Într-un interviu acordat Radio Trinitas, Părintele Profesor Ștefan Buchiu, de la Facultatea de Teologie „Justinian Patriarhul” a Universității din București, a prezentat contribuția Părintelui Dumitru Stăniloae la teologia și cultura română și universală.
Noutatea și forța teologiei Părintelui Stăniloae este dată de ieșirea din academism și deschiderea ei către spiritualitate, a spus Părintele Ștefan Buchiu.
El a numit această teologie „personalistă”, pentru că este „o teologie a persoanei și a comuniunii, o teologie existențială, în care te întâlnești cu Hristos, nu doar citești despre Hristos. Nu este un Hristos al discursurilor, ci un Hristos care îți aduce din planul veșniciei iubirea Tatălui și puterea ca să te învrednicești de această iubire, care te transformă”.
Este o teologie „iconică”, a mai spus Părintele Ștefan Buchiu, „în sensul că are un caracter profund personalist: ești «agrăit», cum spunea Părintele Stăniloae, ești chemat la dialog ca persoană”.
„Deci, pui unicitatea ta, specificul tău, în evidență slujind pe ceilalți, pentru că Însuși Hristos te-a slujit pe tine. Și atunci, doar slujind te întâlnești cu Hristos, doar în Crucea Lui te întâlnești cu El, ca apoi să te întâlnești în Înviere”, a mai explicat profesorul.
Acest tainic proces nu poate însă avea loc în afara Bisericii, a precizat Părintele Ștefan Buchiu.
„Toate acestea concomitent, și întrupare, și jertfă, și înviere, noi le trăim efectiv în Biserică. De aceea, noi pregustăm Împărăția lui Dumnezeu, care începe cu putere, și în Biserică, și începe și în noi, ca persoane”, a adăugat profesorul.
„Din dogma Sfintei Treimi, Părintele Stăniloae a reținut în special iubirea altruistă care este între cele trei Persoane, o iubire jertfelnică, o promovare a celuilalt”, a spus profesorul. În Sfânta Treime, marele teolog vedea modelul și paradigma Bisericii, a adaugat el.
Iar „noi suntem chemați să trăim ca și persoanele Sfintei Treimi, într-o unitate diversă, sau o diversitate unitară”.
Părintele Stăniloae a înnoit nu doar învățătura despre Sfânta Treime, ci și hristologia, arătând că „Hristos este iubirea Tatălui, El este revelatorul Treimii și Cel Care împărtășește dragostea lui Dumnezeu Tatăl și ne împărtășește și pe Duhul Sfânt”, a precizat Părintele Ștefan Buchiu.
„E o hristologie vie, un Hristos pe Care Îl simți aproape de tine, Care te asumă, pentru că acest Hristos, Care are chipul evanghelic, dar și un chip eclezial, experimentat în comunitățile creștine, de la primii apostoli și până astăzi, te revendică și, odată unit cu El, te conduce pas cu pas și te trece prin tot ceea ce a trecut El”, a comentat profesorul.
„Deci, nu te simți singur pe drumul acesta către Dumnezeu”, a adăugat el.
O altă contribuție importantă a Părintelui Stăniloae a fost deschiderea teologiei către dialogul cu societatea și cultura. Era nu numai un bun cunoscător al Sfinților Părinți, ci și al filosofiei secolului XX.
Aceasta explică locul binemeritat al marelui teolog printre membrii Academiei Române și admirația oamenilor de cultură pentru el.
„Părintele Stăniloae a polemizat adesea cu oamenii de cultură români, din dorința de a arăta că tradițiile noastre Românești sunt profund creștine, că noi am avut teologie înainte de teologia de școală, că noi am moștenit, am preluat de la Bizanț filonul patristic, dar în același timp i-am pus și o pecete a noastră, românească, care este foarte echilibrată”, a spus Părintele Ștefan Buchiu.
Profesorul a mai remarcat că astăzi aceasta este recunoscută în celelalte teologii ale bisericilor surori ca fiind una „într-adevăr echilibrată, existențială, dar și angajată în social, nu doar contemplativă”.
În încheierea interviului, Părintele Ștefan Buchiu a menționat că „Preafericitul Părinte Patriarh Daniel este nu numai cel mai de seamă discipol pe care l-a avut Părintele Stăniloae, dar este un continuator al gândirii lui și ne-a dăruit opera integrală a Părintelui Stăniloae”.
Ediția integrală a Operelor complete ale Părintelui Dumitru Stăniloae este în curs de publicare la Editurile Patriarhiei Române.
Vezi și: