Știri interne - ianuarie 2020 (RO)

ASCOR, tabără de iarnă la Mănăstirea Putna

Membrii Asociației Studenților Creștini Ortodocși Români (ASCOR) din toată țara s-au reunit și la acest final de an în tradiționala tabără de iarnă de la Mănăstirea Putna, începută duminică, 29 decembrie 2019. Tabăra din această iarnă este una specială, deoarece Asociația marchează împlinirea a 30 de ani de activitate, informează Agenția de Știri Basilica.  A devenit o tradiție pentru „ascoriști” să petreacă intrarea în noul an prin rugăciune, aproape de mormântul Sfântului Ștefan, alături de monahii putneni. Tabăra națională de iarnă este organizată de ASCOR Suceava. Tabăra națională de iarnă a studenților creștin-ortodocși va mai cuprinde manifestări culturale precum: concerte de colinde, o expoziție foto, conferințe susținute de scriitorul Adrian Alui Gheorghe și de Protos. Dosoftei Dijmărescu, vizite la Chilia Sfântului Daniil Sihastrul și la Sihăstria Putnei.

Asociația Studenților Creștini Ortodocși din România (ASCOR) a fost înființată pe 14 iunie 1990 la București cu binecuvântarea Sinodului Bisericii Ortodoxe Române, la inițiativa unor studenți și doctoranzi ai mai multor facultăți. ASCOR are un caracter național și desfășoară o gamă variată de activități spirituale, culturale și social-filantropice. Filiale acestei organizații sunt prezente în toate centrele universitare din țară: Alba-Iulia, Bacău, Baia-Mare, Brașov, București, Constanța, Craiova, Iași, Galați, Oradea, Sibiu, Suceava, Timișoara, Tulcea ș.a

Ion Creangă, zugrav al satului românesc

În ultima zi din 1889 trecea la Domnul diaconul care a zugrăvit în cuvinte fresca satului moldovenesc. S-au împlinit 130 de ani de la trecerea la cele veșnice a unuia dintre cei mai mari scriitori români, diaconul Ion Creangă. El a descris în operele sale satul moldovenesc în cel mai autentic mod posibil, cu aspecte și figuri tipice de la țară, muncă, tradiții și obiceiuri. Ion Creangă a mai avut încă șapte frați și surori. Tinerețea și copilăria lui sunt cunoscute cititorilor prin prisma operei sale capitale „Amintiri din copilărie”.

„Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul naşterii mele, la casa părintească din Humuleşti, la stâlpul hornului unde lega mama o şfară cu motocei la capăt, de crăpau mâţele jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă ţineam când începusem a merge copăcel, la cuptiorul pe care ma ascundeam, când ne jucam noi, băieţii, de-a mijoarca, şi la alte jocuri şi jucării pline de hazul şi farmecul copilăresc, parcă-mi saltă şi acum inima de bucurie!”

Din anul 1860 până în septembrie 1872, Ion Creangă a slujit, ca diacon, la mai multe biserici ieșene. În urma unor probleme familiale și a unui conflict cu autoritățile eclesiale din acea vreme, în data de 10 octombrie 1872, diaconul Ion Creangă a fost exclus din cler. În urmă cu aproape 25 ani, Prin Decizia 3690 din 20 iunie 1993, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, pe atunci Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, a reabilitat memoria părintelui diacon Ion Creangă, ridicându‑i caterisirea. În 1875 l-a cunoscut pe Mihai Eminescu, în acea vreme revizor școlar la Iași și Vaslui, cu care a devenit prieten. Între 1875 și 1883, la îndemnul poetului, a scris cele mai importante opere ale sale. Ion Creangă a trecut la cele veșnice în data de 31 decembrie 1889, în casa sa din cartierul ieșean Țicău. A fost înmormântat în 2 ianuarie 1890 în cimitirul Eternitatea din Iași. Sursa: basilica

Patriarhul anunță destinația unui spațiu subteran al Catedralei Naționale: „Peștera citadină a Sf. Andrei”

Prezent de sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei la Paraclisul Catedralei Naționale, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a apreciat activitățile filantropice ale voluntarilor bisericii ridicate în numai câteva luni și a vorbit despre viitorul paraclis și despre spațiile subterane ale lăcașului de cult reprezentativ pentru Ortodoxia românească. Patriarhul României a anunțat la finalul slujbei de sâmbătă, 30 noiembrie 2019, modificarea destinației unui spațiu subteran de sub esplanada Catedralei Naționale, spațiu care va deveni o „peșteră citadină a Sfântului Andrei”. Acolo era prevăzută o parcare subterană, dar aceasta devenea un inconvenient pentru paraclisul de la subsolul catedralei din cauza emisiilor de gaze de la mașini. Parcarea va fi amenajată în spațiile de la suprafață din jurul Catedralei Mântuirii Neamului, iar „Peștera Sfântului Andrei” va deveni un spațiu polivalent, a explicat Preafericirea Sa. Sursa: basilica

Primii zece bursieri ai Bisericii „Sfântul Nicolae”-Brâncoveanu din Făgăraș

De ziua ocrotitorului Bisericii „Sfântul Nicolae”-Brâncoveanu Făgăraș, cei zece beneficiari ai proiectului „Bursele brâncovenești” au primit prima tranșă din bursa care le-a fost oferită ca o investiție în educația lor. Tinerii bursieri sunt liceeni din Țara Făgărașului, cu medii cuprinse între 8 și 9.85, pe care comunitatea Bisericii „Brâncoveanu ”a ales să îi sprijine în formarea și dezvoltarea lor profesională și personală. Prima tranșă din bursă a fost oferită de Sfântul Nicolae, ocrotitor al ctitoriei brâncovenești din Făgăraș și model al sprijinului oferit tinerilor și copiilor. Părintele paroh Ioan Paroș i-a prezentat membrilor comunității pe primii beneficiari ai proiectului, desemnați în urma analizării dosarelor depuse, iar părintele Marcel Dobrea, președintele Asociației „Doamna Maria Brâncoveanu”, a înmânat tinerilor plicurile cu bani și contractul de bursier. Pentru a-și păstra bursele, ei trebuie să își păstreze notele mari, să folosească banii primiți în educația lor și să justifice cheltuielile până la primirea următoarei tranșe, dar și să se să facă voluntariat, implicându-se activ în viața comunității.

Sprijin pentru tineri

Programul „Bursele brâncovenești” a fost lansat anul acesta în 16 august, de ziua Sfinților Martiri Brâncoveni, și a fost inspirat chiar de voievodul martir, cunoscut ca promotor și protector al culturii și al educației. Obiectivele programului sunt: încurajarea performanței; sprijinirea elevilor de liceu/studenților cu rezultate școlare bune dar posibilități financiare reduse; construirea unei rețele de sprijin pentru tinerii comunității, în cadrul căreia aceștia să se simtă încurajați să își dezvolte abilitățile, să investească în pregătirea lor profesională și să se implice activ în viața comunității. Fondul de burse asigură suma de 1.200 lei/bursier și este constituit din contribuția comunității bisericii brâncovenești și a altor persoane dornice să îi sprijine pe tinerii cu potențial din Țara Făgărașului. Autor: Natalia Corlean, Mitropolia Ardealului

Linkuri la știri

A apărut primul număr al Revistei Horeb, a Episcopiei Hușilor - Basilica 

Variante de pelerinaj în Sfântul Munte Athos, 2020 - Basilica 

Pe urmele lui Eminescu în biserici de lemn din Moldova - Ziarul Lumina