Niciun roman şi niciun film artistic nu vor fi în stare să redea vreodată calvarul siberian, infernul bolşevic prin care au trecut poporul nostru şi atâtea alte popoare subjugate de satana roşie.
Margareta Spânu-Cemârtan este una din victimele criminalului regim stalinist. Iar tragicul ei destin reprezintă imaginea dramei întregii Basarabii. Întâlnim în "Lupii", care sunt o faţă opusă luminoasei copilării descrise de Ion Creangă, pagini tulburătoare pe care le putea aşterne pe hârtie numai un suflet ale cărui frumuseţe şi puritate au fost adânc rănite în copilărie şi adolescenţă. Jilăvindu-mi-s-au ochii şi inima citind, bunăoară, episodul cu acel mirific măr dulce şi rumen adus de cineva din Basarabia la marginea îngheţată a lumii, în Kurgan, măr pe care nimeni din familia deportată nu îndrăznea să-l consume în dorinţa de a se bucura cât mai îndelung de fermecătoarea mireasmă care le amintea de casa părintească, de ţara din care fuseseră izgoniţi pentru "vina" de-a fi nişte buni gospodari şi de-a avea nişte rude peste Prut. Trebuie să ai o inimă de piatră ca să nu vibrezi cu toată fiinţa lecturând asemenea pagini. (Grigore Vieru, poet-academician)
doresc cartea Amintiri din Siberia - Margareta Spanu-Cemartan (CARTE)
Tatăl meu, fie-i țărna ușoară, tot șase ani a văzut Siberia îndepărtată; noi, copii lui, știm din cele povestite zilele primului an de ridicare, apoi și ceilalți ani de trai, Mulțumim D-ră că ați abordat această temă la nivel de cultură și ați adus la cunoștința generației de azi trecutul trist al moldovenilor care au muncit cu adevărat.