Biserica și Academia, de la același pupitru, despre Unire. „Veghea asupra sorții României mai actuală decât oricând”
Sesiunea de comunicări științifice dedicată unirii „de bază” a adus din nou la același pupitru reprezentanții Bisericii și pe cei ai Academiei Române joi, 23 ianuarie 2020, în Aula Magna a Palatului Patriarhiei. Evenimentul a fost precedat de rugăciuni în Catedrală și depunere de coroane la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza de pe Dealul Patriarhiei. Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a moderat sesiunea de comunicări. Mesajele s-au bazat în special pe evocarea faptelor istorice, a realității și profunzimii lor, dar și pe actualitatea în ceea ce privește unitatea românilor și grija față de soarta noastră ca neam. Primul care s-a adresat celor prezenți a fost Patriarhul României, reamintind că Biserica a promovat unitatea, libertatea şi demnitatea poporului român. Preafericirea Sa a vorbit atât despre procesul de unificare statală, cât și despre organizarea unitară a structurilor bisericești și neatârnarea (adică independenţa) sau autocefalia Bisericii Ortodoxe Române faţă de orice autoritate bisericească din cele mai vechi timpuri. Patriarhul Daniel a menționat că în 2020 se împlinesc 135 de ani de când „Patriarhia Ecumenică din Constantinopol (azi Istanbul) – păstorită pe atunci de Patriarhul Ioachim al IV-lea – a recunoscut, după lungi şi dificile discuții, autocefalia Bisericii Ortodoxe Române. Şi tot în acest an, în luna februarie, se împlinesc 95 de ani de când această Biserica Ortodoxă Română Autocefală a fost ridicată la rangul de Patriarhie în anul 1925”. Vezi mesajul integral al Patriarhului Daniel.
Președintele Ioan-Aurel Pop a luat cuvântul în continuare, aducând în vedere că „mesajul celor care au făurit România în 1859 e unul de încredere și de temeinicie întru ceea ce Eminescu numea «țara mea de glorii, țara mea de dor»”. Academicianul a atras atenția că „România nu este o mare putere, nu este ferită de primejdii, de asalturi, de atentate la integritatea și la soarta sa”. „Țara nu ne-a fost dată nouă drept un cadou etern și imuabil”, a adăugat Președintele Academiei Române, „ci ca un edificiu rezultat din jertfă menit a fi apărat, primenit și îngrijit mereu”. „Veghea asupra sorții României și asupra caracterului ei de stat unitar național e mai actuală decât oricând, iar veghetorii trebuie să fie românii înșiși educați ca să-și iubească moștenirea lăsată de această generație de mari bărbați, îndemnați s-o construiască și reconstruiască mereu, să-i sporească zestrea și slava”. „Numai cei care știu să-și iubească sincer patria lor sunt capabili să înțeleagă și să respecte patriile altora întru gloria întregii umanități”, a spus Acad. Ioan Aurel Pop. Vezi textul integral. – Basilica
Academia Română solicită autorităţilor Rep. Moldova să păstreze în uz oficial noţiunile „limba română” şi „istoria românilor”
„Academia Română a luat act, cu îngrijorare, de noile încercări de a introduce în uzul oficial, în Republica Moldova și în alte regiuni vecine locuite de români, noțiunea inexistentă de «limbă moldovenească», susținută odinioară de propaganda sovietică și reluată, astăzi, de către anumite cercuri interesate politic”, arată cel mai înalt for de cultură al României într-o declarație publicată joi, 30 ianuarie 2020, pe site-ul oficial. „Limba română, de mai bine de două secole încoace, este studiată sistematic de către lingviştii români şi străini, care au stabilit exact statutul şi rolul său”, semnalează academicienii. Documentul este semnat de Acad. Ioan-Aurel Pop, Preşedintele Academiei Române, Acad. Bogdan Simionescu, Acad. Victor Spinei, Acad. Răzvan Theodorescu, Acad. Victor Voicu, vicepreşedinţi ai Academiei Române şi de Acad. Ioan Dumitrache, secretar general.
Documentul precizează că „limba română este cea mai răsăriteană limbă romanică, are patru dialecte şi mai multe graiuri”. (...) „Prutul nu reprezintă o graniţă lingvistică sau dialectală şi, în consecinţă, limba vorbită de o parte şi de alta a acestui râu este aceeaşi, anume limba română. Graiurile limbii române asigură unitatea limbii şi sunt inteligibile tuturor românilor”, se precizează în document. Academia accentuează că „limba literară, născută din secolul al XVI-lea încoace, este limba standard care se învaţă în şcoală şi care subliniază – în România, în Republica Moldova şi oriunde în afara acestor state – patrimoniul lingvistic comun”. „Graiul moldovenesc nu se opune în niciun fel unităţii limbii române, aşa cum noţiunile de moldovean şi de român nu se contrapun, ci se completează. Oltenii, maramureşenii, bănăţenii etc. sunt, în acelaşi timp, şi români, aşa cum majoritatea moldovenilor sunt moldoveni şi români concomitent. La fel, bavarezii sunt germani, toscanii sunt italieni şi normanzii sunt francezi deopotrivă”. Vezi declarația integrală. – Basilica
Poziția Academiei Române privind proiectul Roșia Montană
Academia Română a transmis un comunicat prin care își exprimă poziția favorabilă față de înscrierea sitului Roșia Montană în lista patrimoniului mondial al UNESCO:
Academia Română, consecventă cu poziția sa fermă de apărare a valorilor culturale naționale, de conservare a bogățiilor subsolului României și de protejare a mediului natural – poziție exprimată în repetate rânduri, salută decizia Guvernului României de reluare a procedurii de înscriere a sitului Roșia Montană în lista patrimoniului mondial al UNESCO. Totodată, Academia Română, cel mai înalt for de consacrare a valorilor intelectuale, de cercetare și de creație din România, este gata să sprijine în continuare autoritățile statului și alte entități interesate în conservarea, restaurarea și punerea în valoare a monumentelor istorice și culturale de la Roșia Montană, în elaborarea grabnică a unui Plan Urbanistic General, în dezvoltarea durabilă a unor activități economice benefice locuitorilor și în stimularea turismului cultural de interes național și internațional în această importantă regiune a Munților Apuseni.
Biroul Prezidiului Academiei Române
Patriarhia Română și-a exprimat de mai multe ori poziția în defavoarea realizării proiectului minier Roșia Montană, pentru ca această parte a țării să poată conserva patrimoniul cultural și integritatea mediului înconjurător. – Basilica
Editurile Patriarhiei: Colecție de vieți de sfinți pentru copii
În contextul Anului omagial al pastorației părinților și copiilor, Editurile Patriarhiei Române au lansat o colecție de vieți de sfinți pentru copii. Primul număr din Colecția intitulată „Chipuri ale sfințeniei” este dedicat Sfântului Antipa de la Calapodești. Urmează să apară în această colecție viețile: Sfintei Fotini, Sfântului Pantelimon și a mamei sale Evula, ale Sfinților Împărați Constantin și Elena, Sfinților Brâncoveni, Sfântului Vasile cel Mare și Sfânta Teopista împreună cu familia sa. Atât textul, cât și grafica semnată de Corina Petre sunt realizate într-o manieră vie, prietenoasă, care să îi atragă pe copii să caute și să citească aceste cărți. Lucrarea poate fi achiziţionată prin intermediul site-ului Librăriei Cărților Bisericești, prin comandă la tipografia@patriarhia.ro, editura@patriarhia.ro sau la numărul de telefon 021.335.21.28. - Basilica
Un model de credință: Aspazia Oțel Petrescu
Au trecut doi ani de la trecerea la Domnul a Aspaziei Oțel Petrescu (23 ianuarie 2018), lăsând în urmă amintirile celor care au cunoscut-o, dar mai ales mărturisirile despre propria viață, despre experiențele crude, dar rodnice duhovnicește. Despre cum a trăit și alegerile făcute, aflăm și din cărțile pe care le-a scris sau din interviurile acordate, adevărate exemple de curaj, asumare, credință și mărturisire a vieții în Hristos. Volumul „În celulă cu Hristos” documentează cea mai înfricoșătoare experiență prin care a trecut în perioada celor 14 ani de detenție. Nici nu își finalizase studiile superioare când a fost închisă. Era foarte tânără, avea credință curată în Dumnezeu și purta în suflet sfaturile duhovnicești ale părintelui Arsenie Boca. Cu acești talanți a fost aruncată în groapa întunecoasă cu șobolani drept pedeapsă pentru o faptă bună: împreună cu „banditele” - colegele ei de temniță, lucrase o rochiță de botez cusută cu ațe din hainele zdrențuite pe care le purtau. Cea care ar fi urmat să o poarte era fetița unei milițience. Celula întunecoasă cu șobolani, cătușele tăioase din jurul mâinilor, lipsa de ajutor din partea vreunei ființe omenești pot fi văzute ca metafore pentru încercările oricăruia dintre noi. Ceea ce avem de înțeles și reținut este că, prin credința neclintită și lăsarea în voia lui Dumnezeu, întunericul și spaima se transfigurează în pace și lumină cerească. Acestea sunt două certitudini pe care le putem avea încă din viața de pe pământ. În momentele dificile și de clătinare a credinței, putem privi către viața doamnei Aspazia și aflăm un model de viețuire. – Ziarul Lumina
Pr. Radu Preda despre cazul copiilor Smicală: Reprezintă traducerea infernului pe finlandeză iar în ceea ce ne privește oferă adevărata măsură a trecerii pe care o are la ora actuală România în UE. Să se autosesizeze oare noua Procuratură Europeană?
Teologul Radu Preot scrie pe blogul său din Adevărul că „Ceea ce se petrece de câțiva ani cu doamna și cu cei doi copii Simicală în Finlanda depășește cadrele normalității instituționale, oricât de strict croite, încadrându-se mai curând într-un scenariu de groază”. El mai scrie că întâmplările din Finlanda nu cadrează deloc cu imaginea pe care respectiva țară o prezintă lumii: „emancipată, civilizată, prosperă, democratică etc. Să internezi niște copii în căsuța izolată a unei babe vrăjitoare – temă predilectă în narativul nordic – pe motiv de apărare a drepturilor acestora, iată confirmarea ultimă a imposibilității metafizice a unor popoare de a metaboliza Creștinismul. Ideea nu este a mea, ci a lui Kirkergaard”. În final, Radu Preda se întreabă de câte ori a intervenit președintele Iohannis în favoarea acestor copii și dacă noul Procuror European, Laura Kodruța Koveși se va sesiza pe acest caz. - Activenews
Impactul încălzirii globale asupra mediului și societății îi îngrijorează pe specialiștii români
Specialiști în Geografie, Meteorologie, Silvicultură și Antropologie și-au exprimat îngrijorările cu privire la impactul încălzirii globale asupra mediului și societății în cadrul unei sesiuni de comunicări științifice, marți, 28 ianuarie 2020 la Academia Română. În cuvântul inaugural, Acad. Ioan Dumitrache, citând un raport din 2019, a atras atenția că încălzirea globală accelerată prin efectele ei ar putea devasta omenirea până în anul 2050. „20 de zile de căldură letală pe an determină prăbușirea a multor ecosisteme. Peste un miliard de oameni ar trebui să fie strămutați. După războiul nuclear, încălzirea globală este cea mai mare amenințare la adresa vieții pe planetă”, a punctat academicianul citând un fost lider al Forțelor de Apărare din Australia. Evenimentul face parte dintr-un program mai amplu de dezbateri asupra schimbărilor climatice. Concluziile vor face obiectul unui raport al Academiei Române care va fi adus la cunoștința forurilor decizionale de la nivelul statului român și a publicului interesat. Următoarea sesiune din acest program va avea loc în februarie. – Basilica
O femeie de 73 de ani a scris Luceafărul cu „ac şi aţă” pe 7 metri de pânză. Lucrarea expusă la Craiova
O femeie de 73 de ani din Cugir a ţesut pe o pânză lungă de șapte metri toate strofele poeziei „Luceafărul”. Opera unicat a fost expusă miercuri la Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman” din Craiova, cu prilejul Zilei Culturii Naționale, la 170 ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu. Trei ani i-au fost necesari Mariei Tudor ca să coasă cele 98 de strofe ale poeziei „Luceafărul” pe pânza realizată din cânepă. – Basilica
Linkuri la știri:
Dan Puric: trebuie să iubești România în ciuda evidențelor – Activenews
Tudor Gheorghe răspunde atacurilor privitoare la spectacolul Degeaba 30 – Activenews