96,5% dintre români cred în Dumnezeu
84,4% cred în sfinți, 59,6% cred în existența raiului, 57,5% în cea a iadului, iar 54,4% în viața de apoi. De asemenea, 83,9% dintre români se consideră persoane religioase, 10,3% — nereligioase, în timp ce 1,1% se declară atei convinși. Potrivit sursei citate, 37,8% dintre românii care se declară religioși merg la biserică doar la marile sărbători, 25,4% o dată pe săptămână (mai ales duminica), 18,9% o dată pe lună, 10,2% o dată pe an sau mai rar, 3,4% declară că nu merg la biserică, 2,7% de câteva ori pe săptămână și doar 0,9% spun că merg zilnic la biserică. Totodată, 83% dintre români spun că respectă zilele de duminică și sărbătorile religioase, 74,6% se închină atunci când trec pe lângă o biserică, 65,6% spun că se roagă în mod regulat și 60,2% afirmă că își sfințesc obiectele personale, casa, mașina, iar 53,6% dintre români contribuie periodic cu bani la biserică (43,2% nu contribuie, nonrăspunsuri 3,2%). Sondajul arată că 39,4% dintre români spun că apelează la preot atunci când au necazuri, 34,9% dintre ei se spovedesc periodic, iar 29,6% postesc în mod regulat. Sursa: Adevarul
Te Deum de Ziua Națională la Catedrala Patriarhală
De Ziua Națională a României, marți, 1 decembrie 2020, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a săvârșit la Catedrala Patriarhală o slujbă de Te Deum ca mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru toate binefacerile revărsate asupra poporului român dreptcredincios, precum și pentru darul unității într-o singură țară românească și creștină. La slujbă a fost prezent și Victor Opaschi, secretar de stat pentru culte. Credincioși de toate vârstele din Capitală au participat marți, de Ziua Națională a României, îmbrăcați în costume tradiționale românești, cu însemne tricolore în mâini sau prinse la piept, în dreptul inimii, la slujba de Te Deum săvârșită la Catedrala Patriarhală de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, în semn de recunoștință pentru eroii neamului românesc, care prin jertfa lor luminată de credința în Dumnezeu și dragostea de țară au înfăptuit unitatea națională a românilor în anul 1918. Sursa: Ziarul Lumina
Crucea Eroilor de pe Caraiman a fost resfințită
Crucea comemorativă a Eroilor români din Primul Război Mondial, de pe platoul din apropierea Vârfului Caraiman din Munții Bucegi, a fost resfințită luni, 30 noiembrie 2020, de sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, cu ocazia finalizării proiectului de restaurare și reabilitare a monumentului istoric. După slujba de sfințire, săvârșită de Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei și Exarh patriarhal, delegatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la acest eveniment, a urmat un ceremonial militar la care au participat militari din toate unitățile de vânători de munte ale Armatei României. De la altitudinea de 2.291 de metri, crucea impresionantă de pe platoul din apropierea Vârfului Caraiman din Munții Bucegi, ridicată între anii 1926 şi 1928 la inițiativa regelui Ferdinand I și a reginei Maria, devenită simbol național și reper al Văii Prahovei, le aduce aminte tuturor celor care străbat drumul ce leagă Ploieștiul de Brașov sau urcă, în drumeții, potecile Munților Bucegi, de jertfa eroilor neamului din Primul Război Mondial care au căzut pe câmpurile de luptă. Sursa: Ziarul Lumina
Conferința Națională de Biotetică a avut loc online în perioada 10 – 12 decembrie 2020
În acest an tema conferinţei a fost “Provocări etice în pandemia COVID-19”, în cadrul căreia s-a propus discutarea variatelor aspecte etice generate de contextul epidemiologic, social și medical în care ne aflăm. Rezumatul conferinței, este disponibil aici.
În dezbatere: Proiect de lege pentru declararea Preotului Aurel Munteanu drept erou și martir al națiunii române
Un proiect de lege pentru declararea Preotului Aurel Munteanu drept erou și martir al națiunii române se află înregistrat la Senat pentru dezbatere. Inițiativa reprezintă un omagiu „pentru prodigioasa sa activitate culturală, națională, socială și ecleziastică în zona Huedinului și a Munților Vlădeasa din județul Cluj, precum și pentru martiriul suferit în data de 10 septembrie 1940, când a fost linșat și ucis în bătaie în Piața Mare din orașul Huedin, căzând victimă regimului maghiar horthist instalat în nordul Transilvaniei după Dictatul de la Viena”. În 10 septembrie 2020 s-au împlinit 80 de ani de la martiriul protoiereului Aurel Munteanul. Cu prilejul comemorării, la Editura Renașterea a fost publicată lucrarea „Protopopul Aurel Munteanu (1882-1940), martir al poporului român și mucenic al Bisericii Ortodoxe”. Sursa: Basilica
Factbox: Biserica și diaspora românească de azi
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a declarat anul 2021 drept Anul omagial al pastorației românilor din afara României. Termenul de diaspora desemnează membrii unui grup etnic care-și părăsesc locul de origine și se împrăștie în lumea largă. Provine din greaca veche: gr.v. dia speiro – „a împrăștia (semințe)”. Migrația recentă a românilor este un fenomen fără precedent în istoria poporului nostru: numai între 2000 și 2015, România a pierdut o zecime din populație în acest fel (estimarea, bazată doar pe cifre oficiale, este una minimală). Diaspora românească este una dintre cele mai numeroase din lume. Un raport recent al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) arată că diaspora românească este a cincea cea mai mare din lume, cuprinzând aproximativ 2,3 milioane de persoane. Raportul OCDE arată că cei mai mulţi români din diaspora se află în Italia (peste un milion), Germania (680.000) şi Spania (573.000). Deşi țările vorbitoare de limbi latine găzduiesc majoritatea emigranţilor români, Germania este destinaţia principală pentru cei cu studii superioare. Anul omagial al pastorației românilor din afara României va fi o bună ocazie pentru a reconsolida legăturile diasporei cu țara și a sprijini românii de peste granițe să-și păstreze identitatea. Sursa: Basilica
Minunea de la Râșca - Drăgănești: Antimisul Bisericii cu Icoana Mântuitorului a rămas nears
Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena" din localitatea Râșca, comuna Drăgănești, a fost distrusă luni, în totalitate, de un incendiu devastator. Biserica era din lemn și avea peste 100 de ani. Potrivit informațiilor primite de ActiveNews, incendiul a fost atât de puternic încât s-au topit clopotele, iar ca minune a rămas antimisul nears după cum se poate vedea în fotografiile noastre, astfel încât până și colonelul de la pompieri care l-a recuperat și-a facut cruce și a afirmat că după o viață de pompier nu a mai văzut așa ceva. Sursa: Activenews
Ghid educațional pentru diasporă, sub egida filialei ieșene a Academiei Române
La Editura „Palatul Culturii” a Complexului Muzeal Național „Moldova” din Iași a apărut recent volumul „Din clasă, acasă. Ghid de identitate culturală românească”, destinat copiilor români care trăiesc în afara granițelor țării. Conceput de un grup de peste 20 de cercetători din Iași, Sibiu și Baia Mare, acesta constituie o resursă educațională alternativă și face parte din proiectul „Migrație și identitate în spațiul cultural românesc. Abordare multidisciplinară”, coordonat de acad. Victor Spinei, vicepreședintele Academiei Române. – Sursa: Ziarul Lumina
A apărut primul volum al Acatistierului Sfinţilor Români
La Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă a Patriarhiei Române, a apărut de curând, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, primul volum al Acatistierului Sfinţilor Români, septembrie-februarie. Cartea, având un aspect grafic adecvat folosirii în cultul divin, conţine în cele 735 de pagini 40 de acatiste de sfinţi străromâni şi români sau de alte neamuri care au trăit ori au moaştele pe teritoriul României. În calendarul Bisericii Ortodoxe Române, la ora actuală nu există nici o lună în care să nu fie pomeniţi cel puţin doi sfinţi români. De aceea, la iniţiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, întru cinstea tuturor acestor sfinţi, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât alcătuirea unui Minei al Sfinţilor Români şi a unui Acatistier al Sfinţilor Români, în care să fie adunate la un loc slujbele şi acatistele lor (Hotărârea nr. 10.078/2016). Sursa: Ziarul Lumina
Linkuri la știri:
Cea mai puternică rugăciune după Sfânta Liturghie - Marturieathonita
Colindele, scopul, semnificația și perioada în care se cântă - Basilica