Influența internetului asupra Ortodoxiei

 

Pornind de la realitatea omniprezenței internetului și a ceea ce numim social media în viețile noastre, agenția de știri a Patriarhiei Române, Basilica, face următoarele informări și precizări cu privire la pericolul știrilor false, manipulative, a unui studiu cu privire la influența internetului asupra ortodoxiei și a oportunității prezenței preoților în spațiul virtual.

Astfel, potrivit unui sondaj Eurobarometru de anul trecut, cetățenii europeni consideră că există multe știri false în UE, 83% dintre respondenți declarând că acest fenomen reprezintă o amenințare la adresa democrației.

Este cert că există suficiente știri false, dar cum pot fi ele identificate?

Iată câțiva pași practici pe care îi poți parcurge ca să reperezi dezinformarea.

1. Verifică sursa. Cine se află în spatele ei?

Investighează site-ul sau profilul de pe rețeaua de socializare. Citește rubrica Despre noi, informează-te cu privire la misiunea organizației și datele ei de contact.

1. Verifică povestea

Uneori titlurile pot fi create doar pentru a atrage mai multe click-uri. Informează-te cu privire la întreaga poveste. Caută dacă a mai scris altcineva despre subiect.

În acest sens, poți utiliza motoarele de căutare precum Google.

În contextul știrilor false s-a dezvoltat un alt demers jurnalistic, respectiv verificarea faptelor sau fact-checking. Această activitate presupune verificarea unor afirmații din texte din punct de vedere al veridicității și corectitudinii acestora. Deși răspândit în țările occidentale, fact-checking-ul a început să prindă contur și în România.

Există linkuri incluse în articol? Accesează-le și verifică dacă informațiile confirmă povestea inițială.

1. Verifică autorul

Fă o cercetare rapidă cu privire la autorul articolului. Este credibil? Este o persoană reală?

1. Verifică data

Uneori sunt republicate știri mai vechi, dar acest lucru nu le face relevante pentru evenimentele curente.

1. Verifică internetul. Ești vizat?

Verifică secțiunea Info și ads de pe Facebook sau alte rețele de socializare: De ce vezi asta? Verifică setările de confidențialitate.

Expunerea cetățenilor la dezinformare pe scară largă, inclusiv informații înșelătoare sau evident false, reprezintă o provocare majoră pentru Europa. Potrivit unei comunicări a Comisiei Europene despre combaterea dezinformării online, „dezinformarea erodează încrederea în instituții, precum și în mass-media digitală și tradițională și are efecte nocive asupra democrațiilor noastre prin afectarea capacității cetățenilor de a lua decizii în cunoștință de cauză”. În acest context, Uniunea Europeană a inițiat campania „UE versus dezinformare” (EU versus Disinformation). Pe lângă eforturile de identificare a cazurilor de dezinformare la nivelul Uniunii Europene, echipa EU vs Disinformation oferă instructaj și consultanță pe tema dezinformării instituțiilor europene, guvernelor statelor membre, jurnaliștilor și cercetătorilor.

Tinerii cercetători de la Universitatea federală din Ural (UrFU) și de la Școala superioară de economie au demarat o cercetare pentru a înţelege dacă internetul a influenţat Ortodoxia şi cum reţelele de socializare şi practicile pe aceste reţele ar putea deveni condiţii în procesul mass media. Proiectul „Social Media ca factor în transformarea Ortodoxiei în Rusia Modernă” a primit sprijin din partea fundaţiei Ruse pentru cercetare fundamentală având ca perioadă de desfăşurare 2019 – 2021, informează Eurek Alert.

„Mass-media a devenit unul dintre motoarele schimbării în societatea modernă. Internetul a transformat ierarhiile existente, oferind voce majorității silenţioase. Pe de altă parte, religiile se bazează pe tradiție, transfer de cunoștințe prin intermediul cărților, ritualurilor și diverselor forme de comunicare față în față. Este interesant să vedem dacă social media a schimbat sau nu tradițiile ortodoxe”, explică Ekaterina Grishaeva, manager de proiect, profesor asociat la Departamentul de Filosofie Socială din UrFU.

Cercetătorii vor analiza mediatizarea creştinătăţii ortodoxe ca un proces bidirecțional: modul în care posibilitățile de comunicare ale internetului transformă ideologiile, practicile și ierarhia, dar şi modul în care comunitatea ortodoxă foloseşte Internetul potrivit cerinţelor lor. Pentru a face acest lucru, cercetărorii ruşi studiază blogurile oamenilor care formează imaginea Ortodoxiei pe YouTube, VKontakte, Instagram, Facebook, analizează vlogurile populare ale unor cunoscuţi preoţi ruşi precum Andrey Tkachev, Dmitri Smirnov, Evgeny Popichenko, dar şi conturile pe rețelele sociale ale eparhiilor şi parohiilor. De asemenea, diferite interviuri cu cei care participă la slujbe fac parte din planul de cercetare. Oamenii de ştiinţă de la UrFU susțin că reţelele de socializare sunt des întâlnite în misiunea eclesială, deoarece multe persoane care fac parte din cler folosesc aceste mijloace moderne de comunicare pentru lucrarea pastorală. „De exemplu, în Ekaterinburg, 21 din cele 53 de parohii au pagini în rețelele sociale”, a spus Ekaterina Grishaeva.

„O creștere a prezenței ortodoxiei în Social Media a atras atenția Patriarhiei Moscovei. În august 2018, Departamentul sinodal pentru relațiile bisericești cu societatea și mass-media a publicat un document intitulat Bloguri video ale preoților Bisericii Ortodoxe Ruse: îndrumări, menite să reglementeze acțiunile preoților bloggeri”, a afirmat Ekaterina. Este de așteptat ca, în primul an al grantului, tinerii oameni de știință să elaboreze metodologia cercetării, să stabilească specificul comunicării ortodoxe în social media, să analizeze structura ritualurilor ortodoxe și să realizeze interviuri cu preoții și membrii comunităților ortodoxe. Rezultatele vor fi prezentate în articole științifice.

Preoții sunt astăzi, mai mult sau mai puțin, prezenți pe social media.

Basilica.ro salută implicarea clericilor în acest mediu, dar semnalează că activitatea lor în spațiul public virtual implică responsabilitate atât față de instituția pe care o reprezintă cât și față de cei cărora li se adresează.

De ce să fie preoții online?

Deoarece credincioșii sunt online. Chiar dacă nu este cel mai bun mediu pentru sănătatea spirituală a unei persoane, clericii ar trebui să fie în lumea virtuală pentru cei pe care îi păstoresc.

”Biserica noastră are datoria de a înţelege modul de funcționare al societății informaționale din zilele noastre, pentru a folosi cu discernământ mijloacele de comunicare spre a comunica valorile Ortodoxiei şi de a intra în rețelele de socializare pentru întâlnirea cu omul de astăzi, utilizator de noi tehnologii comunicaționale în Areopagul modernității.”  - Patriarhul Daniel

Cum să fie preoții pe social media?

Cum trebuie să fie și în viața reală: un exemplu pentru credincioșii păstoriți.

Păstorul de suflete ar trebui să acorde o atenție deosebită modului în care se prezintă ca preot în profilurile publice de pe rețelele de socializare. Trebuie să fie conștient că poate influența un mare număr de persoane prin ceea ce transmite și să nu aducă un deserviciu prin comportamentul său instituției divino-umane pe care o reprezintă.

Trebuie să respecte bunele practici în ceea ce privește transmiterea unui mesaj, promovarea unei idei sau a unui eveniment; să evite când este cazul sau să transmită atent și responsabil aspecte sensibile din punct de vedere pastoral sau legal, încărcate emoțional sau care necesită conversații sau explicații extinse.

Cât de prezenți să fie preoții în spațiul virtual?

Cât este nevoie.

Cel care este mai mare în parohie, „slujitorul” tuturor, cunoaște nevoile celor pe care îi păstorește. Cu cât parohia este mai tânără, mai angrenată în spațiul virtual, cu atât slujitorul ei ar trebui să fie mai prezent acolo pentru a-și îndeplini misiunea.

”Facem o mare greșeală pentru că dăm prezentul diavolului și viitorul lui Dumnezeu.” – Sfântul Grigorie Teologul

Preoții pot să le ofere credincioșilor o alternativă la cantitatea uriașă de informații dăunătoare sufletului, le pot atrage atenția asupra efectelor negative, dar și a celor pozitive care pot urma petrecerii timpului în „robia” ecranelor, dar pot folosi rețelele sociale și din motive de ordin practic, utilitar.

Face preotul misiune online?

În funcție de resursele și de nevoile comunității parohiale, preotul poate folosi rețelele de socializare atât pentru a comunica cu credincioșii și a le indica „Binele de știut” dar și pentru organiza evenimente, grupuri de cateheză sau activități sociale.

Preotul poate comunica instituțional prin intermediul paginii web sau conturilor de socializare ale parohiei, dar și într-un mod mai deschis, colocvial, în grupuri online dedicate tinerilor sau persoanelor implicate mai mult în viața parohiei.

Este important ca preotul să fie mereu conștient că el e vocea întregii Biserici în comunitatea parohială. În mod firesc și necesar, părintele spiritual ia poziții referitoare la diferite evenimente din viața socială în acord cu învățătura ortodoxă și cu instituția divino-umană pe care o reprezintă, indică surse de informații spirituale și oferă sfaturi fiilor duhovnicești.

Abuzul de social media

Preotul merge după fiii duhovnicești fiindu-le aproape în orice situație, dar trebuie să o facă responsabil. El trebuie să fie conștient de faptul că „utilizarea rețelelor sociale a devenit abuzivă pentru mulți utilizatori”, cum atenționa teologul Jean-Claude Larchet.

Potrivit aceluiași teolog, abuzul de noile media conduce la solicitare, pierderea energiei și ocuparea invazivă a timpului, la imposibilitatea menținerii păcii interne și a stării de vigilență necesară rugăciunii.

”Deconectați-vă de la noile media pentru a vă reconecta cu Dumnezeu și aproapele.” – Jean Claude Larchet

Duhovnicul trebuie să atragă atenția asupra pericolelor ce vin odată cu folosirea excesivă a rețelelor de socializare și să propună când e cazul chiar și „post de social media”.