Știri externe - ianuarie 2017 (EXT)

GRECIA: Convocare extraordinară a Sinodului Ierarhiei Greciei în luna martie 2017

Sinodul Permanent al Bisericii Ortodoxe a Greciei a decis astăzi, 11 ianuarie 2017, onvocarea unei şedinţe extraordinare a Ierarhiei Bisericii Greciei în perioada 8-9 martie a acestui an. Hotărârea a fost făcută publică în comunicatul emis astăzi de Sinodul Permanent. Sinodul Permanent al Bisericii Ortodoxe a Greciei s-a întâlnit ieri şi astăzi în şedinţă de lucru, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Ieronim, Arhiepiscopul Atenei şi al întregii Elade. În cursul zilei de miercuri, Sinodul Permanent a aprobat textul care va fi publicat în broşura Către popor, ca urmare a deciziei Sfântului Sinod din data de 24 noiembrie 2016 referitoare la informarea clerului şi credincioşilor cu privire la deciziile Sfântului şi Marelui Sinod din Creta.

Sinodul Permanent a decis, de asemenea, convocarea extraordinară a Sfântului Sinod a Ierarhiei Bisericii Greciei în zilele de miercuri şi joi, 8-9 martie 2017. În cadrul lucrărilor sale, vor fi susţinute următoarele referate:

• Înaltpreasfinţitul Părinte Daniil, Mitropolit de Kesariani, Vyrona şi Ymittos, va susţine un referat pe tema Educaţiei Religioase;
• Înaltpreasfinţitul Părinte Efrem, Mitropolit de Ydra, Spetsa şi Eghina, va susţine un referat pe tema Orei de Religie;
• Înaltpreasfinţitul Părinte Hrisostom, Mitropolit de Messinia, va susţine un referat pe tema dialogului cu romano-catolicii.

Înainte de şedinţa extraordinară a Ierarhiei va fi oficiată Sfânta Liturghie în Duminica Ortodoxiei (5 martie) în Catedrala Arhiepiscopală din Atena. Sinodul Permanent a hotărât ca Mitropolitul de Dimitriada şi Almyros să rostească predica. Conform comunicatului, Sinodul Permanent s-a ocupat şi cu diferite teme legate de Mitropolii şi Comisiile Sinodale: Comisia pentru Relaţii Interortodoxe şi Intercreştine, Comisia pentru Educaţie Religioasă şi Formarea Clerului. În final, Sinodul Permanent a luat în considerare numele unor clerici în vederea înscrierii lor în listele pentru alegerile de episcopi. Sursa: basilica.ro

VATICAN: Primul mesaj video al papei Francisc în 2017

Papa Francisc încearcă să îi motiveze pe credincioși să lucreze împreună în slujba celor care au nevoie de ajutor, în primul mesaj video publicat în 2017, potrivit EFE. Aceasta este cea de-a 13-a înregistrare din cadrul unei inițiative impulsionate de papă în 2016 și potrivit căreia, în fiecare lună, Suveranul Pontif abordează principalele provocări ale omenirii. În lumea de astăzi, mulți creștini din diverse Biserici lucrează împreună în slujba celor care au nevoie de ajutor, pentru apărarea vieții omenești și a demnității sale, a creației și împotriva nedreptăților, afirmă Suveranul Pontif. Inițiativa privind mesajul video al papei numără aproape 13 milioane de vizualizări de la lansarea sa acum un an și este prezentă în aproape 4.000 de articole în presa globală, în peste zece limbi. Sursa: agerpres.ro

VATICAN: Papa Francisc denunță 'nebunia criminală' a terorismului jihadist

Papa Francisc a denunțat luni, în fața reprezentanților corpului diplomatic, 'nebunia criminală' a terorismului jihadist, cerând încă o dată tuturor responsabililor religioși "să reamintească ferm că nu se poate omorî în numele lui Dumnezeu", relatează France Presse. Vorbind în fața ambasadorilor străini de la Sfântul Scaun despre numeroasele țări lovite în 2016 de "terorismul de matrice fundamentalistă", Suveranul Pontif a denunțat această "nebunie criminală care abuzează de numele lui Dumnezeu pentru a răspândi moarte". "Sunt gesturi josnice, în care sunt folosiți copii pentru a ucide, ca în Nigeria. Ei îl vizează pe cel care se roagă, ca în catedrala coptă din Cairo, sau pur și simplu pe cel care se plimbă pe străzile orașului, ca la Nisa sau Berlin, sau pe cel care sărbătorește venirea noului an, ca la Istanbul", a reamintit el.

"Prin urmare, fac apel la toate autoritățile religioase să reamintească la unison și cu fermitate că nu se poate omorî în numele lui Dumnezeu", a insistat Suveranul Pontif. În opinia Papei Francisc, "terorismul fundamentalist este un fruct de o gravă sărăcie spirituală, de care este deseori legată de asemenea o mare sărăcie socială", și "nu poate fi pe deplin învins decât prin contribuția comună a liderilor religioși și politici". El a făcut de asemenea apel la oamenii politici "să garanteze în spațiul public dreptul la libertate religioasă, recunoscând în același timp contribuția pozitivă pe care aceasta o exercită", luptând totodată "prin politici sociale adaptate" pentru "a se evita formarea acestor condiții care devin un teren fertil pentru apariția fundamentaliștilor". Sursa: agerpres.ro

ORIENTUL MIJLOCIU: Au ales religia libertății și a iubirii: Sute de musulmani din zonele măcinate de conflicte, se convertesc la CREȘTINISM

Mii de musulmani din Orientul Mijlociu își îndreaptă fața către Iisus Hristos și către ceea ce încep să considere "religia libertății", pe fondul conflictelor sângeroase care au pus stăpânire pe acest colț al lumii, indică un raport citat de christianpost.com. Multe biserici speră ca sute de mii de musulmani să se convertească la creștinism, având în vedere "foamea spirituală" creată în zonele de conflict, unde persecuțiile au devenit tot mai dure. După cum susține o asociație creștină, care sprijină posturi de radio creștine din regiune, în ciuda exodului masiv al creștinilor din Irak și Siria, nevoiți să ia calea exilului din pricina jihadiștilor ISIS, a terorismului și conflictelor fâră sfârșit, numeroși musulmani au decis să treacă la creștinism.

Sute și sute de musulmani aleg calea lui Iisus Hristos, susțin cei din asociația creștină, care spun că sunt în contact cu familii din Irak și din alte zone din Orientul Mijlociu. "Mulți dintre ei au povestit pentru posturile de radio pe care le sprijinim de ce au ales să treacă la creștinism și să renunțe la islam", a adăugat un reprezentant al asociației, conform christianpost.com

În Iran, casele creștinilor sunt ținta tot mai frecventă a atacurilor guvernului islamic de la Teheran. Dar, în ciuda persecuțiilor la care sunt supuși, grupul misionat Elam Minsitries afirmă că numărul creștinilor a crescut și, în prezent, se estimează că, în prezent, în Iran sunt peste 360.000 de credincioși, spre deosebire de cei doar 500 cât erau în 1979. "Liderii bisericilor se așteaptă ca milioane de oameni să treacă la creștinism în următorii ani, dată fiind această foame spirituală existentă și deziluzia tot mai mare provocată de regimurile islamiste", spun cei de la Elam Ministries. În paralel, așa cum au scris publicații occidentale, refugiații musulmani ajunși în Europa în ultimul an au decis să se convertească la creștinism. Un articol din The Guardian, din iunie 2016, arăta că numărul migranților musulmani din Europa care doresc să se boteze în religia lui Iisus a crescut semnificativ. Un exemplu este dat de o Biserică din Berlin, care a văzut cum numărul convertirilor la creștinism a crescut în câteva săptămâni de la 150 la 700. La fel, o Biserică din Austria a înregistrat o creștere cu 70% , în primele luni ale lui 2016, a celor celor care au dorit să convertească la creștinism.  

"Am aflat că istoria Islamului este complet diferită de ceea ce am învățat la școală. O religie care începe cu violență nu poate duce la libertate și la iubire. Iisus a spus că cei care folosesc sabia, de sabie vor pieri. Acest lucru m-a făcut să îmi schimb gândirea și să aleg religia creștină", a povestit Johannes, un tânăr iranian de 32 de ani convertit la creștinism. Sursa: activenews.ro

Tendinţe globale până în anul 2035

Următorii ani vor fi marcaţi de un risc crescut de conflicte interne şi interstatale, iar cooperarea internaţională se va dovedi un proces dificil din cauza faptului că pe scena politică mondială numărul de actori continuă să crească. Aşa se arată în raportul „Global Trends: Paradox of Progress“ („Tendinţe globale: paradoxul progresului“, în trad.), publicat luni de Consiliul Naţional de Informaţii al Statelor Unite. Totodată, raportul, realizat inclusiv pe baza unor interviuri cu academicieni şi personalităţi din întreaga lume din domeniile financiar şi politic, a identificat şapte tendinţe globale care îşi vor pune amprenta asupra lumii până în anul 2035.

1. Populaţia din ţările bogate îmbătrâneşte. Numărul celor apţi de muncă din ţările bogate, China şi Rusia va scădea, dar va creşte în ţările sărace sau în curs de dezvoltare, mai ales în cele din Africa şi din Asia de Sud, fapt ce va duce la intensificarea presiunilor economice şi la încurajarea migraţiei. Educaţia şi formarea continuă vor juca un rol crucial în toate ţările.

2. Economia mondială se schimbă. Pe termen scurt, se va menţine o creştere economică lentă. Principalele economii ale lumii se vor confrunta cu scăderea foţei de muncă şi cu diminuarea creşterilor de productivitate, în timp ce îşi revin din criza financiară din 2008-2009 cu datorii mari, cerere slabă şi dubii legate de globalizare. China va încerca să treacă la o economie stimulată de consum, de la politica sa concentrată pe exporturi şi investiţii. Această creştere economică lentă va reprezenta o ameninţare şi la adresa reducerii sărăciei din ţările în curs de dezvoltare.

3. Tehnologia se dezvoltă, provocând disfuncţionalităţi. Progresul tehnologic va accelera ritmul schimbărilor şi va crea noi oportunităţi, însă, în acelaşi timp, va adânci prăpastia dintre „câştigători“ şi „perdanţi“. Automatizarea şi inteligenţa artificială ameninţă să schimbe industriile mai repede decât s-ar putea adapta economiile unor ţări, ceea ce ar putea duce la concedieri sau la strămutarea angajaţilor, dar şi la limitarea posibilităţilor tradiţionale ale statelor sărace de a se dezvolta. Biotehnologia va revoluţiona medicina, precum şi alte domenii, dar vor apărea discuţii legate de moralitate.

4. Ideile şi identităţile vor provoca un val de excludere. Sporirea conexiunilor la nivel global pe fondul unei lente creşteri economice va duce la intensificarea tensiunilor din interiorul societăţilor, precum şi dintre societăţi. Vor lua amploare atât populismul de dreapta, cât şi cel de stânga, liberalismul fiind astfel ameninţat. Unii lideri vor folosi naţionalismul ca punct de sprijin pentru control. Influenţa religioasă va fi tot mai puternică în acest context.

5. Guvernarea va deveni mai dificilă. Oamenii le vor cere guvernelor să asigure securitatea şi prosperitatea, dar stagnarea veniturilor, neîncrederea, polarizarea, precum şi o listă tot mai lungă de probleme care vor apărea pe acest fond vor împiedica guvernarea performantă. Tehnologia va extinde gama de jucători care pot bloca sau încetini acţiunile politice. Gestionarea problemelor globale va deveni din ce în ce mai dificilă întrucât vor apărea din ce în ce mai mulţi actori importanţi, inclusiv organizaţii neguvernamentale, corporaţii, dar şi indivizi din ce în ce mai puternici.

6. Natura conflictelor se schimbă. Riscurile unor conflicte vor creşte din cauza intereselor divergente în rândul marilor puteri, dar şi pe fondul ameninţării teroriste în creştere şi al instabilităţii continue în statele slabe. Societăţile pe cale de dezmembrare nu vor mai fi ceva ieşit din comun, în contextul în care arme performante şi sisteme robotizate vor putea viza de la distanţă infrastructura unei ţări. În plus, tehnologia din ce în ce mai accesibilă va netezi calea spre crearea unor arme de distrugere în masă.

7. Schimbările climatice, mediul şi sănătatea vor necesita atenţie sporită. O serie de pericole globale vor reprezenta ameninţări iminente şi pe termen lung, acestea urmând să necesite o acţiune colectivă în vederea unei soluţii adecvate, deşi cooperarea va deveni mult mai dificilă. Fenomenele meteorologice extreme, stresul indus asupra unor factori mediu precum apa şi solul şi lipsa de siguranţă alimentară vor perturba societăţile. Creşterea nivelului mărilor, acidificarea oceanelor, topirea calotei glaciare şi poluarea vor modifica modul de viaţă. Tensiunile iscate din cauza schimbărilor climatice se vor intensifica. De asemenea, creşterea numărului călătoriilor şi infrastructura deficitară din domeniul sănătăţii vor avea ca efect o gestionare tot mai dificilă a bolilor infecţioase. Sursa: adevarul.ro

SUA: Autorul atacului de la biserica din Charleston, condamnat la moarte

Tânărul care în 2015 a ucis nouă persoane de culoare într-o biserică din Charleston, statul Carolina de Sud, a fost condamnat la moarte. Dylann Roof (22 de ani) are asupra sa 33 de capete de acuzare, printre acestea şi cea de crimă cu tentă rasială. După ce a primit sentinţa, acesta nu a arătat că se simte vinovat pentru ceea ce a făcut. "Am simţit că asta trebuie să fac şi încă simt că a trebuit să o fac", potrivit BBC. Acesta a solicitat să-i fie desemnaţi noi apărători care să depune actele necesare unui nou proces. Sursa: gandul.ro

LINKURI la știri: