Cookies de analiza a traficului sunt inactive, dar pot fi activate prin click pe Accept | Detalii

(oricand puteti renunta la acceptul dat)

Porunca Iubirii
Stiinţă. Medicină. Cultură. ArtăNr. vizualizari: 169

Europa epuizează resursele planetei. Consumăm deja resurse naturale care aparțin generațiilor viitoare

Tags: resurse naturale; poluare; dezvoltare; dezastre; schimbari climatice;
 

„Frica de Dumnezeu este începutul înţelepciunii; cei fără minte dispreţuiesc înţelepciunea şi stăpânirea de sine”. Pilde 1:7

Din păcate, în numele creșterii economice, omenirea se apropie de un dezastru demografic ca urmare a epuizării resurselor naturale. Nu numai că luăm de la natură credite pe care nu vom reuși să le mai rambursăm vreodată, dar sabotăm astfel și dreptul viitoarelor generații la o viață lungă și sănătoasă. Exploatarea intensivă a rezervelor este vinovată și de poluarea globalizată, cu consecințe dezastruoase asupra condițiilor climatice. Avertismentele coroborate ale unor părinți sfinți și ale experților în domeniu, cum că lăcomia omului și lipsa de recunoștință față de darurile lăsate de Dumnezeu pe pământ vor avea consecințe iminente asupra vieții cotidiene, nu mai pot fi puse la îndoială de nimeni. Fenomenele meteo extreme sunt deja obișnuite, deși toți cei ce am depășit prima tinerețe nu putem să nu rămânem uluiți de amploarea și intensitatea lor afirmând că așa ceva nu am mai pomenit vreodată. Într-un articol publicat pe site-ul Doxologia citim: "Dumnezeu nu este responsabil pentru degradarea mediului înconjurător deoarece, când a creat lumea, Dumnezeu le-a făcut pe toate „bune”. După potop Dumnezeu a zis: „Am socotit să nu mai blestem pământul pentru faptele omului, pentru că cugetul inimii omului se pleacă la rău din tinereţile lui şi nu voi mai pierde toate vietăţile, cum am făcut.” (Facere 8, 21)

Atâta timp cât credem în Dumnezeu, nu putem lăsa tot ce se întâmplă cu noi sau în jurul nostru la voia întâmplării. Singurul responsabil pentru schimbările climaterice este omul. Ştim de la Sfinţii Părinţi că starea omenirii la momentul creării era total diferită faţă de starea ei la momentul actual. Sfântul Simeon ne spune: „Adam a fost creat de Dumnezeu cu un trup nemuritor şi pus să stăpânească peste o lume nepieritoare.” Înainte de căderea protopărinţilor noştri Adam şi Eva, ei erau eliberaţi de orice nevoie fizică, nu aveau nevoie de îmbrăcăminte, somn, relaţii trupeşti, de vicii, boli, durere, necazuri şi foame. Animalele ascultau de om şi nu îl atacau şi mâncau doar plante. Dumnezeu l-a lăsat pe om stăpânitor peste toată creaţia Sa. Moise ne prezintă umătoarele: „Și a zis Dumnezeu: Să facem om după chipul şi după asemănarea Noastră, ca să stăpânească peştii mării, păsările cerului, animalele domestice, toate vietăţile ce se târăsc pe pământ şi tot pământul!” (Facere 1, 26) „Şi Domnul Dumnezeu, care făcuse din pământ toate fiarele câmpului şi toate păsările cerului, le-a adus la Adam, ca să vadă cum le va numi; aşa ca toate fiinţele vii să se numească precum le va numi Adam. Şi a pus Adam nume tuturor animalelor şi tuturor păsărilor cerului şi tuturor fiarelor sălbatice; dar pentru Adam nu s-a găsit ajutor de potriva lui.” (Facere  2, 15, 19-20)

Dar când omul nu a mai ascultat de Dumnezeu, starea lui fizică s-a schimbat, i-a fost interzis să mai locuiască în Rai. Acum omul făcea cunoştinţă cu frica morţii, cu durerea, necazurile şi cu toate nevoile fiziologice. Era înclinat spre păcat, spre propriile lui nevoi, dorinţe. În centrul vieţii lui nu mai era Dumnezeu. Când omul cade, toată creaţia este distrusă. Sfântul Apostol Pavel scrie în Epistola sa către Romani: „Căci făptura a fost supusă deşertăciunii nu de voia ei, ci din cauza aceluia care a supus-o cu nădejde.” (Romani 8, 20) 

Creaţia a avut de suferit şi a devenit pieritoare din momentul în care omul a cunoscut păcatul şi a devenit şi el muritor. Dar prin Întruparea Mântuitorului nostru Iisus Hristos omenirea a fost răscumpărată şi omenirii i-a fost redată starea de dinaintea căderii. Mântuitorul Iisus Hristos a desăvârşit omenirea prin biruinţa Sa asupra morţii. Porţile Raiului au fost iarăşi deschise oamenilor. „Pentru că şi făptura însăşi se va izbăvi din robia stricăciunii, ca să fie părtaşă la libertatea măririi fiilor lui Dumnezeu.” (Romani 8, 21) Sfântul Ioan Hrisostom spune: „Creaţia suferă din cauza ta, omule.” Deci cine este responsabil de schimbarea climaterică şi de mediul înconjurător? Judecă tu omule."

 „Dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmăreşte satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi" - Definiţia dezvoltării durabile, dată de către Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare (WCED) în raportul „Viitorul nostru comun" cunoscut şi sub numele de Raport Brundtland.

Revenind la date și evenimente concrete legate de situația dramatică în care ne aflăm, dăm curs în continuare Comunicatului de presă dat la 9 mai 2019, în preziua Summitului informal al liderilor europeni de la Sibiu, de Organizația Internațională World Wide Fund for Nature (WWF), cu sediul la Gland, Elveția, în care a atras atenția asupra următoarelor:

  • "Cetățenii UE consumă 20% din resursele naturale ale planetei, deși reprezintă doar 7% din populația lumii.
  • Acest consum este direct responsabil pentru fenomenele meteo extreme resimțite din ce în ce mai des pe continent.
  • Este important să ne asigurăm că UE atinge emisii nete zero până în 2040.

Dacă toată lumea ar avea același stil de viață ca cetățenii europeni, din 10 mai 2019, am fi epuizat resursele pe care Pământul le poate genera într-un an, conform celui mai recent raport WWF și datelor Global Footprint Network. Mai mult decât atât, impactul UE asupra resurselor planetei este inechitabil: UE utilizează până la 20% din biocapacitatea Pământului, cu doar 7% din populația lumii.

Ne afundăm și mai mult în datorii pe care nu le vom putea achita vreodată 

La nivel global, Earth Overshoot Day sau ziua în care terminăm resursele Pământului și începem să consumăm din resursele pe care ar trebui să le moștenească generațiile viitoare a picat anul trecut pe 1 august, o dată marcată din ce în ce mai devreme în calendar, în fiecare an. Pentru a acoperi necesarul de resurse naturale consumat în prezent de UE, am avea nevoie de 2,8 planete, mult peste media mondială, care este de aproximativ 1,7 planete și depășește ceea ce este sustenabil pentru planeta noastră. Începând cu anii 1970, cerem de la Pământ mai multe resurse decât acesta poate genera într-un an și ne afundăm și mai mult în datorii pe care nu le vom putea achita vreodată. Consecințele acestui consum excesiv sunt reprezentate de pierderea biodiversității, defrișări, diminuarea drastică a stocurilor de pește, deficitul de apă, eroziunea solului, poluarea aerului și schimbările climatice, ceea ce duce la fenomene meteorologice extreme mai frecvente, cum ar fi secetele, inundațiile și incendiile. Aceste amenințări, la rândul lor, provoacă tensiuni și conflicte și agravează inegalitățile socio-economice. 

60% din amprenta ecologică a UE este alcătuită din carbon. Temperaturile lumii au crescut deja cu aproximativ 1 ° C, iar Europa a început deja să simtă impactul. Potrivit Agenției Europene de Mediu, inundațiile, secetele, valurile de căldură și alte fenomene meteo extreme au cauzat pierderi economice de 453 miliarde de euro între 1980 și 2017, dar și pierderi de vieți omenești: peste 115 000 de persoane din întreaga Europă[1].

Cel mai recent raport WWF – Living Beyond Nature’s Limits (n.r. Consumând peste limitele naturii) subliniază numeroasele diferențe dintre amprentele ecologice ale statelor membre ale UE și cele ale altor țări din lume. De asemenea, arată că, în pofida unor mari variații între țările UE, nici una dintre ele nu funcționează la un nivel sustenabil. Acesta reiterează concluziile din raportul științific al Platformei Interguvernamentale pentru Biodiversitate și Servicii Eosistemice (IPBES) [2] și oferă recomandări privind schimbările urgente necesare pentru a utiliza mai sustenabil resursele naturale. Raportul este lansat în același timp în care șefii de stat și de guvern ai UE se  întâlnesc la Sibiu la summit-ul pe tema "Viitorul Europei" [3] și cu doar două săptămâni înainte de alegerile din UE. Reuniți la Sibiu la Ziua Europei pentru a discuta despre planurile strategice ale Uniunii în anii următori, șefii de state și guverne vor adopta Declarația de la Sibiu, care ne va trimite un mesaj de unitate și încredere în acțiunile europene comune. În urma discuțiilor de la Sibiu se va formula Agenda Strategică a UE 2019-2024 care va fi adoptată la Consiliul European în iunie. În draftul declarației discutată deja de guvernele statelor membre se menționează angajamentul de a se păstra viitorul pentru generațiile următoare ale europenilor și de a aborda împreună problemele globale, cum ar fi conservarea mediului înconjurător și combaterea schimbărilor climatice.

În acest context, WWF România solicită ca Agenda Strategică 2019-2024 să facă o prioritate fermă din dezvoltarea durabilă și lupta împotriva schimbărilor climatice și a pierderii biodiversității. Este important să protejăm și refacem natura sălbatică din Europa până în 2030 și să ne asigurăm că UE atinge emisii nete zero din perspectiva schimbărilor climatice până în 2040.

Politicile durabile ar putea a spori semnificativ economia UE, prin investiții, inovare mai rapidă, economii privind costurile și prin crearea de locuri de muncă noi. De exemplu, atingerea nivelului zero al emisiilor  de gaze cu efect de seră până în 2050 ar duce la creșterea PIB cu 2%, la creșterea ocupării forței de muncă, la beneficii pentru sănătate în valoare de 200 miliarde de euro pe an și la economisirea a 2-3 trilioane de euro prin renunțarea la importurile de combustibili fosili [4]. Plasarea dezvoltării durabile în fruntea agendei strategice Viitorul Europei, care recunoaște necesitatea de a aborda și stopa pierderea biodiversității și de a stabili un obiectiv ambițios, dar realizabil, de a atinge până în 2040 emisiile nete zero, va transmite un semnal puternic cetățenilor din întreaga Europă care să reflecte faptul că guvernele acordă atenție problemelor cu care omenirea se confruntă și că UE își poate îndeplini angajamentele asumate, asigurând în același timp statutul de lider la nivel global în domeniul climei și al biodiversității."
Așadar, dezvoltarea durabilă, așa cum este ea avută în vedere și în comunicatul de mai sus, a fost gândită ca o soluţie la criza ecologică determinată de intensa exploatare industrială a resurselor şi degradarea continuă a mediului şi caută în primul rând prezervarea calităţii mediului înconjurător. Dezvoltarea durabilă promovează conceptul de conciliere între progresul economic şi social fără a pune în pericol echilibrul natural al planetei. Ideea care stă la baza acestui concept este aceea de a asigura o calitate mai bună a vieţii pentru toţi locuitorii planetei, atât pentru generaţia prezentă, cât şi pentru generaţiile viitoare. Dezvoltarea durabilă aduce în prim plan un nou set de valori care va ghida viitorul model de progres economic  şi social, valori ce vizează mai ales omul şi nevoile sale prezente şi viitoare, mediul natural – protejarea şi conservarea acestuia, precum şi atenuarea deteriorării actuale a ecosistemelor.

 

Surse:

[1] https://www.eea.europa.eu/data-and-maps/indicators/direct-losses-from-weather-disasters-3/assessment-2
[2] https://www.ipbes.net/
[3] Mai multe informații: https://www.consilium.europa.eu/en/meetings/european-council/2019/05/09/
[4] A Clean Planet for all A European strategic long-term vision for a prosperous, modern, competitive and climate neutral economy’, European Commission, Communication, 28/11/2018
Link-uri suplimentare:

http.www.wwf.eu/elections2019
http://data.footprintnetwork.org

Declarația de la Sibiu: https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2019/05/09/the-sibiu-declaration/

Dezvoltarea durabilă: http://www.anpm.ro/ro/dezvoltare-durabila

23-05-2019
Citeste si:


Adaugati un comentariu:
Nume
Email
(nu va fi afisat)
Comentariu
Comentariile in afara subiectului si cele necuviincioase vor fi sterse
Antispam:
Scrieti, va rog, prenumele lui Eminescu