Ioan-Aurel POP: în loc să cultivăm iubirea și bunătatea, acum punem în față răul și urâtul

Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord a celebrat Centenarul Marii Uniri la un deceniu de slujire euharistică pentru românii din țările scandinave

Marea Unire, prilejul conferinței din Oslo

Moment dublu aniversar la Oslo, Norvegia, unde Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord a marcat Centenarul Unirii prin organizarea unui amplu și substanțial simpozion, marcând, totodată, 10 ani de slujire euharistică în Peninsula Scandinavă. Astfel, marți, 1 mai 2018, evenimentele au debutat cu săvârșirea Sfintei Liturghii de către Preasfințitul Părinte Episcop Macarie Drăgoi, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. Răspunsurile la strană au fost date de Grupul „Credo” format din tinerii români de la Stockholm și Oslo, condus de psaltul Florin Lache. A urmat Adunarea Eparhială a Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord. Cu acest prilej, s-a dat citire mesajului transmis de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, iar Preasfințitul Părinte Episcop Macarie a rostit un cuvânt duhovnicesc pe tema Centenarului Marii Uniri.

Simpozionul cu tema: „Centenarul Marii Uniri. Locul românilor în Europa” a beneficiat de prezența unor cercetători prestigioși, atât din țară, cât și din străinătate: acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române și rectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj; Adrian-Gabriel Davidoiu, ambasadorul României în Regatul Norvegiei; istoricul danez Dr. Jon A.P. Gissel și alți preoți profesori de istorie bisericească din România de la Iași, București și Alba Iulia. Lucrările au avut o înaltă ținută academică, punctând numeroase momente istorice esențiale ale evenimentului Marii Uniri din 1918, dar și receptarea acestuia în Scandinavia. Atmosfera generală a fost pozitivă și angajată, distinșii oaspeți remarcând interesul stârnit de Simpozion în cadrul românilor și studenților participanți la manifestare. De asemenea, s-a remarcat necesitatea unor astfel de comemorări în rândul românilor din diasporă, cu atât mai mult expuși riscurilor de deznaționalizare și deculturalizare. În acest context, prezența și lucrarea Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord este providențială, fiind principalul vector de menținere vie a identității și conștiinței naționale, după cum au remarcat și participanții la manifestările din capitala Norvegiei.

Miercuri seară, 2 mai 2018, în sala de conferințe de la sediul ICR Stockholm, Suedia, acad. Ioan-Aurel Pop a susținut în limba engleză pentru publicul scandinav, conferința cu tema: „The Making of Romania (1859-1918)” (Cum s-a înfăptuit Romania între 1859-1918). Prelegerea istoricului clujean a dezbătut etapele esențiale ale procesului unirii românilor într-un stat național în anul 1918. Unitatea politică naţională a fost după 1848 obiectivul fundamental al românilor, care formau încă din secolele XVII-XVIII o naţiune modernă, dorinţa masivă de unire a acestora fiind conjugată cu acţiunile pe plan internaţional de obţinere a sprijinului marilor puteri. Evenimentul s-a înscris în demersurile Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord, ale ICR Stockholm și ale Ambasadei României în Regatul Suediei de marcare a Centenarului Marii Uniri.

Președintele Academiei Române, Ioan – Aurel Pop: Adevărul, moralitatea și lupta împotriva corupției trebuie însoțite de omenie și cinste. Nici adevărul, nici dreptatea nu se fac fără iubire și bunătate. Avem realizări extraordinare în istorie

Președintele Academiei Române, profesorul Ioan – Aurel Pop, a participat la Conferința „Credința și Biserica în sprijinul Marii Uniri a tuturor românilor – câteva considerații”, organizată de Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord, așa cum ActiveNews a anunțat. În discursul său, președintele Academiei, a vorbit despre istoria României și despre rolul Bisericii în consolidarea unității naționale. Printre altele, rectorul Universității Babeș – Bolyai a spus că României că țara noastră este locul unde Răsăritul și Apusul se unesc. Acesta a mai adăugat că românii și grecii sunt singurele popoare care s-au creștinat de jos în sus, nu de sus în jos.

Iubirea și bunătatea trebuie cultivate

Iată câteva fragmente din discursul președintelui Academiei Române: 

„Suntem într-o regiune largă acolo unde Răsăritul și Apusul se amestecă și noi suntem un simbol al acestui amestec. Suntem un popor romanic, ca și italienii, francezii, catalanii, etc.Suntem cel mai numeros popor al romanității din Europa de Est. Singurii moștenitori ai Romanității Orientale. Suntem cel mai numeros popor din Sud-Estul Europei. Suntem neamuri cu italienii și spaniolii. De-aceea se duc acolo. Deși Germanii ademenesc cu salarii mai mari, dar sângele apă nu se face. Credința ne-am primit-o de la prima Romă, în limba latină, prin misionari de la Sud de Dunăre, dar și oameni simpli care nu știau că-s misionari. Noi și cu grecii suntem singurele popoare din Europa noastră, de Sud și Sud Est, care nu ne-am creștinat prin voința unui conducător. Ne-am creștinat din aproape în aproape, din om în om. Ceilalți s-au creștinat de sus în jos. Oamenii aceia au construit Constantinopolul în șase ani, azi le ia unora 20 să termine o șosea. Primul Împărat creștin al Romei, Constantin, când a văzut că Occidentul decade, se barbarizează, a zis: Lumina de la Răsărit vine. Modelul Bisericii noastre a venit de la Bizanț prin mijlocirea slavilor. Am ajuns un popor creștin deosebit de alte popoare. Am pus împreună credința primită din Apus și Biserica din Răsărit și ne-am organizat viața. Biserica a susținut școala, tiparul, Biserica a susținut cărțile bisericești și prin aceste cărți ne-am realizat unitatea culturii.

Dincolo de căutarea dreptății, a moralității, a luptei împotriva corupției, noi trebuie să facem ce știe fiecare mai bine, să facem ceea ce reprezintă specialitatea noastră și să [nu] ne băgăm în toate. Nu putem să devenim politicieni de meserie. Adevărul, moralitatea și lupta împotriva corupției trebuie însoțite de omenie și cinste. Nici adevărul, nici dreptatea nu se face fără iubire și bunătate. Nu se poate să vânăm răul, să cultivăm răutatea. Uitați-vă ce se întâmplă în țară: în loc să cultivăm iubirea și bunătatea, acum punem în față răul și urâtul. Și de-aceea nu putem trăi nici Marea Unire. Avem niște înfăptuiri extraordinare în istorie: de la bisericile din Nordul Moldovei, la București, are Transilvania lucruri deosebite și noi nu reușim să le prezentăm cu demnitate și că nu suntem nici barbari și nici cerșetori.”