Prezentare Mari duhovnici români: de la Părintele Stăniloae la Ieromonahul Iustin Marchiș :
Părinți ai Bisericii Ortodoxe Române care au știut să deschidă sufletele oamenilor, să le asculte frământările și să le aducă liniștea în lumina credinței.
CUPRINS
Arta de a vorbi cu oamenii și de a le domoli zbuciumul sufletesc: spovedanie, căință, tămăduire
Daniil Sihastrul (începutul sec. XV-1496), duhovnicul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare
Protosinghelul Nicodim Măndiță (1889-1975) și „samizdat”-ul religios
Părintele Paisie Olaru (1897-1990), cuviosul de la Sihăstria
Părintele Dumitru Stăniloae (1903-1993), zămislitorul Filocaliei
Părintele Arsenie Boca (1910-1989) și „mişcarea de reînviere duhovnicească de la Sâmbăta”
Arhimandritul Cleopa Ilie (1912-1998) și „pravila de chilie”
Părintele Adrian Făgețeanu (1912-2011): la91deaniseretragelaschit
Părintele Sofian Boghiu (1912-2002), păstorul de suflete de la Antim
Părintele Ilarion Argatu (1913-1999), exorcistul de la Cernica
Părintele Arsenie Papacioc (1914-2011), duhovnicul „veseliei” de la Techirghiol
Părintele Petroniu Tănase (1914-2011), solul ortodoxiei române la Muntele Athos
Arhimandrit Paulin Lecca (1914-1996), căutător al iubirii întru Hristos
Părintele Constantin Galeriu (1918-2003) și „aurul duhovnicesc”
Părintele Iustin Pârvu (1919-2013) spovedea de la utrenie până la vecernie
IPS Bartolomeu Anania (1921-2011), prelatul scriitor
Părintele Teofil Părăian (1929-2009), duhovnicul orb de la Mânăstirea Brâncoveanu
Ioanichie Bălan (1930-2007), părintele Patericului românesc
Ieromonahul Iustin Marchiș (1951), ctitorul controversat de la Stavropoleos