VATICAN: BLAISE PASCAL, beatificat de Papa. Sfântul matematician al erei digitale?

 

Informația reprezintă o poziție răsturnată capital a Vaticanului și o știre extraordinară. Prin aceasta, Blaise Pascal - cel ce a inventat mașina de calcul - pare a avea șansa să devină sfântul catolic al erei digitale, în același timp el având o relație profundă cu Hristos, pe care L-a mărturisit cu cuvinte care au reușit să convertească generații de creștini. Numai că, poziția Papei Francisc pare, însă, să răstoarne capital poziții oficiale anterioare: să fi dispărut total ideea disensiunii între janseniști și iezuiți, născute cu patru secole în urmă? - Pascal fiind un susținător al jansenismului, iar Papa Francisc având rădăcini iezuite... (Jansenismul a fost un curent social-religios apărut în Olanda și în Franța, la mijlocul sec. al XVII-lea, care exprima opoziția unei părți a burgheziei față de iezuitism, promovând o morală austeră, dar și atacând puterea prea mare a Vaticanului, numele său provenind de la cel al teologului olandez Cornelius Jansen.)

Astăzi, prin "radicalismul" la care chema Pascal, „Doamne, Ție Iți dau totul“, ni se readuce în memorie faptul că Pascal a fost un creștin absolut, fără compromisuri, dar și fără vreun dezacord de ordin teologic cu învățătura Bisericii Catolice, susținând fidelitatea ei doctrinară. În fapt, jansenismul, care presupunea în general o renunțare la toate, nu a părut niciodată să fie în dezacord teologic cu catolicismul, mulți teologi considerând că a existat o apropiere foarte mare de principii între Sfântul Augustin și întemeietorul jansenismului. Ulterior, gruparea avea sa capete, însă, și o nuanță politică, adversarii absolutismului regal fiind identificați cu membrii grupării. Ca urmare, janseniștii vor avea parte rapid de ostilități din partea puterii regale, iar Ludovic al XIV-lea și succesorii săi inițiază împotriva lor persecuții grele. În mod similar, Papii demonstrează și ei o creștere a severității fata de jansenisti și, treptat, pana în secolul al XIX-lea, jansenismul s-a stins, dispărând total, mai ales de când Consiliul Vaticanului a pus capăt majorității neînțelegerilor care determinaseră apariția sa.

Începutul jansenismului pentru Blaise Pascal a fost și contextul în care, în urma unui accident suferit în 1654 - în care trăsura în care călătorea rămâne agățată de podul Neuilly de pe Sena, după ce caii s-au speriat - dar mai ales în urma unei revelații religioase din data de 23 noiembrie 1654, Pascal s-a hotărât să ia calea credinței, vizitând mănăstirea jansenită de lângă Paris. Astfel, Blaise Pascal, dintr-un iubitor al luxului și al vieții lumești, devine dintr-o dată un îndrăgostit al sărăciei, după anul 1654 pur și simplu explicând că el iubește, de acum, sărăcia, „întrucât Iisus o iubise“, fără vreo altă explicație. Și tot de acum, Pariul lui Pascal - cuprins în lucrarea sa de filosofie "Les pensées" - începea să-și pună amprenta asupra generațiilor ce aveau să urmeze, până în zilele noastre. Pariul simplu, care demonstrează că Dumnezeu există, folosindu-se de teoria matematică a probabilităților și pornind de la demonstrarea unei probleme legate de frecvența de amestecare a zarurilor (pe care o discuta cu Fermat) sună astfel:

„Dacă Dumnezeu există și cred, câștig viața veșnică, supunându-mă Bisericii; dacă nu, nu am nimic de pierdut“.

Iar demonstrația matematică avea la bază observația șansei egale de apariție a oricărui caz (combinație, apariție), care nu putea fi dată decât faptul că Cineva, Suprem, are grijă să se întâmple asta. Teoriile sale matematice privind ideea de infinit, combinate cu viziunile teologice, aveau imediat să nască, în părtășie cu Isaac Newton și Leibniz, calculul infinitezimal și ceea ce astăzi noi cunoaștem prin "Analiza Matematica" (după ce a fost curățată de elementele care țineau de duhovnicesc!). Dar, în domeniul științei, dincolo de faptul că, la vârsta de 16 ani, reușea să prezinte deja prima sa descoperire cunoscută sub numele de Triunghiul lui Pascal (Teorema lui Pascal), marele filozof și matematician a rămas cunoscut și prin descoperirile sale esențiale în studiul fluidelor, acestea aducând lămuriri clare asupra presiunii atmosferice (Legea Presiunii - stimulat fiind de studiile lui Torricelli) și demonstrând că vidul există. Sursa  - KSLCatalin - LONews