Stiri INTERNE - MAI 2021

Tags: ;

Catedrala Naţională: Pictura altarului va fi gata în această vară

La Catedrala Naţională a fost încheiată pictura în mozaic la hemiciclul Altarului. În prezent, se lucrează la montajul pieselor de mozaic de pe spatele catapetesmei. „Am terminat lucrările la hemiciclul Altarului, iar săptămâna viitoare va începe demontarea schelelor. Acum se lucrează pe spatele catapetesmei la montajul ultimelor piese ale mozaicului. S-au montat deja sfinții ierarhi, preoți, diaconi și urmează «Cina cea de Taină», «Spălarea picioarelor» și «Cina de la Emaus»”. „Apoi, în partea de jos, vor mai fi montate decoruri și ornamente. În absida dreaptă au fost montate schelele și au început tencuielile. În atelier lucrăm la ultimele detalii la scenele de pe spatele catapetesmei și ne concentrăm în această perioadă să terminăm lucrările la Altar până în vară”, a declarat pentru Ziarul Lumina pictorul Daniel Codrescu. Sursa știrii și datele necesare sprijinirii picturii: basilica

Emisiunea filatelica „Doamnele Voievozilor români”

Doamnele Mara – soția lui Mircea cel Bătrân, Chiajna – soția lui Mircea Ciobanul, Elina – soția lui Matei Basarab, Maria Voichița – soția Sfântului Ştefan cel Mare sunt reprezentate pe o emisiune filatelică care a fost lansată vineri de Romfilatelia. O parte din imaginile utilizate pentru colecţia de timbre provin de la trei biserici importante din Patriarhia Română. Chipul Doamnei Mara s-a păstrat în pictura votivă de la Schitul Brădet, din județul Argeș. Imaginea Doamnei Chiajna provine de la Biserica Sfântul Anton – Curtea Veche, iar reprezentarea doamnei Maria Voichița a fost preluată de pe Dvera Răstignirii, care datează din 1500 și se află la Muzeul Mănăstirii Putna. Reprezentarea doamnei Elina provine într-o carte apărută în vremea domniei lui Matei Basarab (un Liturghier scris în Ţara Românească de grămăticul Radu, 1653–1654), mărturie a dezvoltării culturii, la care a contribuit și doamna Elina. Emisiunea intitulată „Doamnele Voievozilor români” omagiază soţiile domnitorilor români care, „deși mai puțin cunoscute decât ei, atât contemporanilor, cât și posterității, au avut însemnătatea lor în viața acestor domni și, uneori, în viața țării”. Romfilatelia mulţumeşte Bibliotecii Academiei Române, Arhiepiscopului Calinic al Argeșului și Muscelului, Mănăstirii Putna, Bisericii Sfântul Anton – Curtea Veche din București și domnului dr. Sorin Iftimi, de la Muzeul de Istorie a Moldovei din cadrul Complexului Național Muzeal „Moldova” Iași, pentru sprijinul oferit la realizarea emisiunii de mărci poștale. - basilica

Un an de la plecarea la Domnul a IPS Pimen

Joi, 20 mai, s-a împlinit un an de la mutarea la Domnul a Părintelui Arhiepiscop Pimen al Sucevei și Rădăuților. Patriarhul României l-a numit „Părinte al Bucovinei şi prieten al Sfinţilor Putneni”, subliniind că proclamarea canonizării Sf. Ier. Iacob Putneanul şi a Sf. Cuv. Sila, Paisie şi Natan de la Sihăstria Putnei a fost „o încununare a lucrării sale de părinte spiritual al Bucovinei”. În data de 20 mai 2020, pleca la Domnul Părintele Arhiepiscop Pimen, unul dintre cei mai îndrăgiți ierarhi români, care a spus cândva: „Pentru asta am devenit preot. Să învăţ a muri în fiecare zi. Ne pregătim în fiecare zi de marea întâlnire cu El”. Ierarhul a fost pomenit joi, când s-a împlinit un an de la mutarea la cele veșnice, la Centrul Eparhial Suceava și la Mănăstirea Sihăstria Putnei. Cu acest prilej, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a lansat un album omagial dedicat fostului păstor. Înaltpreasfințitul Părinte Pimen s-a născut în 25 august 1929 la Greabănu, în județul Buzău, primind numele de Vasile. A fost hirotonit ieromonah în anul 1957. În perioada 10 octombrie 1976 – 1 ianuarie 1977 a urmat cursurile de limba germană la Universitatea din Köln. Bun slujitor şi gospodar, a fost numit iconom şi apoi stareţ al mănăstirii Putna (1957-1961). De la 1 februarie 1978 a slujit la Reprezentanţa Patriarhiei Române din Ierusalim. Între anii 1979 şi 1982 a fost exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iaşilor. La recomandarea Arhiepiscopului şi Mitropolitului Moldovei, Teoctist Arăpaşu, pe 10 ianuarie 1982 a fost ales episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, cu titlul de Suceveanul şi hirotonit în 24 iunie 1982. În urma reînfiinţării Arhiepiscopiei Sucevei, în 24 ianuarie 1991 a fost ales Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor şi întronizat la Suceava în data de 3 martie 1991. La împlinirea venerabilei vârste de 90 de ani, ierarhul a primit privilegiul ca o stradă din Suceava să îi poarte numele. - basilica

Ziua Bujorului Românesc: Simbolul veteranilor Armatei Române ar putea deveni floarea națională

Ziua Bujorului Românesc este marcată anual în 15 mai de Comunitatea Bujorul Românesc. Specialiștii aduc argumente substanțiale pentru ca bujorul, simbolul veteranilor Armatei Române, să devină floare națională. În acest sens, există o propunere încă din 2013, din partea unui grup de profesori și cercetători ai Facultății de Horticultură de la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV) din Bucureşti. Propunerea conf. univ. dr. Florin Toma, argumentată printr-un studiu de 110 pagini, a fost ca bujorul să fie proclamat oficial floarea naţională a României. Comunitatea Bujorul Românesc (The Romanian Peony), înființată în mai 2015 de Cristina Turnagiu Dragna și Andreea Tănăsescu (creatoarea proiectului „La Blouse Roumaine”), susține propunerea specialiștilor. La inițiativa comunității, Ziua Bujorului Românesc este marcată anual printr-o campanie care promovează floarea ca element reprezentativ pentru cultura și tradiția românilor. Bujorul românesc a fost adoptat de Asociația CAMARAZII ca simbol la evenimentele care comemorează eroismul ostașilor Armatei Române. Organizația a înregistrat floarea ca marcă figurativă la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci și speră ca tot mai multe persoane să o poarte la rever în semn de respect pentru ostașii români din toate timpurile. Bujorii au o rezervaţie naturală dedicată în Pădurea Troianu din județul Teleorman, arie naturală protejată de interes naţional, al cărei scop este conservarea florei sălbatice şi protejarea speciei de bujor românesc. În Transilvania, bujorul este protejat în Rezervația Zau de Cîmpie din județul Mureș. - basilica

Mănăstirea Frăsinei: A fost sfinţită o nouă raclă pentru moaştele Sf. Calinic

Arhiepiscopul Varsanufie al Râmnicului a sfinţit sâmbătă o raclă nouă în care au fost aşezate moaştele Sfântului Calinic, aflate în patrimoniul mănăstirii Frăsinei (prin darul Patriarhului Iustinian Marina). Slujba a fost oficiată în faţa pietrei de legământ așezată de ctitorul aşezământului monahal, în anul 1867, prin care interzicea accesul femeilor în mănăstire. Ierarhul a evidenţiat activitatea culturală şi administrativă a Sfântul Calinic de la Cernica desfăşurată în Oltenia. „Pe cheltuiala sa a întemeiat o tipografie la Râmnic, în care a tipărit numeroase cărţi de învăţătură şi de rugăciune, a ctitorit mănăstiri, Centrul eparhial şi Catedrala Arhiepiscopală de la Râmnic, a reorganizat seminarul şi a înfiinţat o serie de şcoli”, a spus ierarhul la hramul Catedralei Arhiepiscopale din Râmnicu-Vâlcea. Arhiepiscopul Râmnicului le-a vorbit celor care au participat la sărbătoare despre viața duhovnicească a ocrotitorului eparhiei. „Deseori, își prelungea postul timp de patruzeci de zile. De-a lungul întregii sale vieți ca monah nu a mâncat niciodată carne și începând cu anul 1820 s-a abținut chiar de la pește, consumând doar legume. Toți călugării bătrâni și tineri îl admirau și-l iubeau cu inimă curată pentru că era smerit cu adevărat, fără prefacere, fără ură și viclenie, supunându-se tuturor. „Viața Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica ne arată harismele specifice acestui stareț sfânt: darul rugăciunii inimii, având faima de călăuzitor al rugăciunii inimii, darul de a conduce obști numeroase, dar și pe cea a facerii de minuni chiar din timpul vieții sale”, a încheiat Înaltpreasfinția Sa. - basilica

Linkuri la știri:

Cum sprijinim femeile în criză de sarcină - Basilica

De la mamă la mamă – grup suport pentru mame de îngeri și copii speciali - Doxologia

24-05-2021

Adaugati un comentariu:

Nume
Email (nu va fi afisat)
Comentariu
	Comentariile in afara subiectului si cele necuviincioase vor fi sterse
Antispam: Scrieti, va rog, prenumele lui Eminescu