Cookies de analiza a traficului sunt inactive, dar pot fi activate prin click pe Accept | Detalii

(oricand puteti renunta la acceptul dat)

Porunca Iubirii
CĂRŢI NOI / Produse noiNr. vizualizari: 2295

Maria sa, Neagoe Basarab: insemnarile monahiei Platonida, Doamna Despina a Tarii Romanesti (CARTE)

Tags: ;
Maria sa, Neagoe Basarab: insemnarile monahiei Platonida, Doamna Despina a Tarii Romanesti (CARTE)

Editura Bonifaciu, 34 RON, 354 pagini
 
Am invatat din viata Mariei Sale ca nu este sfarsit pocaintei, nici dragostei dumnezeiesti, si ca sufletul insetat dupa Domnul se vede pururea la inceputul caii, si nu stie ca se inalta din putere in putere si ca pune suisuri in inima sa…  (Monahia Platonida – Schitul Ostrov, 1551).
 
Doamna Despina Miliţa [Elena] (n. sfârşitul sec. XV, Serbia – d. 1554). Soţia lui Neagoe Basarab, regenta fiului său Teodosie, ctitor.
Biografie
Descendentă a familiei imperiale bizantine Cantacuzino, fiica lui Iovan Brancovič, din familia despoţilor sârbi, nepoata mitropolitului Maxim Brancovič şi soră vitregă cu Doamna Elena, soţia lui Petru Rareş. S-a căsătorit cu postelnicul Neagoe, rudă cu marii boieri Craioveşti, in 1504. Au avut împreună şase copii, Ion, Petre şi Anghelina, morţi înainte de vreme, Teodosie, Ruxandra şi Stana. „Viaţa împreună a acestor doi soţi, care s-au înţeles şi s-au iubit, a fost închinată Bisericii şi artei … au strâns, în timpul domniei lor, o întreagă comoară: Evanghelii de aur, căţui de argint, sfeşnice, cruci, inele, paftale, ceşti, toate podoabele ce se puteau culege sau face la noi sau aiurea. Dar din câte au strâns şi din câte au făcut, podoaba cea mai măreaţă a rămas biserica Curtea de Argeş…” (Constantin Gane).
Au ctitorit împreună bisericile Sf. Gheorghe şi a Mitropoliei din Târgovişte (terminată de Radu Paisie), schitul Ostrov din Călimăneşti, au sprijinit zugrăvirea sau refacerea mănăstirilor Dealul şi Glavacioc, biserica Mare din Snagov şi cea din Tismana, înzestrându-le cu frumoase şi costisitoare obiecte de cult. Cea mai importantă ctitorie a fost biserica mănăstirii de la Curtea de Argeş, pentru construcţia căreia, spune tradiţia, doamna a făcut un mare sacrificiu financiar: vânzarea bijuteriilor moştenite de la familia sa din Serbia.
După moartea soţului ei, la 15 septembrie 1521, a fost ales domn de către boieri, fiul său Teodosie, care avea doar 16 ani. A domnit sub îndrumarea unchiului dinspre tată, Preda Craiovescu, şi a mamei sale. Ridicat împreună cu visteria ţării de Mehmed bei, în decembrie 1521, Teodosie a murit undeva în Imperiul Otoman, la începutul anului următor. Despina Miliţa, împreună cu cele două fete, s-a refugiat în Transilvania, la Sibiu, punându-se sub protecţia regelui Ungariei, Ludovic II. Cele două fete au fost căsătorite cu domnii Ţării Româneşti şi Moldovei, Radu de la Afumaţi şi Ştefăniţă. Cei doi gineri au murit, domnul moldovean, în 1527, bănuit a fi fost otrăvit de soţia sa, iar cel muntean, în 1529, ucis de boieri. Fetele rămase văduve s-au întors lângă mama lor, Stana s-a călugărit şi a murit în 1530, iar Ruxandra a fost căsătorită cu noul domn al Ţării Româneşti, Radu Paisie. Suferind după pierderea tuturor celor dragi, Doamna s-a călugărit la schitul Ostrov, primul schit de călugăriţe muntean, luând numele monahal de maica Platonida.
A fost înmormântată în biserica mănăstirii Curtea de Argeş.
Bibliografie
·                 George Marcu (coord.), Dicţionarul personalităţilor feminine din România, Editura Meronia, Bucureşti, 2009
28-02-2013


Adaugati un comentariu:
Nume
Email
(nu va fi afisat)
Comentariu
Comentariile in afara subiectului si cele necuviincioase vor fi sterse
Antispam:
Scrieti, va rog, prenumele lui Eminescu