(oricand puteti renunta la acceptul dat)

Porunca Iubirii
ACTUALITATEA religioasăNr. vizualizari: 356

Un an de Covid. Pandemia, motor al vieții duhovnicești?

Biroul de Presă al Patriarhiei Române
Tags: ;

 

Pe 26 februarie am pus punct după un an de pandemie în România. Punct și de la capăt, pentru că în ciuda tuturor eforturilor, această boală ne va mai pune încă probleme. Primul caz de coronavirus pe teritoriul României a fost confirmat în data de 26 februarie 2020.

Biserica Ortodoxă Română s-a confruntat cu provocări noi. Oricine privește onest, vede că acestea nu au fost decât un motor al vieții duhovnicești și, desigur, sociale. Explicația vine de la teologul care a scris „Terapeutica bolilor spirituale”:

„Suferința care însoțește boala duce, pe deasupra, la pocăință, favorizează părerea de rău și provoacă în suflet o bună dispoziție pentru rugăciune. Aceste efecte din urmă se dovedesc, la rândul lor fructuoase deoarece constituie motoarele esențiale ale oricărei vieți duhovnicești”, spune Jean-Claude Larchet.

Izolarea, teama, negarea sau chiar revolta s-au transformat ușor-ușor în responsabilitate la nivel de comunități. Implicarea Bisericii în această criză a fost clară din primele zile. La începutul lunii martie, persoane venite din Italia erau deja plasate în carantină în spațiile mănăstirilor. Au urmat valuri de colecte ale Bisericii pentru aparatură medicală, sprijin pentru cei izolați, dar și rugăciune multă în comuniune la distanță, prin intermediul tehnologiei.

Postul Paștilor și sărbătoarea în sine au coincis cu starea de urgență la nivel național. Mai toate parohiile au transmis slujbele audio sau video prin intermediul tehnologiei și au îndemnat la responsabilitate și grijă față de semeni. Moaștele sfinților au fost purtate în procesiuni prin toată țara.

„Numele lui Hristos, Liturghia, Euharistia, imnografia și iconografia au ieșit din spațiul sacru al bisericilor și au intrat acolo unde vrăjmașul lui Dumnezeu se aștepta mai puțin, în spațiul virtual, pe internet, acolo de unde Biserica lui Hristos a primit cele mai multe lovituri și răni. La asta vrăjmașul nu s-ar fi așteptat. (…) Mai mult, fiecare casă și fiecare familie și-a alcătuit propriul altar, casele credincioșilor devenind astfel, fiecare în parte, o biserică, precum în primele secole ale creștinismului”, remarca într-un text Episcopul Iustin.

Luptând cu efectele acestei epidemii, clericii au fost printre cei mai expuși la infectarea cu noul virus. În frunte cu Arhiepiscopul Pimen, mai mulți stareți, duhovnici și preoți de mir au plecat în Biserica Triumfătoare.

38 de milioane de euro a fost suma investită de Biserica Ortodoxă Română în filantropie în anul pandemiei.

„A fost necesar să arătăm prin fapte cât de importantă este filantropia”, a spus Patriarhul României.

„De la ajutorul financiar ori material, la trimiterea de echipamente sanitare de protecție acolo unde era cea mai mare nevoie de ele, până la rugăciunea, încurajarea și mângâierea celor bolnavi, a celor însingurați ori a celor îndoliați, Biserica Ortodoxă Română, în întreg ansamblul ei, prin ierarhi, clerici, voluntari și simpli credincioși, și-a intensificat eforturile pentru a răspunde urgent și eficient crizei provocate de pandemia de Covid-19”.

Deși s-au confruntat cu restricții, boală și moarte, creștinii au învățat încă o dată că suferința ne face să înțelegem mai bine sensul profund al vieții. Să privim cu credință înainte spre Hristos Cel Pironit pe lemn care ne spune: „Nu vă temeți!”.

Biserica Ortodoxă Română, prin ierarhii săi, i-a încurajat și susținut permanent pe credincioși să treacă mai ușor prin pandemia care ne-a schimbat viețile.

Vă facem cunoscute o parte dintre aceste mesaje de sprijin:


Mitropolitul Teofan

  • Din perspectiva veşniciei, vremurile pe care le trăim, cu toată durerea lor, au şi o latură bună: ne ajută să ne vedem pe noi înşine unde ne aflăm de fapt în raport cu Dumnezeu şi cu oamenii.
  • De ce s-au întâmplat și se întâmplă toate acestea? Pentru că sunt prea multe dezechilibre de toate felurile în lume. Și poate o furtună precum aceasta aduce, nădăjduim în mila lui Dumnezeu și în efortul oamenilor, ceva echilibru în viața noastră și în viața lumii.

Episcopul Macarie

  • Biserica nu este parte a problemei, ci este parte a soluției în fața acestei crize a pandemiei, atât prin virtuțile creștinești ale dragostei și compasiunii, cât și prin cheia de interpretare pe care o oferă bolii.
  • Să înfruntăm creștinește aceste vremuri și aceste încercări, așa cum le-au înfruntat și creștinii din vechime care au arătat statornicie și curaj în loc de panică și frică, dragoste și milă în loc de separare și abandonare a celor bolnavi, spirit de sacrificiu în loc de egoism și legea lui fiecare pentru el.

Episcopul Petroniu

  • Acest coronavirus ne face să ne sporim credința în Dumnezeu și să ne punem nădejdea în ajutorul Lui, fără a ne teme de nimic, conform celor afirmate de psalmistul David: Domnul este luminarea mea şi mântuirea mea; de cine mă voi teme? Domnul este apărătorul vieţii mele; de cine mă voi înfricoşa? (Psalmul 26,1-2).

Episcopul Siluan al Ungariei

  • Bunul Dumnezeu ne va ajuta pe toți să depășim această încercare și să putem reveni la viața trăită în condiții normale, cu sprijinul medicilor, dar mai ales prin darul, puterea și purtarea de grijă a lui Dumnezeu, Care ne descoperă tuturor, prin Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos, un alt sens și înțeles al vieții, ce depășește limitele obișnuite de înțelegere a omului.

PS Varlaam Ploieșteanul

  • Când mulţi dintre noi suferă în această perioadă de boală, singurătate, teama morţii, trebuie să cultivăm solidaritatea.

Episcopul Siluan al Italiei:

  • Nu trebuie să alunecăm într-o teamă excesivă față de un virus care, da, face victime foarte multe, dar nu-i singura boală mortală din lume. Aș adăuga faptul că, dacă știm să ne păzim de el, ne păzim, dar, în același timp, ne punem viața în mâinile lui Dumnezeu.
  • Lupta noastră nu se dă pe plan omenesc și pe coordonatele vieții și ale lumii acesteia… Ea nu își propune să rezolve nici problemele epidemiologice și nici pe cele economice ale omenirii – de care se ocupă persoane competente în respectivele domenii –, ci urmărește rămânerea cu ochii ațintiți asupra lui Iisus, începătorul și plinitorul credinței (Evr. 12:2).

Mitropolitul Andrei

  • Doctorul cel mare poate tămădui și această pandemie care s-a lățit peste toată lumea.
  • Coronavirusul a înspăimântat o lume întreagă, noi nădăjduim să ne ajute Dumnezeu ca sub flamura Crucii să biruim și această neputință.

Episcopul Iustin

  • Ne rugăm să dispară această pandemie ca şi o minune de la Dumnezeu. Credem că rugăciunile celor mulţi şi rugăciunile oamenilor vrednici şi rugăciunile părinţilor cu viaţă sfinţită şi a slujitorilor lui Dumnezeu din biserici şi mănăstiri şi rugăciunilor celor mulţi şi smeriţi, anonimi şi vrednici să fie auzite de Dumnezeu.
  • Această perioadă ne-a fost, în același timp, și folositoare, după proverbul românesc: În tot răul e și un bine. Ne-a readus împreună în familie, ne-a obligat să ne gândim la lucrurile esențiale pentru viață, să renunțăm la multe lucruri care nu ne sunt necesare, ci sunt doar mofturi sau capricii omenești, să constatăm cât de slabi suntem și cât de subțire este granița între a fi și a nu fi, între viață și moarte. Ne-a obligat, aproape, să intrăm înlăuntrul nostru, să stăm de vorbă cu sufletul nostru și să-l întrebăm de ce are nevoie, ce îl împlinește, ce îl rănește și ce îl doare. Acesta este binele care ne-a venit prin această pandemie planetară de Coronavirus.

Mitropolitul Ioan

  • Cred că după această pandemie, oamenii vor fi mult mai solidari și se vor bucura de orice rază de soare. Dacă până astăzi răsăritul soarelui era un fenomen astronomic banal, s-ar putea ca acest eveniment cosmic să-l apreciem mai mult, că Dumnezeu ne-a mai dat o zi, ne-a mai dat o șansă să ne întoarcem la credință.

Mitropolitul Irineu

  • Să vă rugați mai mult; să fiți mai generoși; să-i ajutați pe cei din preajma dumneavoastră care sunt în nevoi; să-i contactați la telefon sau prin rețelele de socializare pe apropiații și cunoscuții dumneavoastră; să-L rugați pe Bunul Dumnezeu pentru cei care suferă.

Episcopul Andrei al Covasnei

  • În această eră în care virtualul acaparează tot mai mult realul să nădăjduim în Dumnezeu care poate tămădui această epidemie Covid-19.

Arhiepiscopul Teodosie

  • Să nu fim peste măsură de fricoși! Să ne stăpânească frica de Dumnezeu! Să cerem lui Dumnezeu să ne mai îngăduie, să ne ierte, să ne ajute.
  • Să nu ne depărtăm decât fizic unii față de alții. Niciodată să nu de depărtăm de Dumnezeu, de Maica Domnului, de Cruce și de sfinții lui Dumnezeu, ci să ne apropiem prin rugăciune, prin grijă, prin compătimire și prin dragoste. Doamne ajută să trecem și peste aceste vremuri.

Arhiepiscopul Ciprian

  • Să sporiți în rugăciune, pentru că rugăciunea ne dă pace sufletească și ne ajută să îndepărtăm frica; aceasta este mai periculoasă decât o anumită boală. Să ne păstrăm, așadar, calmul și să înfruntăm cu curaj și nădejde greutățile și pericolele care se profilează acum la orizont.

Episcopul Sebastian

  • Oare pandemia aceasta de Covid-19, care terorizează în prezent întreaga lume, nu este, și ea, urmarea păcatelor noastre? Și dacă da, înțelegem noi să ne curățim de acestea?

Sursa: basilica

06-03-2021
De acelasi autor:


Adaugati un comentariu:
Nume
Email
(nu va fi afisat)
Comentariu
Comentariile in afara subiectului si cele necuviincioase vor fi sterse
Antispam:
Scrieti, va rog, prenumele lui Eminescu