sala Unirii a Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia, susținut de Orchestra de Cameră a Județului Alba și de soliștii Alexandru Pal (nai) și Dan-Liviu Cernat (vioară). Muzicienii au interpretat, în premieră după aproape 100 de ani, lucrarea „Marșul Încoronării”. Manifestările s-au încheiat în 15 octombrie 2022, când se împlinește un secol de la Încoronarea Regelui Ferdinand I Întregitorul și a Reginei Maria ca suverani ai României Mari. Catedrala din Alba Iulia a fost ctitorită în mod special pentru acest eveniment. - Basilica.ro
Linkuri la știri: