Cookies de analiza a traficului sunt inactive, dar pot fi activate prin click pe Accept | Detalii

(oricand puteti renunta la acceptul dat)

Porunca Iubirii
ACTUALITATEA religioasăNr. vizualizari: 1210

Ştiri interne (RO) - decembrie 2015

Tags: ;

Continuarea construirii Catedralei Mântuirii Neamului

Punctul de vedere al Patriarhiei Române în legătură cu necesitatea continuării finanțării publice a construirii Catedralei Mântuirii Neamului:

Referitor la inițiativa legislativă recentă privind modificarea Ordonanței de Guvern nr. 19/2005 privind realizarea Catedralei Mântuirii Neamului, astfel încât acest proiect să nu mai poată fi finanţat din bani publici, facem următoarele precizări:

1. Construirea Catedralei Mântuirii Neamului este un vechi proiect de peste 130 ani. După Războiul de Independență din anul 1877, când bulgarii au hotărât construirea Catedralei Alexandru Nevski din Sofia, ca expresie de recunoştinţă faţă de soldații căzuți pentru independența Bulgariei de sub Imperiul Otoman, regele Carol I (1866-1914) a promulgat Legea nr. 1750/1884 în care se preciza necesitatea construirii unei catedrale ortodoxe în București. Prin aceeași lege, Statul român aloca un buget de 5 milioane de lei pentru construirea acesteia, sumă care reprezenta aproximativ 5% din bugetul țării, însă, din nefericire, începerea lucrărilor a fost amânată. Primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Miron Cristea (1925-1939), a reluat ideea construirii Catedralei Mântuirii Neamului, mai ales după Marea Unire de la 1 decembrie 1918, ca fiind un deziderat național. În prezent, proiectul a devenit o realitate, construcția este avansată şi poate fi finalizată până în anul 2018. Afirmația domnului deputat Remus Cernea că obiectivul Catedrala Mântuirii Neamului nu ar trebui să se mai afle în programul România 100, menit să marcheze, în anul 2018, o sută de ani de la constituirea Statului unitar Român, arată lipsa de respect și de adeziune a domnului Remus Cernea față de istoria și credinţa poporului român.

2. Construirea Catedralei Mântuirii Neamului este o necesitate de ordin practic atât în ceea ce privește spațiul din Sfântul Altar, cât și spațiul destinat credincioșilor. Catedrala patriarhală de pe Dealul Mitropoliei, construită în urmă cu peste 350 de ani (1656-1658) ca biserică de mănăstire, având doar provizoriu statutul de catedrală, stabilit de patriarhul Miron Cristea în anul 1925, nu mai corespunde astăzi cerințelor liturgice, pastorale şi de reprezentare ale Bisericii Ortodoxe Române. Dacă până în anul 1990 Sfântul Sinod era format doar din 12 membri, în prezent numărul ierarhilor este de 53. În acelaşi timp, capacitatea actualei Catedrale patriarhale din Dealul Mitropoliei este de aproximativ 500 de persoane, situaţie în care numeroşi credincioşi sunt nevoiţi să participe la Sfânta Liturghie aflându-se în exteriorul acesteia, de multe ori în condiţii de vreme nefavorabilă.

3. Toate catedralele şi bisericile mari construite după anul 1990 în alte orașe ale României au primit sprijin financiar de la bugetul central sau de la bugetele locale, potrivit Constituției României (art. 29-30), Legii Cultelor nr. 489/2006, O.G. 82/2001 şi H.G. nr. 1470/2002. Autorităţile Statului român au înţeles necesitatea construirii Catedralei Mântuirii Neamului ca necesitate practică, dar şi ca simbol al demnității şi unității naţionale prin adoptarea în unanimitate a Legii Catedralei nr. 261/2005, precum şi ca o reparație morală pentru bisericile demolate sau translate din Bucureşti pentru a construi în locul lor Casa Poporului. În art. 1 alin. (2) al acestei legi se prevede că fondurile necesare construirii Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului vor fi asigurate de Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, de către Guvernul României, în limita alocărilor bugetare anuale, precum și de organele administrației publice locale. În acest context, aprobarea iniţiativei legislative a domnului Remus Cernea ar constitui o discriminare între Catedrala Mântuirii Neamului și orice alt lăcaș de cult, al oricărui cult religios recunoscut din România, sprijinit financiar de către stat. Menţionăm că în alte state din lume, marile catedrale s-au construit şi cu sprijinul financiar al Statului sau prin acordarea de facilități fiscale pentru societățile comerciale care au contribuit la edificarea acestora. De exemplu, Catedrala Națională din Washington DC (SUA), Catedrala Iisus Mântuitorul din Moscova (Rusia), Catedrala Sfântul Sava din Belgrad (Serbia) etc.

4. Viitoarea Catedrală patriarhală sau Catedrala Mântuirii (eliberării) Neamului va fi un obiectiv arhitectural şi turistic important pentru Bucureşti, singura capitală europeană care nu are încă o Catedrală reprezentativă pentru credinţa majorității locuitorilor săi (două milioane de creștini ortodocși). După cum sume importante de bani au fost alocate de la bugetele de stat centrale și locale pentru Biblioteca Naţională, Teatrul Național şi Arena Națională, obiective reprezentative din București, deși nu toți cetăţenii merg la bibliotecă, teatru sau stadion, tot astfel este justificat şi sprijinul financiar de la Stat pentru Catedrala Mântuirii Neamului.

5. Atitudinea ostilă a domnului Remus Cernea faţă de noua Catedrală s-a manifestat şi în anul 2007 când Asociația Solidaritate pentru libertate de conștiință, condusă pe atunci de dânsul, a pierdut definitiv și irevocabil în fața instanțelor judecătoreşti o acțiune în contradictoriu cu Patriarhia Română. Ca şi atunci, şi în prezent citatele trunchiate din legislație au devenit o regulă în slaba argumentare a domniei sale. De exemplu, domnul Remus Cernea ignoră cu bună ştiinţă mențiunea explicită din Legea cultelor nr. 489/2006, potrivit căreia Cultele religioase recunoscute pot beneficia, la cerere, de sprijin material din partea statului pentru cheltuielile privind … construcții noi (art. 10 alin 6). În schimb, acesta încearcă să deducă din neutralitatea statului (inclusiv față de ideologiile atee) o interdicție a autorităţilor de a acorda sprijin cultelor recunoscute, potrivit reglementărilor existente.

În concluzie, recenta inițiativă legislativă provocatoare a domnului Remus Cernea are ca scop legiferarea de către Parlamentul României a unei interdicţii de finanţare a viitoarei Catedrale patriarhale, iniţiativă care intră în contradicție cu Constituția României (art. 29) şi Legea cultelor nr. 489/2006.

Biroul de Presă al Patriarhiei Române


IPS Ioan Selejan ne cere să spijinim o modificare a Constituţiei

Din Pastorala Mitropolitului Ioan Selejan al Banatului:

"Iubiții mei fii duhovnicești,

…Să tragem clopotele să se trezească istoria, căci nu putem dormi cu capul pe istorie.

Istoria nu înseamnă Cartea morții unui neam, ci ea este ogorul unde crește pomul vieții unui neam. Să ne trezim din somnul rațiunii naționale, căci viața unui popor nu este umbră și vis, ci o ctitorie a lui Dumnezeu.

Doamne, dăltuiește în a noastră minte cuvintele Evangheliei Tale și iubirea de neam și de țară!

La sfârșitul slujbei, mitropolitul Ioan a amintit de inițiativa prin care se cere modificarea Constituției.

"Este o inițiațivă civică pe care frații noștrii care iubesc familia creștină ar dori să le-o prezinte celor care conduc destinele acestui neam și să scrie acolo în Constituție că familia creștină are la bază codul familiei din Sfânta Scriptură – familia este tocmită după rânduiala lui Dumnezeu – bărbat și femeie. De aceea, dacă veți găsi tineri studenți care o să vă roage să semnați, vă îndemn cu încredere pentru că, dacă nu mă înșel, nu știu dacă nu săptămâna trecută, nu știu dacă nu Grecia, a fost îngenunchiată în sensul acesta. Suntem un popor cu mult mai mulți credincioși și de aceea să-l rugăm pe Dumnezeu să păzească familia binecuvântată în fața sfântului alter al neamului nostru. Aici ați venit frățiile voastre și părinții domniilor voastre – bărbat și femeie”.

IPS Irineu – Mitropolitul Olteniei cere politicienilor să urmeze tradiţia noastră, nu să imite pe alţii

"Din nefericire, încercarea unora de a distruge totul până la temelii, inclusiv tradiția, iar apoi pe aceste dărâmături de a construi o lume nouă, nu duce la nimic bun, ci ne aduce multă pagubă sufletească nouă și patriei noastre până la limita catastrofei duhovnicești și naționale.De aceea este atât de important ca astăzi noi să ne îndreptăm privirea către Sfânta Ortodoxie și Țara noastră ortodoxă…

În această gândire, noi, ortodocșii, ne-am păstrat originalitatea care unește astăzi armonios moștenirea învățăturii Domnului și cultura europeană. De bună seamă, oricine știe că imitarea sau copierea cedează întotdeauna originalului, deoarece lipsește principiul original și caracterul autentic.

De aceea, a construi o civilizație pe baza imitării semnifică a determina dezvoltarea în așa fel ca ea să rămână întotdeauna în urmă față de cei care au generat și generează originalul. Deci, este important a înțelege că o cale cu adevărat europeană presupune nu imitarea modelului străin, ci conștientizarea propriilor rădăcini europene și revenirea la ele, ținând cont de condițiile concrete culturale și istorice…

Astăzi, Tradiția noastră strămoșească este de multe ori încălcată, iar necredința încearcă deseori să îndepărteze pe om de la principiul moral, promovând permisivitatea nelimitată în deșertăciune și păcat. Negarea dreptului la viață pentru pruncul în pântecele mamei, uciderea bătrânilor și bolnavilor care, după opinia unora, „sunt datori să moară”, ca să nu folosească rezervele societății, încercările de a submina instituția fundamentală a firii omenești – căsătoria – sunt câteva din provocările care arată o mutare profundă în conceperea lumii și a omului, o mutare pe care Biserica o consideră distrugătoare și periculoasă. Ceea ce ar trebui să se considere de la sine înțeles, cum e, de pildă, studierea religiei în școli și multe altele, în special cu referire la manifestarea culturii religioase, intră cu greu în viața noastră și de multe ori cu scrâșnetul dinților celor care își imaginează „statul laic” care exclude prezența religiei în procesele sociale. În fața acestor provocări suntem chemați să ne conducem, în îndeplinirea datoriilor noastre bisericești și civile, de conștiința creștină ortodoxă. Aceasta se referă atât la credincioșii de rând, cât și la cei care ocupă funcții responsabile în Țara noastră. Este de reținut că Biserica modelează sufletele oamenilor chemați la slujirea frățească unii altora și binelui comun. Ea susține caracterul nepieritor al legii morale, doar pe baza ei putând fi făurită o viață personală evlavioasă și o societate dreaptă. Ea mărturisește despre Împărăția Duhului, fiind veșnică și tinzând spre infinit" (din Pastorala de Crăciun).

Salvată din clubul Colectiv de Dumnezeu

„Sunt atee. Atunci a fost prima dată in viața mea când am rostit numele lui Dumnezeu și i-am cerut ceva: să mă salveze. Și m-a salvat! …

De atunci, îi vorbesc lui Dumnezeu. Nu știu dacă mă aude, dar mie îmi face bine.Cu siguranță m-a trimis acolo ca să învăț o lecție și cu siguranță m-a salvat pentru că mai am ceva de făcut aici!

…M-am trezit în brațele unui bărbat care respira destul de greu".

Europarlamentarul Laszlo Tokes în proces cu foste oficialităţi române care au susţinut că este “trădător de ţară”

            Miercuri, 2 decembrie 2015, la Tribunalul Bucureşti va avea loc prima şedinţă din procesul pe care EP László Tőkés l-a intentat fostului general de securitate Filip Teodorescu şi lui Ioan Talpeş, fostul şef SIE, în procesul legat de “afirmaţiile lor denigratoare proliferate” la adresa lui. Potrivit website-ului postului de televiziune Antena 3, citat de László Tőkés, la 15 septembrie 2014 Filip Teodorescu a declarat pe post că actualul europarlamentar din partea Ungariei a fost agent al serviciilor secrete maghiare, era un trădător de ţară, nu un spion, şi nu făcea muncă voluntară, pentru că era plătit pentru ceea ce făcea.

            „Dezvăluirile” despre Tőkés au fost făcute de Filip Teodorescu, ofiţer de contraspionaj, la emisiunea Sinteza zilei a Antenei 3. „Nu făcea o muncă voluntară, era plătit. (...) Era în poziţia de trădător de ţară, nu spion, pentru că spioni sunt străinii”, ar fi explicat postului Antena 3 Filip Teodorescu, fost locţiitor al şefului Direcţiei Contraspionaj din Departamentul Securităţii Statului.

            De pe acelaşi site László Tőkés citează: „Fostul ofiţer de contraspionaj a mai spus şi că László Tőkés era pastor, la fel ca şi cei din familia sa, şi acesta ar fi fost unul dintre criteriile pe baza cărora a fost ales ca agent al serviciilor secrete ungare. De asemenea, Teodorescu a mai precizat şi că Ceauşescu a fost informat despre acest lucru.” În emisiune a fost prezentat un fragment dintr-un interviu cu conţinut similar, luat de Ion Cristoiu fostului şef al Serviciului de Informaţii Externe, Ioan Talpeş, care prin fosta sa funcţie a dat autoritate documentului securităţii folosit de pârâţi. La rândul său moderatorul emisiunii, pârâtul Mihai Gâdea, a afirmat de mai multe ori că reclamantul a fost ba spion, ba trădător de ţară, a informat de la Oradea, la 27 noiembrie 2015, biroul de presă al europarlamentarului Lászlo Tőkés. (Viaţa Cultelor 1107-1108/2015, Editura Tradiţie)

26-12-2015


Adaugati un comentariu:
Nume
Email
(nu va fi afisat)
Comentariu
Comentariile in afara subiectului si cele necuviincioase vor fi sterse
Antispam:
Scrieti, va rog, prenumele lui Eminescu