Cookies de analiza a traficului sunt inactive, dar pot fi activate prin click pe Accept | Detalii

(oricand puteti renunta la acceptul dat)

Porunca Iubirii
ACTUALITATEA religioasăNr. vizualizari: 1103

Știri interne - ianuarie 2017 (RO)

Tags: ;

 

Boboteaza 2017

Creştinii ortodocşi sărbătoresc în fiecare an la 6 ianuarie Botezul Domnului. Praznicul se mai numeşte şi Epifania sau Teofania, adică Arătarea Domnului. La Catedrala Patriarhală, după Sfânta Liturghie, a fost oficiată Slujba de Sfinţire cea Mare a Apei de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. Alături de Părintele Patriarh, s-au aflat şi Preasfinţitul Părinte Qais Sadiq, Episcop de Erzurum (Patriarhia Antiohiei), precum şi Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, care a săvârşit Sfânta Liturghie.

Cuvântul agheasma în limba greacă înseamnă apă sfinţită. Agheasma mare se săvârşeşte la Bobotează, în amintirea botezării Domnului de către Ioan în Iordan. Agheasma mare se ia dimineaţa, pe nemâncate, înaintea anafurei iar atunci când credinciosul se împărtăşeşte, după aceasta. Timpul când se consumă este din Ajunul Bobotezei, până la Odovania praznicului. Originea şi vechimea slujbei Iniţial, sfinţirea apei de la Bobotează era legată de botezul catehumenilor, care se săvârşea în ajunul praznicului, seara (până târziu în noapte)şi pentru care se sfinţea apa necesară la botez. Ulterior, desfiinţându-se catehumenatul şi generalizându-se pedobaptismul, s-a păstrat sfinţirea apei, legată de praznic, ea căpătând altă semnificaţie. Precum accentuează arhiepiscopul Simeon al Tesalonicului, în ziua Bobotezei se face nu numai reînnoirea botezului Domnului, ci şi a harului botezului primit de fiecare dintre noi. Originea slujbei Aghiasmei mari este, în tot cazul, Ierusalimul, unde se păstra amintirea puternică a botezului Mântuitorului prin mâna Înainte-Mergătorului, în apele Iordanului; de aici ea s-a răspândit la Antiohia, apoi la Constantinopol şi în Asia Mică. De acea, rânduiala de azi a slujbei Aghiasmei mari e atribuită de tradiţie, în întregime, Sfântului Sofronie, patriarhul Ierusalimului (+ 638), căruia în Mineiul pe ianuarie i se atribuie troparele care se cântă la începutul slujbei, iar în Molitfelnic i se atribuie frumoasă rugăciune pentru sfinţirea apei. Sursa și galerie foto: basilica.ro

Să-i ajutăm pe cei afectaţi de viscol!

În aceste zile în care din cauza viscolului şi a căderilor masive de zăpadă multe comunităţi rurale au rămas izolate mai ales în sud-estul ţării, ca şi în anii precedenţi, Patriarhia Română face un insistent apel către Centrele eparhiale, clerul şi credincioşii de la parohiile din zonele afectate să ofere sprijin concret familiilor sărmane şi persoanelor vârstnice singure care au nevoie urgentă de ajutor la deszăpezirea gospodăriilor. În acelaşi timp, îi îndemnăm pe preoţii din parohiile care se confruntă cu situaţii de urgenţă provocate de ninsori şi viscol ca prin implicarea Consiliilor şi Comitetelor parohiale să îi ajute cu apă, ceai şi alimente pe cei care au nevoie de ajutor pentru a putea depăşi mai uşor momentele dificile din aceste zile. - Biroul de Presă al Patriarhiei Române

Palatul Patriarhiei, deschis pentru vizitare

În perioada martie 2014 – decembrie 2015 monumentul istoric Palatul Patriarhiei a beneficiat de ample lucrări de consolidare și restaurare, finanțate din fondurile Uniunii Europene, ale Guvernului României și ale Patriarhiei Române. Finalizarea la timp a lucrărilor a dat posibilitatea deschiderii Palatului pentru a fi vizitat de publicul care dorește să se bucure de frumusețea arhitecturală a acestui monument istoric reprezentativ pentru București. La palat funcționează un muzeu și un punct de informare turistică. Palatul Patriarhiei a înregistrat la finalul anului 2016 peste șaizeci de mii de vizitatori, reflectând interesul real manifestat față de acest obiectiv turistic al Capitalei. Printre cei care au vizitat Palatul Patriarhiei în anul trecut au fost turiști și pelerini din România și din alte patruzeci țări.

Vizitarea Palatului Patriarhiei se face gratuit, în grupuri, însoțite de ghizii Ansamblului Patriarhal, de luni până vineri între orele 09-16, cu excepția sărbătorilor religioase și legale. Clădirea denumită astăzi Palatul Patriarhiei, a fost construită de Statul Român, la începutul secolului al XX-lea, pe locul fostei săli a Adunării Deputaților de pe Dealul Mitropoliei din București. Aici, la 24 ianuarie 1859, Adunarea electivă a Țării Românești, prezidată de Mitropolitul Nifon, a votat actul unirii Munteniei cu Moldova prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Principatelor Române. Clădirea se află în proprietatea Patriarhiei Române din data de 6 decembrie 2010. Sursa: activenews.ro

Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, despre inițiativa Coaliției pentru Familie de modificare a Constituției: Scopul acestei modificări, pe care bisericile au sprijinit-o la nivel public, e protejarea copilului

Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, a declarat într-o emisiune la Digi 24, că Biserica nu se implică în politică, iar susținerea definirii familiei în Constituție drept uniunea dintre un bărbat și o femeie nu este legată de politic, ci de problematica moralei publice. ”În legătură cu ateismul, creștinismul se confruntă din ce în ce mai mult cu o epocă al cărei spirit e pronunțat anticreștin și progresiv anticreștin. În primul rând e vorba de un adversar foarte insidios al creștinismului. E vorba de ideologii. Între ele aș numi corectitudinea politică. Sunt și alte cauze”, a precizat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române. Întrebat dacă una dintre aceste cauze nu este și implicarea BOR în politică, Vasile Bănescu a spus că trebuie ”definită sintagma Biserica face politică”. ”E o formă de politică care are legătură cu termenul grecesc polis, cetate, în care orice cetățean are dreptul să se implice, evident nu într-un mod care să influențeze direct alegerea cuiva în spațiul public. Hotărârile Bisericii Ortodoxe sunt foarte riguros formulate. Biserica nu are dreptul să îndemne pe nimeni să voteze cu un partid sau altul, cu o persoană sau alta. Singurul lucru pe care îl poate face e să descrie profilul moral și creștin al unui potențial ales și să susțină valori”, a precizat Vasile Bănescu. 

În acest context, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române a declarat că inițiativa Coaliției pentru familie de modificare a definiției familiei din Constituție nu are legătură cu politica sau cu implicarea bisericii în politică ci cu ”problematica moralei publice”. Vasile Bănescu a explicat că scopul final al acestei inițiative este protejarea copiilor. ”Nu e legată de politic, ci de problematica moralei publice. Se vorbește de refractaritatea unei majorități a poporului la ceea ce se numește căsătorii gay. Acesta e scopul: preîntâmpinarea legalizării căsătoriilor gay și protecția familiei tradiționale. Scopul ultim al acestei modificări a Constituției, pe care bisericile au sprijinit-o la nivel public, e protejarea copilului care, crede biserica, doar în cadrul unei familii din bărbat și femeie, poate evolua firesc”, a afirmat Vasile Bănescu. Sursa: activenews.ro

La Brașov, BOR este marea absentă de la Octava de Rugăciune 2017

Tema din acest an este împăcarea... În perioada 18-25 ianuarie, în fiecare seară, de la ora 18.00, credincioşii tuturor cultelor istorice din Braşov sunt aşteptaţi să se roage împreună. Octava de Rugăciune din acest an are ca temă generală împăcarea - „Împăcarea, dragostea lui Hristos ne stăpâneşte”, din Epistola a II-a către Corinteni. Tema a fost stabilită de Germania, de unde a pornit, cu 500 de ani în urmă, Reforma lui Luther. „Iubirea lui Cristos ne îndeamnă şi poate, mai mult, ne constrânge, într-un sens bun al cuvântului, la a ne iubi între noi, la a ne împăca între noi şi aici nu discutăm doar de împăcarea între Biserici, culte, ci până la urmă de împăcarea între oameni, etnii, între reprezentanţii diferitelor vârste”, a declarat preotul greco-catolic Emil Moldoveanu, Biserica Romana Unită cu Roma. În fiecare seară, în fiecare lăcaş de cult, se va vorbi despre o altă temă, inclusă în tema generală. „Fiecare seară va avea o subtemă, toate preluate din această Epistolă a II-a către Corinteni şi toate sub-teme legate de împăcare şi viaţa creştină”, a spus şi Adriana Florea, preot Biserica Evanghelică. Schimbare de decizie după 10 ani 2017 este primul an, din 2007, când Biserica Ortodoxă nu participă la Octava de Rugăciune, prezente fiind doar celelalte şase biserici istorice din Braşov - Biserica Romano-Catolică, Biserica Română Unită cu Roma (greco-catolică), Biserica Reformată, Biserica Evanghelică-Lutherană (maghiară), Biserica Evanghelică C.A. (germană) şi Biserica Unitariană . Credincioşii ortodocşi care vor însă să participe la rugăciuni, o vor putea face. „Aşteptăm ca pe viitor Biserica Ortodoxă Română să ni se alăture în continuare, ca şi anii trecuţi. Suntem cu inima deschisă şi încredinţaţi că lucrurile vor merge bine şi pe viitor”, a spus Christian Plajer, prim-preot Biserica Evanghelică Ce spune Protopopiatul Brașov Reprezentanţii Protopopiatului Ortodox Braşov au decis ca în acest an să nu participe la Octavă, după Sinodul din Creta, pentru „a nu tulbura pe unii credincioşi”. „Anul acesta, din cauza dispoziţiilor legate de Sfântul Sinod, Protopopiatul Braşov a luat decizia să nu participe, pentru a nu tulbura pe unii credincioşi”, a spus părintele protopot Dănuţ-Gheorghe Benga. Ca şi în alţi ani, Octava de rugăciune are şi un scop caritabil. Toate fondurile adunate din donaţiile credincioşilor vor fi direcţionate către Centrul pentru Persoane fără Adăpost. Sursa: bzb.ro

Puteți citi aici programul Săptămânii de rugăciune pentru unitatea creștinilor 2017, precum și mesajul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. 

LINKURI la știri:

15-01-2017


Adaugati un comentariu:
Nume
Email
(nu va fi afisat)
Comentariu
Comentariile in afara subiectului si cele necuviincioase vor fi sterse
Antispam:
Scrieti, va rog, prenumele lui Eminescu