Cookies de analiza a traficului  Accept | (oricand puteti renunta la acceptul dat) Detalii

(oricand puteti renunta la acceptul dat)

Porunca Iubirii

Sfânta Scriptură (Cercetaţi Scripturile... )

CercetaÅ£i Scripturile, că socotiÅ£i că în ele aveÅ£i viaÅ£a veÅŸnică.
    Åži ele sunt cele care mărturisesc despre Mine (In. 5, 39)


     
     


Mai - 2023
Omul la Hotarul dintre Dumnezeu si lume in gandirea parintelui Ghelasie Gheorghe (32) - Pr. Mihai Deliorga - 14-05-2023
    Înregistrare din cadrul Seminarului dedicat Părintelui Ghelasie Gheorghe de la Frăsinei, organizat la Sf. Mănăstire Brâncoveanu (Sâmbăta de Sus), pe 27 04 2023. Filmare È™i editare video: Pr. Costin Butnar  ...citeste mai mult
Facerea lumii in viziunea Sfintilor Parinti ai Bisericii (33) - Pr. Mihai Deliorga - 14-05-2023
  Dialogul acesta a avut loc în mai 2022 pe Canalul de Telegram ,,CreÈ™tinii OrtodocÈ™i de pretutindeni".  ...citeste mai mult


Aprilie - 2023
Argumentele scripturistice ale Invierii lui Hristos (59) - 20-04-2023
  Pastorala ÎnaltpreasfinÈ›itului Părinte Calinic la Praznicul Învierii Domnului – 2023   Hristos a înviat! Realitatea istorică È™i eshatologică a Învierii Mântuitorului Iisus Hristos este dovedită în primul rând de Sfintele Evanghelii, dar È™i de celelalte cărÈ›i ale Sfintei Scripturi, precum È™i de scrierile SfinÈ›ilor PărinÈ›i. Biserica nu ar fi putut lua ființă È™i nici nu ar fi rezistat până astăzi, dacă nu s-ar fi întemeiat pe acest adevăr al Învierii lui Hristos. DeÈ™i critica raÈ›ionalistă, în special cea din secolul al XIX-lea, a pus la îndoială istoricitatea È™i inspiraÈ›ia textului sfânt, cele relatate de Sfintele ...citeste mai mult


Martie - 2023
Sfanta Scriptura, versete despre sensul si valoarea batranetii (253) - 13-03-2023
    Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca 2023 să fie Anul omagial al pastoraÈ›iei persoanelor vârstnice.  În Sfânta Scriptură se regăsesc numeroase menÅ£iuni cu privire la bătrâneÅ£e, respectiv, valoarea ÅŸi sensul acesteia. Dintre acestea, vă prezentăm 17 versete biblice. 1. Oare nu la bătrâni sălăşluieÅŸte înÅ£elepciunea ÅŸi priceperea nu merge mână în mână cu vârsta înaintată? (Iov 12:12). 2. Nu mă lepăda la vremea bătrâneÅ£ilor; când va lipsi tăria mea, să nu mă laÅŸi pe mine (Psalmul 70:10). 3. BătrâneÅ£ea este o cunună strălucită; ea se af...citeste mai mult


Ianuarie - 2023
Cu Hristos, acasă (147) - Pr.conf.dr. Irimie Marga - 25-01-2023
  Duminica a 32-a după Rusalii (a lui Zaheu) Luca 19, 1-10 În vremea aceea trecea ­Iisus prin Ierihon È™i, iată, un om bogat cu numele Zaheu, care era mai-mare peste vameÈ™i, căuta să vadă cine este Iisus, dar nu putea de mulÈ›ime, pentru că era mic de statură. Și alergând el înainte, s-a suit într-un sicomor ca să-L vadă, căci pe acolo avea să treacă. Și când a sosit la locul acela, Iisus, privind în sus, a zis către el: Zahee, coboară-te degrabă, căci astăzi trebuie să rămân în casa ta. Și a coborât degrabă È™i L-a primit, bucurându-se. Și, văzând, toÈ›i murmurau, zicând că a intrat să găzduiască la un om păcătos. I...citeste mai mult
Marturia Inaintemergatorului descopera venirea lui Mesia (103) - Pr. Prof. Univ. Dr. Ioan Tulcan - 12-01-2023
  Ne sunt încă vii în memoria noastră creÈ™tină momentele luminoase ale praznicului Botezului Domnului în râul Iordan - când s-a arătat taina Dumnezeirii în iubirea Preasfintei Treimi, confirmând pe Iisus Hristos, Cel Care a venit la Iordan spre a fi botezat de către Ioan Înaintemergătorul È™i Botezătorul È™i mărturisit de Dumnezeu Tatăl, ca fiind Fiul Său iubit: „Acesta este Fiul Meu Cel iubit, întru Care am binevoit” (Matei 3, 17). Cel prin care a fost botezat Iisus Hristos a fost Ioan - Înaintemergătorul Său. Altfel spus, Botezul Domnului în Iordan este strâns legat de Sfântul Ioan, care a devenit mijlocitorul arătării căt...citeste mai mult


Decembrie - 2022
O vindecare ce ne indeamna la iubire si bunatate (170) - Ierom. Antipa Burghelea - 04-12-2022
  Duminica a 27-a după Rusalii (Tămăduirea femeii gârbove) Luca 13, 10-17 În vremea aceea Iisus învăța într-una din sinagogi sâmbăta. Și, iată, era acolo o femeie care avea de optsprezece ani un duh de neputință È™i care era gârbovă, încât nu putea să se ridice nicidecum. Iar Iisus, văzând-o, a chemat-o È™i i-a zis: Femeie, eÈ™ti dezlegată de neputinÈ›a ta! Și Și-a pus mâinile asupra ei, iar ea îndată s-a îndreptat È™i slăvea pe Dumnezeu. Atunci, mai-marele sinagogii, mâniindu-se că Iisus a vindecat-o sâmbăta, răspunzând, zicea mulÈ›imii: Șase zile sunt în care trebuie să se lucreze; deci veniÈ›i în ...citeste mai mult


Noiembrie - 2022
Dimensiunea oranta si contemplativa a participarii omului la Dumnezeu in gandirea lui Origen (274) - Pr. dr. Adrian Roman - 04-11-2022
  Rugăciunea, adorarea Creatorului În opera sa, Origen a creat un limbaj mistic[1], traducând experienÈ›a lui duhovnicească celorlalÈ›i. Subiectul pe care ni l-am propus în studiul prezent are conotaÈ›ii profunde în toată teologia origeniană, care este una cu o viziune cosmică È™i ehatologică în acelaÈ™i timp, raportând centralitatea învățăturii despre persoana lui Iisus Hristos, Cuvântul lui Dumnezeu întrupat, la toată docrina creÈ™tină, cuprinzând È™i teologia despre Dumnezeu, dar È™i cea despre om, lume cerească È™i creaÈ›ie, într-o semantică specific origeniană, dar cu paradigme È™i înÈ›elesuri cu rădăcini presocratice È™i în cele ale e...citeste mai mult


Octombrie - 2022
Judecarea celor ascunse ale omului in viziunea Sfantului Simeon Noul Teolog (191) - Nicușor Deciu - 04-10-2022
  De-a lungul vieÈ›ii funcÈ›ionăm adesea cu anumite percepÈ›ii eronate, nedeplin conÈ™tientizate, până când ceva se întâmplă È™i, parcă, ne trezim la realitate. Una dintre acestea, pe care personal o aveam, a fost aceea că Judecata de pe Urmă se va face numai după criteriul faptelor exterioare. Această perspectivă chiar mi s-a părut că, în linii generale, „mă aranjează”. Desigur, ideea în cauză se coagulase în baza capitolului 25 al Evangheliei după Matei, luat în sine, fără alte paralele biblice, È™i pe care foarte mulÈ›i comentatori l-au înfățiÈ™at, din comoditate desigur, nu în duh, ci în sensul strict al literei. De fapt, se pare că ...citeste mai mult


Septembrie - 2022
Jertfirea fiicei lui Ieftae: tragic sacrificiu uman in Vechiul Testament sau calauza spre Hristos? (295) - Ioan Alexandru Rizea - 06-09-2022
  Cea de-a È™aptea carte a Scripturii vetero-testamentare, cartea Judecătorilor, pune în lumină mai mulÈ›i lideri harismatici ai poporului evreu, conducători militari, „izbăvitori” dăruiÈ›i de Dumnezeu È™i înzestraÈ›i de Acesta cu puteri speciale, astfel încât poporul ales să devină complet independent față de popoarele canaanite nebiruite încă (madianiÈ›i, filisteni, amoniÈ›i). Relatând fapte È™i evenimente fascinante petrecute pe parcursul a două secole, cuprinse între stabilirea evreilor în Canaan, sub conducerea lui Iosua, È™i naÈ™terea regalității israelite (cca 1220-1050 î.Hr.), scrierea prezintă istoria tragică a judecătorului Ieftae (JudecÄ...citeste mai mult


August - 2022
Muntele Tabor, loc al aratarii slavei dumnezeiesti (290) - PS Timotei Prahoveanul - 04-08-2022
  Se vorbeÈ™te È™i se consemnează permanent istorii mai vechi sau mai noi despre Muntele Tabor, amintit în scrierile scripturistice, în TradiÈ›ia Bisericii din primele veacuri, în special datorită evenimentului Schimbării la Față a Mântuitorului Iisus Hristos, dar È™i în numeroasele evocări ale pelerinilor care au străbătut drumurile Țării Sfinte din dorinÈ›a de a călca pe urmele paÈ™ilor Mântuitorului È™i de a trăi Evanghelia „din interior”. Pelerinii celebri care au poposit în Èšara Sfântă È™i au scris despre Muntele Tabor, din primele veacuri până în vremea noastră, l-au descris în forme diferite, numindu-l piatră kilometrică a cre...citeste mai mult


Iulie - 2022
Rugaciunea inimii prin cuvantul dumnezeiesc al Scripturii (286) - Pr. IonuÈ› Apostolache - 02-07-2022
    Rugăciunea lui Iisus” sau „Rugăciunea inimii” se fundamentează pe numeroase referinÅ£e biblice existente, majoritatea legate de prezenÅ£a mântuitoare a Domnului în mijlocul poporului Său. De la rugăciunea vameÅŸului, ale cărui cuvinte transmit aproape ad litteram conÅ£inutul acestei rugăciuni, până la însemnările pline de înÅ£elesuri duhovniceÅŸti ale Sfântului Apostol Pavel, dimensiunea teologică prinde contur, urmând să fie explicată ÅŸi adâncită în scrierile teologice ale SfinÅ£ilor PărinÅ£i. Noul Testament ÅŸi cu precădere Sfintele Evanghelii rânduiesc o altă perspectivă pentru numele mântuitor de „Fiu ...citeste mai mult


Iunie - 2022
Psalmii lui David, vorbirea cu Dumnezeu in necaz si bucurie (1694) - Pr. IonuÈ› Apostolache - 04-06-2022
  Sfânta Scriptură a străbătut teologia SfinÅ£ilor PărinÅ£i, care au adus numeroase lămuriri cu privire la adâncul înÅ£elesurilor duhovniceÅŸti desprinse din vorbirea tainică a omului cu Dumnezeu în rugăciune. Între cele mai lămuritoare È™coli patristice pe tematica rugăciunii le regăsim pe cele închinate Psaltirii lui David. Întreaga Psaltire este o neîntreruptă rugăciune prin care omul iubitor de nevoinţă ajunge să-ÅŸi ridice sufletul pe cele mai înalte culmi duhovniceÅŸti ÅŸi, în acelaÅŸi timp, să coboare cerul pe pământ. Există câÅ£iva psalmi reprezentativi în care găsim menÅ£iuni precise despre rânduiala ÅŸi folosul rugăciuni...citeste mai mult


Mai - 2022
Femeile Mironosite si devotamentul lor fata de Mantuitorul Hristos (512) - PS Timotei Prahoveanul - 05-05-2022
  După Învierea Sa din morÈ›i, Mântuitorul S-a arătat întâi Femeilor Mi­ro­nosiÈ›e, cărora le-a spus: Bucu­raÈ›i-vă È™i nu vă temeÈ›i (Matei 28, 9-10). Aceasta spre a răsplăti fidelitatea lor față de Învățătorul È™i Dătătorul iertării È™i cele mai frumoase cuvinte care s-au auzit vreodată. MironosiÈ›ele femei au manifestat devoÈ›iunea până la capăt, însoÈ›ită de curaj È™i râvnă, fiind mai puternice È™i mai curajoase decât ucenicii Mântuitorului, care erau ascunÈ™i prin case de frica iudeilor. Învierea Domnului Nu există întâietate, primul sau ultimul ucenic, pentru că Învierea Mântuitorului se descop...citeste mai mult


Aprilie - 2022
Duminica Sfintei Cruci, intre randuiala liturgica si semnificatia duhovniceasca (330) - 04-04-2022
  Duminica a 3-a din Post (a Sfintei Cruci) Marcu 8, 34-38; 9, 1 Zis-a Domnul: Oricine voieÈ™te să vină după Mine, să se lepede de sine, să-ÅŸi ia crucea ÅŸi să-Mi urmeze Mie. Căci cine va voi să-ÅŸi scape viaÅ£a ÅŸi-o va pierde, iar cine îÈ™i va pierde viaÅ£a sa pentru Mine ÅŸi pentru Evanghelie, acela ÅŸi-o va mântui. Căci ce-i foloseÈ™te omului să câÈ™tige lumea întreagă, dacă-ÅŸi pierde sufletul? Sau ce ar putea să dea omul în schimb pentru sufletul său? Căci de cel ce se va ruÈ™ina de Mine ÅŸi de cuvintele Mele în neamul acesta desfrânat ÅŸi păcătos, ÅŸi Fiul Omului Se va ruÈ™ina de el când va veni întru slava Tatălui Său, cu sfinÈ›ii îngeri. Åži le ...citeste mai mult


Februarie - 2022
Rugaciuni strigatoare la cer (868) - PS Daniil Episcop al Daciei Felix - 03-02-2022
  Toate rugăciunile din Sfânta È™i Dumnezeiasca Scriptură a Vechiului È™i a Noului Testament, din Sfânta È™i Dumnezeiasca TradiÈ›ie apostolică, patristică sau dinamică a Bisericii lui Hristos È™i din cultul ei liturgic sunt „strigătoare la cer”. Sfânta Scriptură, Liturghierul È™i Molitfelnicul, Ceaslovul, Acatistierul È™i Cartea de rugăciuni sunt pline de rugăciuni strigătoare la cer. Unele rugăciuni sunt mai strigătoare decât altele. Rugăciunile care străbat È™i deschid cerul sunt rugăciuni care străbat È™i veacurile. Fiecare rugăciune este o strigare la cer. Însă unele rugăciuni au fost È™i sunt mai strigătoare decât altele. Rugăciunile drepÈ›ilor È™i ale sf...citeste mai mult


Ianuarie - 2022
Inceputul propovaduirii Domnului (409) - Pr. Marius Ciobotă - 07-01-2022
  Duminica după Botezul Domnului (Începutul propovăduirii Domnului) Matei 4, 12-17 În vremea aceea, auzind că Ioan a fost întemniÈ›at, Iisus a plecat în Galileea. Și, părăsind Nazaretul, a venit să locuiască în Capernaum, lângă mare, în hotarele lui Zabulon È™i Neftali, ca să se împlinească ceea ce s-a zis prin Isaia prorocul, care zice: „Pământul lui Zabulon È™i pământul lui Neftali spre mare, dincolo de Iordan, Galileea neamurilor; poporul care stătea în întuneric a văzut lumină mare È™i celor ce È™edeau în latura È™i în umbra morÈ›ii lumină le-a răsărit”. De atunci a început Iisus să propov...citeste mai mult


Noiembrie - 2021
Cateva texte biblice si o singura datorie: iubirea aproapelui (650) - pr. Claudiu-Ioan Coman - 15-11-2021
  Duminica lăsatului sec pentru postul NaÈ™terii Domnului, numită È™i, cronologic vorbind, în calendarul ortodox, a 25-a după Pogorârea Sfântului Duh, este cea în care ne sunt puse înainte două pericope neotestamentare. Prima, formată din cele È™apte versete cu care debutează capitolul al patrulea, reprezentând textul Apostolului; cea de-a doua, fragmentul din Evanghelia după Luca, capitolul 10, vv. 25-37. Dacă suntem sistematici È™i curioÈ™i, cercetând îndeaproape textele biblice ca să avem câte ceva de învățat, vom observa că, de pildă, în Efeseni aÈ™a-numitul titlu al capitolului 4 este următorul: „Biserica este trupul ...citeste mai mult


Octombrie - 2021
Moarte si inviere in lumina lui Hristos (639) - Pr. Dr. Octavian Schintee - 18-10-2021
  Duminica a 20-a după Rusalii (Învierea fiului văduvei din Nain) Luca 7, 11-16 În vremea aceea S-a dus Iisus într-o cetate numită Nain ÅŸi împreună cu El mergeau ucenicii Lui ÅŸi mulÅ£ime mare. Iar când S-a apropiat de poarta cetăţii, iată scoteau un mort, singurul copil al mamei sale, ÅŸi ea era văduvă, iar mulÅ£ime mare din cetate era cu ea. Åži, văzând-o Domnul, I s-a făcut milă de ea ÅŸi i-a zis: Nu plânge! Atunci, apropiindu-Se, S-a atins de sicriu, iar cei ce-l duceau s-au oprit. Åži a zis: Tinere, Å£ie îÅ£i zic, scoală-te! Iar cel ce fusese mort s-a ridicat ÅŸi a început să vorbească, iar Iisus l-a dat mamei sale. Åži...citeste mai mult


August - 2021
Vindecarea omului - lucrarea lui Hristos in istorie (907) - Pr. prof. dr. Ioan Moga - 03-08-2021
  Un articol pentru Ziarul Lumina   Duminica a 7-a după Rusalii (Vindecarea a doi orbi ÅŸi a unui mut din Capernaum) Matei 9, 27-35 În vremea aceea, pe când trecea Iisus, doi orbi se È›ineau după El, strigând ÅŸi zicând: MiluieÈ™te-ne pe noi, Fiule al lui David! Iar după ce a intrat în casă, au venit la El orbii ÅŸi Iisus i-a întrebat: CredeÈ›i că pot să fac Eu aceasta? Zis-au Lui: Da, Doamne! Atunci S-a atins de ochii lor, zicând: După credinÈ›a voastră fie vouă! Åži s-au deschis ochii lor. Iar Iisus le-a poruncit cu asprime, zicând: VedeÈ›i, nimeni să nu È™tie. Dar ei, ieÈ™ind, L-au vestit în tot È›inutul acela. Åži, plecând ei, iată au adus la El ...citeste mai mult


Iulie - 2021
Sfintii neamului sunt dovezi vii ale raspunsului la chemarea lui Dumnezeu (584) - 14-07-2021
  Duminica a 2-a după Rusalii (a SfinÈ›ilor Români) Matei 4, 18-23 În vremea aceea, pe când Iisus umbla pe lângă Marea Galileei, a văzut pe doi fraÈ›i: pe Simon ce se numeÈ™te Petru È™i pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja în mare, căci erau pescari; È™i le-a zis: VeniÈ›i după Mine È™i vă voi face pescari de oameni. Iar ei, îndată lăsând mrejele, au mers după El. Și, de acolo mergând mai departe, a văzut pe alÈ›i doi fraÈ›i: pe Iacov al lui Zevedeu È™i pe Ioan, fratele lui, în corabie cu Zevedeu, tatăl lor, dregându-È™i mrejele, È™i i-a chemat. Iar ei, îndată lăsând corabia È™i pe tatăl lor, au mers după El. È˜i a străbătut Ii...citeste mai mult
Taina Baptismală în teologia Părinţilor sirieni (705) - 06-07-2021
  Mergând dincolo de înÅ£elesul material al termenului, îmbrăcarea cu Hristos a celui nou botezat devine totodată „haină a Duhului Sfânt”. Această logică se datorează faptului că, de cele mai multe ori, PărinÅ£ii sirieni din primele patru secole aÅŸază contextul baptismal atât sub incidenÅ£a Mântuitorului Hristos, cât ÅŸi a Sfântului Duh. În termeni liturgici, dimensiunea hristologică ÅŸi pnevmatologică a evenimentului baptismal este surprinsă foarte bine în breviarul caldeean, de unde aflăm că cel botezat se îmbracă în Mântuitorul Hristos ÅŸi în Duhul Sfânt: „Atunci când te-ai ridicat din apă, te-ai rid...citeste mai mult


Mai - 2021
Mironositele, icoana a femeilor credincioase (974) - 23-05-2021
  Un articol de: Pr. Conf. Dr. Gheorghe Holbea - Ziarul Lumina Duminica a 3-a după PaÈ™ti (a MironosiÈ›elor), Marcu 15, 43-47 În vremea aceea a venit Iosif cel din Arimateea, sfetnic ales, care aÈ™tepta È™i el Împărăția lui Dumnezeu, È™i, îndrăznind, a intrat la Pilat È™i a cerut trupul lui Iisus. Iar Pilat s-a mirat că Iisus a murit aÈ™a curând È™i, chemând pe sutaÈ™, l-a întrebat dacă a murit de mult. Deci, aflând de la sutaÈ™, a dăruit lui Iosif trupul. Atunci Iosif, cumpărând giulgiu È™i coborându-L de pe cruce, L-a înfășurat în giulgiu È™i L-a pus într-un mormânt care era săpat în stâncă È™i a prăvălit o pi...citeste mai mult


Martie - 2021
Prin post și faptă bună să urcăm spre Înviere (926) - Arhim. Dr. Nectarie Șofelea - 18-03-2021
  Duminica Izgonirii lui Adam din Rai (a Lăsatului sec de brânză) Matei 6, 14-21 Zis-a Domnul: Dacă veÅ£i ierta oamenilor greÅŸelile lor, va ierta ÅŸi vouă Tatăl vostru Cel ceresc; iar dacă nu veÅ£i ierta oamenilor greÅŸelile lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greÅŸelile voastre. Când postiÅ£i, nu fiÅ£i triÅŸti ca făţarnicii; că ei îÅŸi întunecă feÅ£ele, ca să se arate oamenilor că postesc. Adevărat grăiesc vouă: ÅŸi-au luat plata lor. Tu însă, când posteÅŸti, unge capul tău ÅŸi faÅ£a ta o spală, ca să nu te arăţi oamenilor că posteÅŸti, ci Tatălui tău, Care este în ascuns, ÅŸi Tatăl tău, Care vede în ascuns, îÅ£i va răsplăti Å£ie. Nu vă adunaÅ£i ...citeste mai mult


Februarie - 2021
Pâine și firimituri - Duminica a 17-a după Rusalii (a Cananeencei) (1024) - Pr. asist. dr. Alexandru Atanase Barna - 11-02-2021
  Duminica a 17-a după Rusalii (a Cananeencei) Matei 15, 21-28 În vremea aceea a venit Iisus în părÈ›ile Tirului È™i ale Sidonului. Și, iată, o femeie cananeeancă, din acele È›inuturi, ieÈ™ind striga, zicând: MiluieÈ™te-mă, Doamne, Fiul lui David! Fiica mea este rău chinuită de diavol. Iisus însă nu i-a răspuns nici un cuvânt; È™i, apropiindu-se, ucenicii Lui Îl rugau, zicând: Dă-i drumul, că strigă în urma noastră. Iar El, răspunzând, a zis: Nu sunt trimis decât către oile cele pierdute ale casei lui Israel. Iar ea, venind, s-a închinat Lui, zicând: Doamne, ajută-mă! El însă, răspunzând, i-a zis: Nu este bine să i...citeste mai mult


Ianuarie - 2021
Originea şi sensul divin al cultului ortodox (1354) - ÎPS Laurenţiu Streza - 14-01-2021
  Cultul divin Omul, ca fiinţă religioasă, îÅŸi manifestă dragostea faţă de Dumnezeu, Creatorul ÅŸi Binefăcătorul său, ÅŸi tinde mereu spre realizarea comuniunii cu El prin acte de cult. Totalitatea formelor, a actelor religioase ÅŸi a ceremoniilor fixate, stabilite ÅŸi consfinÅ£ite de Biserică, menite să pună pe om în legătură cu Dumnezeu, formează cultul divin[1]. Cinstirea lui Dumnezeu prin acte de cult este, mai întâi de toate, o consecinţă firească ÅŸi necesară a sentimentului religios. În însăşi fiinÅ£a omenească se naÅŸte, în raport cu Dumnezeu, o pornire lăuntrică de a-I aduce cinstire, laudă ÅŸi mulÅ£umire ÅŸi de a mijloci ajutorul Său. Sent...citeste mai mult
Întruparea Mântuitorului în simbolistica Sfântului Efrem Sirul (1062) - Pr. Conf. Dr. Jan Nicolae - 06-01-2021
  Imnurile Sfântului Efrem Sirul constituie o poezie complexă È™i densă în simboluri, care ni-L ­înfăţiÅŸează pe Hristos, Domnul simbolurilor, ca Pomul vieÅ£ii, situat în centrul Bisericii, văzută ca Paradis nou ÅŸi cetate eshatologică a Ierusalimului ceresc, ca Măslin mistic în care este altoit ÅŸi înnobilat credinciosul prin Mirungere, ca ­Haină de slavă în care acesta este îmbrăcat prin Botez ÅŸi ca Viţă ­tainică întru care credinciosul rămâne, prin ­ospăţul Euharistiei, cu Hristos, Mirele ceresc al Bisericii. În urcuÅŸul său pe scara simbolurilor, omul poate sesiza pe Hristos, în Întruparea Lui cosmică, biblică ÅŸi &s...citeste mai mult


Decembrie - 2020
Timpul profeţiilor mesianice (705) - Pr. Ciprian Florin Apetrei - 16-12-2020
  Postul Crăciunului este un timp când ne amintim de aÅŸteptarea mesianică a drepÅ£ilor ÅŸi prorocilor din Vechiul Testament, care s-a împlinit prin NaÅŸterea Domnului nostru Iisus Hristos. De aceea, în această perioadă de sporire duhovnicească este bine să ne aplecăm asupra textelor din Biblie care vestesc venirea în lume, pentru mântuirea neamului omenesc, a Fiului lui Dumnezeu. În Simbolul Niceo-Constantinopolitan, care este sinteza credinÅ£ei noastre, mărturisim că noi credem „Într-unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toÈ›i vecii. Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, nu...citeste mai mult


Noiembrie - 2020
Cât de biblic este cultul moaştelor? (793) - Diac. conf. dr. Alexandru Mihăilă - 11-11-2020
  Conform Legii mozaice, atingerea de oseminte omeneÈ™ti produce necu­răție (Numeri 19, 11-13). Iisus însuÈ™i a amintit de „mormintele văruite, care pe din afară se arată frumoase, înăuntru însă sunt pline de oase de morÈ›i È™i de toată necurăția” (Matei 23, 27). Ca să înÈ›elegem însă mai bine atitudinea Scripturii față de rămășiÈ›ele umane trebuie să luăm în calcul mai multe aspecte. Mentalul biblic foloseÈ™te deseori perechea curăție-necurăție. Necură­È›ia nu înseamnă însă automat păcat, ea poate fi chiar produsă de atingerea unui obiect altfel sfânt. Evreii numesc până astăzi cărÈ›ile sfinte din Scriptură „cărÈ›...citeste mai mult


Octombrie - 2020
Fură-l pe Hristos de la vrăjmașul tău prin iubirea ta! (675) - Pr. prof. dr. Daniel Dascălu - 09-10-2020
  Duminica a 19-a după Rusalii (Predica de pe munte - Iubirea vrăjmaÈ™ilor) Luca 6, 31-36 „Zis-a Domnul: Precum voiÈ›i să vă facă vouă oamenii, faceÈ›i-le È™i voi asemenea. Și, dacă iubiÈ›i pe cei ce vă ­iubesc, ce răsplată puteÈ›i avea? Că È™i păcătoÈ™ii iubesc pe cei ce îi iubesc pe ei; È™i, dacă faceÈ›i bine celor ce vă fac vouă bine, ce mulÈ›umire puteÈ›i avea? Că È™i păcătoÈ™ii fac acelaÈ™i lucru; iar dacă daÈ›i împrumut celor de la ­care nădăjduiÈ›i să luaÈ›i înapoi, ce mulÈ›umire puteÈ›i avea? Că È™i păcătoÈ™ii dau cu împrumut păcătoÈ™ilor, ca să ­primească înapoi întocmai. Însă voi iubiÈ›i-i pe vrăjmaÈ™ii voÈ™tri È™i faceÈ›i-le bine...citeste mai mult


Septembrie - 2020
Crucea, semnul și sensul lucrării de slujire a Mântuitorului (881) - Arhidiac. Prof. Dr. Ioan Caraza - 17-09-2020
  Duminica dinaintea Înălţării Sfintei Cruci (Convorbirea lui Iisus cu Nicodim) Ioan 3, 13-17 Zis-a Domnul: Nimeni nu s-a suit la cer decât Cel ce S-a coborât din cer, Fiul Omului, Care este în cer. Åži, după cum Moise a înălÅ£at ÅŸarpele în pustie, aÅŸa trebuie să Se înalÅ£e Fiul Omului, ca tot cel ce crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veÅŸnică. Pentru că Dumnezeu aÅŸa a iubit lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul-Născut L-a dat, ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veÅŸnică. Fiindcă n-a trimis Dumnezeu pe Fiul Său în lume ca să judece lumea, ci ca să se mântuiască prin El lumea. În Parabola cu lucrÄ...citeste mai mult


August - 2020
Numele cel viu al lui Dumnezeu (946) - Diac. conf. dr. Alexandru Mihăilă - 01-08-2020
  Cartea Numerilor nu conteneÈ™te să ne surprindă. DeÈ™i pare la prima vedere un conglomerat de texte care n-au mai încăput în marile serii legislative È™i narative din Pentateuh, Cartea Numerilor are propriul ei profil teologic. La o analiză mai atentă, găsim aici pietre de temelie pentru teologia biblică. Unul dintre elementele surprinzătoare întâlnite în carte se află în Numeri 14, 21. Domnul îi spune lui Moise: „Viu sunt Eu È™i viu este numele Meu”. Trebuie să recu­noaÈ™tem că este neobiÈ™nuit să se vorbească în Vechiul Testament de numele „viu” al lui Dumnezeu, mai ales în contextul monoteismului strict iudaic. Există un Nume viu al ...citeste mai mult


Iulie - 2020
Credinţa unui păgân Îl uimeşte pe Dumnezeu (993) - Arhim. Nichifor Horia - 04-07-2020
  Duminica a 4-a după Rusalii (Vindecarea slugii sutaÅŸului) Matei 8, 5-13  „În vremea aceea, pe când Iisus intra în Capernaum, s-a apropiat de El un sutaÅŸ, rugându-L ÅŸi ­zicând: Doamne, sluga mea zace în casă, slăbănog, chinuindu-se ­cumplit. Åži i-a zis Iisus: Venind, îl voi vindeca. Dar sutaÅŸul, răspunzând, I-a zis: Doamne, nu sunt vrednic să intri sub acoperiÅŸul meu, ci numai spune un cuvânt ÅŸi se va vindeca sluga mea. Că ÅŸi eu sunt om sub stăpânirea altora ÅŸi am sub mine ostaÅŸi ÅŸi-i spun acestuia: Du-te, ÅŸi se duce; ÅŸi celuilalt: Vino, ÅŸi vine; ÅŸi ­slugii mele: Fă aceasta, ÅŸi face. Auzind, Iisus S-a minunat ÅŸi a ...citeste mai mult


Iunie - 2020
Calea sfințeniei, o alergare stăruitoare pe drumul îndepărtării de păcat (1125) - Pr. prof. univ. dr. Stelian Tofană - 15-06-2020
  Duminica întâi după Rusalii (a Tuturor SfinÈ›ilor) Matei 10, 32-33; 37-38; 19, 27-30 Zis-a Domnul către ucenicii Săi: Oricine va mărturisi pentru Mine înaintea oamenilor, mărturisi-voi È™i Eu pentru el înaintea Tatălui Meu, Care este în ceruri. Iar de cel care se va lepăda de Mine înaintea oamenilor, È™i Eu Mă voi lepăda de el înaintea Tatălui Meu, Care este în ceruri. Cel ce iubeÈ™te pe tată ori pe mamă mai mult decât pe Mine nu este vrednic de Mine; cel ce iubeÈ™te pe fiu ori pe fiică mai mult decât pe Mine nu este vrednic de Mine; È™i cel ce nu-È™i ia crucea È™i nu-Mi urmează Mie nu este vrednic de Mine. Atunci Petru, răspunzând, I-a zis: Iat...citeste mai mult


Mai - 2020
Ambitusul Învierii - un punct de vedere teologic, filosofic şi poetic (908) - Pr. prof. dr. Ciprian Valentin Bîlbă - 07-05-2020
     “Pogorâtu-Te-ai întru cele mai de jos ale pământului ÅŸi ai sfărâmat încuietorile cele veÅŸnice, care Å£ineau pe cei legaÅ£i, Hristoase, ÅŸi a treia zi, precum Iona din chit, ai înviat din mormânt” (Catavasiile Învierii)   Unde anume este Învierea? Iubirea. Deja este un lucru general acceptat că înÅ£elesul Învierii se citeÅŸte pe verticală. Cum ar spune filosoful Lucian Blaga, Învierea se revelează, nu se relevează. Elementul fanic vine de Sus ÅŸi nu este o simplă însumare de senzaÅ£ii lumeÅŸti oricât de opulente ar fi. Cumva noi ne-am obiÅŸnuit să cuantificăm unele lucruri cantitativ ÅŸi material. Altfel...citeste mai mult


Aprilie - 2020
Realitatea și bucuria Învierii în slovele Scripturii (831) - Pr. Ciprian Florin Apetrei - 23-04-2020
  Mântuitorul Hristos, prin jertfa Sa, a biruit moartea, dezvăluindu-ne viaÅ£a veÅŸnică. Prin lucrarea Sa mântuitoare, l-a izbăvit pe om de moarte ÅŸi i-a dăruit Împărăția cerurilor. Mântuitorul moare de bunăvoie pe Cruce pentru ca pe noi să ne mântuiască. În aceste zile pascale cântăm: „Prăznuim omorârea morÈ›ii, sfărâmarea iadului È™i începătura altei vieÈ›i veÈ™nice…” Prin Învierea lui Hristos, Împărăţia cerurilor ÅŸi toate cele primite prin propovăduirea de veacuri a Bisericii nu sunt ­zadarnice, ci devin realităţi simÅ£itoare ÅŸi mântuitoare.  Duminică, în prima zi a săptămânii, femeile ca...citeste mai mult


Februarie - 2020
Dreptul Simeon, model de smerenie şi nezdruncinată răbdare (1062) - Robert-Vasile Nechifor - 03-02-2020
  În fiecare an, în ziua de 3 februarie, Biserica Ortodoxă face în mod special pomenirea Sfântului ÅŸi Dreptului Simeon, numit în cultul ortodox „primitorul de Dumnezeu”, pentru rânduiala împlinită în ziua sărbătorii Întâmpinării Domnului.        Dreptul Simeon era evreu la origine, din Ierusalim, om cinstit ÅŸi cu frica lui Dumnezeu. El s-a numărat printre cei 70 de înÅ£elepÅ£i care au participat la traducerea Scripturii iudaice din limba ebraică în limba greacă (Septuaginta). În timpul acestui eveniment, îngerul Domnului i-a prevestit că nu vă muri până ce nu va vedea pe Mântuitorul &...citeste mai mult


Ianuarie - 2020
Acesta este Fiul Meu cel iubit întru Care am binevoit (1225) - Pr. Ciprian Florin Apetrei - 12-01-2020
  Sărbătoarea Bobotezei se referă la episodul ­biblic al Botezului Domnului în râul Iordan, săvârÅŸit de Sfântul Ioan Botezătorul. Evenimentul a avut loc când Domnul Iisus Hristos a ajuns la vârsta de 30 de ani, înainte de a începe lucrarea Sa de vestire a Evangheliei. Prin Botezul Său în râul Iordan, Domnul Hristos a sfinÅ£it apele, de aceea, în ziua Bobotezei se săvârÅŸeÈ™te slujba SfinÅ£irii celei mari a apei, când cerem Duhului Sfânt să Se ­pogoare asupra apei. Sfântul Ioan Damaschin spune că Mântuitorul Hristos nu S-a botezat pentru că avea nevoie de curăţire, „ci pentru a lua asupra Sa curăţirea noastră&r...citeste mai mult


Decembrie - 2019
Tâlcuire la Pilda talanților (3898) - Sf. Nicolae Velimirovici - 02-12-2019
  Dumnezeu creează inegalitatea; oamenii cârtesc, nu le place. Dar sunt oamenii mai înÅ£elepÅ£i decât Dumnezeu? Dacă Dumnezeu a făcut inegalitatea înseamnă că aÅŸa e bine, înseamnă că inegalitatea este mai bună decât egalitatea. Dumnezeu creează inegalitatea spre binele omului, dar acesta nu-ÅŸi dă seama că este bună. Dumnezeu creează inegalitatea pentru că este frumoasă, dar omul nu-ÅŸi dă seama de frumuseÅ£ea ei. Dumnezeu creează inegalitatea din iubire, care ea însăşi creÅŸte ÅŸi se hrăneÅŸte din inegalitate, dar oamenii nu văd iubirea din ea. Orbenia se răzvrăteÅŸte împotriva vederii, nebunia împotrivii înÅ£elepciunii, răul împotriva binelu...citeste mai mult


Noiembrie - 2019
Cerul şi pământul în Biblie şi cosmosul la grecii antici (1206) - Ștefan Colceriu - 05-11-2019
  Există o carte publicată la jumătatea secolului trecut de un mare stilistician È™i istoric al literaturii, Erich Auerbach, numită Mimesis, adică o istorie a stilisticii europene, de la începuturi până la Virginia Woolf. Despre începuturi se scrie în primul capitol al acestei cărÈ›i, care se cheamă Cicatricea lui Ulise È™i care este o comparaÈ›ie foarte inspirată între stilul din Odysseia È™i ideologia literară de acolo, modul cum autorii ei îÈ™i concepeau lumea È™i un capitol faimos din Geneză care vorbeÈ™te despre eÈ™uata sacrificare a lui Isaac de către părintele său, Avraam. Auerbach mărturiseÈ™te liniile tutelare ale spiritului unitar european: Biblia È™i Homer. Prima reprezint...citeste mai mult


Octombrie - 2019
Sfânta Scriptură despre eretici (1117) - 11-10-2019
  Deci, cel ce va strica una dintre aceste porunci foarte mici È™i va învăța aÈ™a pe oameni, foarte mic se va chema în Împărăția Cerurilor. (Matei 5, 19) *** Răspunzând, Iisus le-a zis: VedeÈ›i să nu vă amăgească cineva. (Matei 24, 4) *** Căci mulÈ›i vor veni în numele Meu, zicând: Eu sunt Hristosul, È™i pe mulÈ›i vor amăgi. (Matei 24,5) *** Și mulÈ›i prooroci mincinoÈ™i se vor scula È™i vor amăgi pe mulÈ›i. (Matei 24, 11) *** Căci se vor ridica hristoÈ™i mincinoÈ™i È™i prooroci mincinoÈ™i È™i vor da semne È™i chiar minuni ca să amăgească, de va fi cu putință, È™i pe cei aleÈ™i. Iată, v-am spus de mai înainte. (Matei, 24-25) *** VedeÈ›i să nu fiÈ›i amăgiÈ›i, c...citeste mai mult


Septembrie - 2019
Cum citim și interpretăm Sfânta Scriptură? Cum citim și interpretăm Sfânta Scriptură? (2824) - Sfântul Ioan Gură de Aur - 03-09-2019
  În interpretarea Sfintei Scripturi chiar ÅŸi un cuvânt sau o silabă sunt importante, deoarece cuvintele Scripturii sunt cuvintele Sfântului Duh. SfinÅ£ii PărinÅ£i, ca tâlcuitori autorizaÅ£i ÅŸi insuflaÅ£i ai Sfintei Scripturi, nu au scris doar lucrări de teologie dogmatică, pline de exprimări filosofice creÅŸtine, ci au fost mandataÅ£i a transmite prin pedagogia bisericească învăţătura Mântuitorului Hristos, aÅŸa cum a fost transmisă ea prin Sfânta Scriptură ÅŸi Sfânta TradiÅ£ie. Sf. Ioan Gură de Aur a înfăţiÅŸat în dese rânduri binefacerile pe care le poate aduce omului în viaţă studiul atent ÅŸi perseverent al Sfintei Scripturi. Mai în...citeste mai mult


August - 2019
Fericirile din Apocalipsă - meditație (1312) - Valeriu Tănasă - 29-08-2019
Fiind convinÈ™i că toÈ›i oamenii sunt în căutarea fericirii cereÈ™ti, am căutat asiduu cuvânt de folos în cartea Tâlcuire la Apocalipsă, ce îl are ca autor pe Sfântul Andrei, episcop al Ghesariei, din veacul al cincilea. La Tâlcuirea Sfântului Andrei, autorii cărÈ›ii în limba română au adăugat È™i o seamă de cuvinte ale lui Ambrozie al Mediolanului (veacul al patrulea), un mare Sfânt al  Bisericii drept-slăvitoare din Apus, È™i al Arhiepiscopului Averchie TauÈ™ev, unul dintre ultimii urmaÈ™i ai Apostolilor care a mărturisit adevărurile de credință ale Ortodoxiei chiar în vremea noastră. Astfel, am fost prins de aripile bucuriei că pe lângă ce...citeste mai mult


Iulie - 2019
Verticala Prezentului şi Orizontala Atotprezenţei (1055) - PS Daniil Stoenescu - 02-07-2019
  RevelaÅ£ia din Sfânta ÅŸi Dumnezeiasca Scriptură a Vechiului ÅŸi a Noului Testament este traversată de la cel dintâi cuvânt din Facere până la cel din urmă cuvânt din Apocalipsă de Orizontala AtotprezenÅ£ei lui Dumnezeu. Pe această Orizontală a AtotprezenÅ£ei divine se ridică, din când în când ÅŸi din vreme în vreme, Verticala Prezentului, prin toate treptele, pragurile sau etapele RevelaÅ£iei dumnezeieÅŸti, prin drepÅ£i, patriarhi, regi, profeÅ£i, prin Mântuitorul Iisus Hristos, prin SfinÅ£ii Apostoli ÅŸi SfinÅ£ii EvangheliÅŸti; iar SfinÅ£ii PărinÅ£i ai Bisericii sunt tâlcuitori atât ai Orizontalei AtotprezenÅ£ei, cât ÅŸi ai Verticalei Prezentul...citeste mai mult


Iunie - 2019
Tâlcuire la Înălțarea Domnului (1125) - Arh. Emilianos Simonopetritul - 04-06-2019
  Arhim. Emilianos Simonopetritul: "Îngerii înÈ™tiinÈ›ează È™i slujesc înălÈ›area omului". La ÎnălÈ›area Domnului "s-a înălÈ›at firea omenească, veÈ™mântul care ascundea strălucirea Dumnezeirii" ÎnălÈ›area AÈ™a cum la Schimbarea la Față a Domnului, nu Hristos S-a schimbat, ci apostolii, ca să poată vedea slava lui Hristos - Hristos era întotdeauna luminos, cu mult mai mult decât L-au văzut apostolii sus, pe Tabor -, tot aÈ™a È™i acum s-a înălÈ›at firea omenească, veÈ™mântul care ascundea strălucirea Dumnezeirii. Într-un anume fel, omul cel căzut a ieÈ™it din sfera pământească È™i acum triumfă omul ce...citeste mai mult


Mai - 2019
Învățătura de credință ortodoxă despre sexualitate și procreare. Atitudinea pastorală față de homosexuali (1183) - Conf. Dr. Pavel Chirilă - 06-05-2019
  Promovarea homosexualității este o mentalitate păgână, precreÈ™tină, o cădere „în păcat È™i în istorie” Prima menÈ›iune biblică pe tema sexualității o găsim în Facerea 1, 28: „Și Dumnezeu a zis: CreÈ™teÈ›i È™i vă înmulÈ›iÈ›i È™i umpleÈ›i pământul È™i-l stăpâniÈ›i.” Desigur, semnificaÈ›ia acestui verset este atât una literală cât È™i una duhovnicească: poate însemna atât „creÈ™teÈ›i numeric” cât È™i „înmulÈ›iÈ›i-vă È™i creÈ™teÈ›i duhovniceÈ™te.” Prima relaÈ›ie trupească menÈ›ionată în Sfânta Scriptură este exprimată metaforic prin expresia: „a cunoscut Adam pe ...citeste mai mult


Aprilie - 2019
Preînchipuirea jertfei Mântuitorului Iisus Hristos în Vechiul Testament Preînchipuirea jertfei Mântuitorului Iisus Hristos în Vechiul Testament (2369) - Ierodiacon Dosoftei Jitaru - 01-04-2019
  Jertfa, act cultic Jertfele sunt acte cultice exterioare, izvorâte din dorinÅ£a sinceră a omului de a‑şi exprima pe de o parte credinÅ£a în Dumnezeu, iar pe de altă parte de a‑I mulÅ£umi într‑un fel pentru darurile primite ÅŸi de a‑şi expia prin ele păcatele. Jertfa este o experienţă profundă ÅŸi universală a omului credincios. Ideea de jertfă se regăseÅŸte la toate treptele de dezvoltare a gândirii religioase, la majoritatea popoarelor lumii alături de invocarea numelui divinităţii prin rugăciune. În religia revelată a israeliÅ£ilor, ca în oricare altă religie, sentimentul religios se exteriorizează prin sacrificii. „Jertfele sunt acÅ£iuni cultice obiÅŸnuite, por...citeste mai mult


Martie - 2019
BIG-BANGUL BIBLIC (1163) - Ieromonah Gheorghe Ghelasie - 07-03-2019
  Se încearcă găsirea Originii Actului CreaÅ£iei. ÅžtiinÅ£a a căutat un mod al ei propriu de concepere. Religia susÅ£ine o RevelaÅ£ie Divină în acest sens. Cosmogoniile antice sunt ÅŸi primele metafizici ÅŸi chiar primele explicări ÅŸtiinÅ£ifice, chiar dacă limbajul este mitizat. Toate susÅ£in un fapt de bază: – Big-bangul, explozia CreaÅ£iei. NoÅ£iunea de „explozie” este foarte sugestivă. Indiferent de origine, CreaÅ£ia este o „explozie, o apariÅ£ie a unui act de o putere excepÅ£ională”. A exploda înseamnă „spargerea unei tensiuni interne”. Să vedem cum este big-bangul Biblic. „La început a fost CUVÂNTUL… ÅŸi DUMNEZEU era CUVÂ...citeste mai mult


Februarie - 2019


Ianuarie - 2019
Bioethica militans (II). Nunta din Cana (1246) - Sebastian Moldovan - 05-01-2019
Taina Cununiei Când cineva caută să-ÅŸi lumineze înÅ£elegerea prin cuvântul inspirat al Noului Testament despre sensul căsătoriei ÅŸi al tainei care o iniÅ£iază, nu are prea mult de ales. Locurile consacrate, ÅŸi fixate ca atare ca pericopă evanghelică, respectiv apostolică în slujba cununiei, sunt Ioan 2, 1-11 ÅŸi Efeseni 5, 20-33. Dacă cuvintele Sf. Ap. Pavel sunt cel mai adesea preferate, deopotrivă de predicatori ÅŸi de nuntaÅŸi, de teologi ÅŸi de laici, pentru măreÅ£ia pe care o descoperă căsătoriei ca taină „în Hristos ÅŸi în Biserică” ÅŸi pentru îndemnurile la o iubire între soÅ£i după chipul ÅŸi asemănarea dintre Mire ÅŸi Plinirea Sa, pericopa evanghelic...citeste mai mult


Decembrie - 2018
Bioethica militans (I): Începătorul vieţii (1210) - Sebastian Moldovan - 01-12-2018
  Învăţătura despre obârÅŸia dumnezeiască a sufletului nostru omenesc este unul dintre articolele de căpătâi ale dreptei credinÅ£e ÅŸi oricine ar pune-o la îndoială s-ar afla pe sine în apostazie, în afara adevărului ÅŸi a Sfintei Biserici a lui Hristos. Vremurile pe care le trăim scot însă în evidenţă ÅŸi o altă învăţătură, nu mai puÅ£in importantă, cea despre obârÅŸia divină ÅŸi a trupului nostru. Tăgăduirea acesteia din urmă nu este o noutate, dar are astăzi o înfăţiÅŸare aparte. Dacă de mai bine de un secol evoluÅ£ionismul darwinist ÅŸi neodarwinist proclamă sus ÅŸi tare originea animalică a omului – teorie cu care ne-am obiÅŸ...citeste mai mult


Noiembrie - 2018
Lumea, numărul și tâlcuirea denumirii îngerilor Lumea, numărul și tâlcuirea denumirii îngerilor (2338) - Pr. Ciprian Florin Apetrei - 12-11-2018
  Lumea, după Sfântul Grigorie de Nyssa, este o realitate creată care apare ÅŸi se menÅ£ine în existenţă participând la Dumnezeu. Ea se împarte în două: lumea de deasupra universului ÅŸi lumea dinăuntrul universului. Lumea de deasupra universului este lumea îngerilor. Ea este invizibilă, în timp ce cealaltă este vizibilă, atât una, cât ÅŸi cealaltă îÈ™i găsesc izvorul ÅŸi forÅ£a existenÅ£ei lor în natura necreată, dar creatoare. Lumea nevăzută creată de Dumnezeu este constituită din lumea îngerilor. Cuvântul „înger” înseamnă sol, vestitor, crainic, ÅŸi arată misiunea specială a îngerilor de a fi vestitori ai...citeste mai mult


Octombrie - 2018
Nesimțirea duhovnicească a lui Israil (1576) - Ierom. Athanasie Mitilineos - 19-10-2018
  De această boală duhovnicească Israil – de vreme ce cuvântul lui Dumnezeu se referă continuu la Israil – a suferit totdeauna. Din vremurile Vechiului Testament, pe toată perioada lui, până în vremurile Noului Testament È™i, din păcate, până astăzi. Evanghelistul Ioan menÈ›ionează despre Israil, referindu-se la minunile săvârÈ™ite de Domnul: „Åži, deÅŸi a făcut atâtea minuni înaintea lor, ei tot nu credeau în El”[1]. De ce nu credeau? Pentru că nu vedeau. Ce nu vedeau? Nu vedeau cu aceÈ™ti ochi? Cu aceÈ™ti ochi vedeau, dar nu vedeau  cu ochii sufletului. AÈ™a cum v-am spus, Israil suferă până astăzi. Și tocmai fiindcă Isr...citeste mai mult


Septembrie - 2018
Sindromul cardio-renal, tratat de Sfânta Scriptură (2390) - Cristina Roman - 13-09-2018
  Citim în Sfânta Scriptură:   "Eu, Domnul, pătrund inima È™i încerc rărunchii, ca să răsplătesc fiecăruia după căile lui si după roada faptelor lui" (Ieremia 17, 10). "Eu sunt Cel care cercetez rărunchii È™i inimile È™i voi da vouă, fiecăruia, după faptele voastre" (Apocalipsa 2, 23). „Omul se uită la ce izbeÅŸte ochii, dar Dumnezeu se uită la inimă" (1 Samuel 16:7); „Fiule, dă-mi inima ta..." (Proverbe 23:26); „PăzeÅŸte-Å£i inima mai mult decât orice, căci din ea ies izvoarele vieÅ£ii" (Proverbe 4:23). „Åži acum, Doamne, Dumnezeul oÅŸtirilor, care încerci pe cel neprihănit, care pătrunzi rinichii ÅŸi inimil...citeste mai mult


Iulie - 2018
Tâlcuire la Fericiri IX: Fericiţi veţi fi când vă vor ocarî şi vă vor prigoni şi vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, minţind din pricina Mea (Matei 5, 11-12) Tâlcuire la Fericiri IX: Fericiţi veţi fi când vă vor ocarî şi vă vor prigoni şi vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, minţind din pricina Mea (Matei 5, 11-12) (2771) - 10-07-2018
  PS Emilian LoviÅŸteanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, tâlcuire la Fericirea a IX-a, "FericiÅ£i veÅ£i fi când vă vor ocarî ÅŸi vă vor prigoni ÅŸi vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, minÅ£ind din pricina Mea. BucuraÅ£i-vă ÅŸi va veseliÅ£i, că plata voastră multă este în ceruri, ca aÅŸa au prigonit pe proorocii cei dinainte de voi” (Matei 5, 11-12) PreasfinÅ£ia Voastră, în ce context ni s-a dat această Fericire? Fericirea a noua, ca de altfel ÅŸi celelalte opt, a fost rostită de către Mântuitorul Iisus Hristos în contextul alegerii celor doisprezece ucenici ÅŸi al rostirii Predicii de pe munte, după ce a fost...citeste mai mult


Iunie - 2018
Tâlcuire la Fericiri VIII: Fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate, că a lor este împărăţia cerurilor (Matei 5, 10) (1926) - 04-06-2018
  "ÎnsuÈ™i harul Sfântului Duh, stăpânind peste tot sufletul È™i umplând locaÈ™ul lui de veselie È™i de putere, face uÈ™oară pătimirea prin nădejdea celor viitoare È™i copleÈ™eÈ™te simÈ›irea durerii prezente." - Sfântul Grigorie al Nyssei Învățătura de credință ortodoxă explică această a VII-a Fericire astfel: AÅŸa cum am văzut ÅŸi la fericirea a patra, cuvântul „dreptate” are aici înÅ£elesul de dreaptă credinţă ÅŸi dreaptă purtare, viaţă neprihănită, sfinÅ£enie, în care bineînÅ£eles este cuprinsă ÅŸi virtutea socială a dreptăţii. Vechiul Testament ne vorbeÅŸte de mulÅ£i drepÅ£i care au fost prigoniÅ£i din pricina luptei lor ...citeste mai mult


Mai - 2018
Tâlcuire la Fericiri VII: Fericiţi făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema Tâlcuire la Fericiri VII: Fericiţi făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema (3578) - Cristina Roman - 14-05-2018
  PÁCE, păci, s. f. 1. Stare de bună înÈ›elegere între popoare, situaÈ›ie în care nu există conflicte armate sau războaie între state, popoare, populaÈ›ii. 2. Acord al părÈ›ilor beligerante asupra încetării războiului, tratat de încheiere a unui conflict armat. 3. (Într-o comunitate socială) Lipsă de tulburări, de conflicte, de vrajbă; armonie1, împăciuire, înÈ›elegere. ◊ Loc. vb. A face pace cu cineva = a se împăca cu cineva. ◊ Expr. A strica pacea cu cineva = a ajunge la conflict, a se certa cu cineva. O mie de ani pace, formulă familiară de salut. 4. Li...citeste mai mult
Fericitul Augustin: adevărata evlavie (credinţă) se bazează pe frică sau/şi iubire? Fericitul Augustin: adevărata evlavie (credinţă) se bazează pe frică sau/şi iubire? (3841) - Pr. dr. Cătălin Crișan - 03-05-2018
  Iubirea în gândirea Fericitului Augustin (generalități) Născut Aurelius Augustinus la 13 noiembrie 354 în Tagasta, Numidia (azi Souk Ahras, Algeria) ÅŸi mutat în veÅŸnicie la 28 august 430 în Hippo Regius (azi Annaba, Algeria), sărbătorit pe 28 august de Biserica Romano- Catolică ÅŸi pe 15 iunie de Biserica Ortodoxă, Fericitul Augustin ― episcopul Hipponei ― este unul dintre cei patru PărinÅ£i ai Bisericii Apusene (alături de Sf. Ambrozie, Fericitul Ieronim ÅŸi Sf. Grigorie cel Mare), doctor al Bisericii ÅŸi probabil ― în Apus ― cel mai important gânditor creÅŸtin după Sf. Pavel. Augustin este considerat remarcabil prin viaÅ£a sa ÅŸi uimitor...citeste mai mult


Aprilie - 2018
Când laudă Dumnezeu nedreptatea? (3578) - Pr. prof. dr. Ciprian Valentin Bîlbă - 24-04-2018
- crâmpeie exegetice pe seama pildei cu iconomul nedrept - „Åži zicea ÅŸi către ucenicii Săi: Era un om bogat care avea un iconom ÅŸi acesta a fost pârât lui că-i risipeÅŸte avuÅ£iile. Åži chemându-l, i-a zis: Ce este aceasta ce aud despre tine? Dă-mi socoteala de iconomia ta, căci nu mai poÅ£i să fii iconom. Iar iconomul a zis în sine: Ce voi face că stăpânul meu ia iconomia de la mine? Să sap, nu pot; să cerÅŸesc, mi-e ruÅŸine. Åžtiu ce voi face, ca să mă primească în casele lor, când voi fi scos din iconomie. Åži chemând la sine, unul câte unul, pe datornicii stăpânului său, a zis celui dintâi: Cât eÅŸti dator stăpânului meu? Iar el...citeste mai mult
Tâlcuire la Fericiri VI: Fericiţi cei curaţi cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu (Matei 5, 8) Tâlcuire la Fericiri VI: Fericiţi cei curaţi cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu (Matei 5, 8) (3028) - Cristina Roman - 02-04-2018
  „PăzeÅŸte-Å£i inima mai mult decât orice, căci din ea ies izvoarele vieÅ£ii. " (Proverbele lui Solomon 4:23) „Hristoase, Lumina cea adevărată, Care luminezi ÅŸi sfinÅ£eÅŸti pe tot omul ce vine în lume, să se însemneze peste noi lumina feÅ£ei Tale, ca într-însa să vedem lumina cea neapropiată. Îndreptează paÅŸii noÅŸtri spre lucrarea poruncilor Tale, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale ÅŸi ale tuturor sfinÅ£ilor Tăi." Amin. Iisus a zis: „Åži voi tot fără pricepere sunteÅ£i? Nu înÅ£elegeÅ£i că orice intră în gură merge în pântece ÅŸi apoi este aruncat afară în hazna? Dar, ce iese din gură vine din inimă, ...citeste mai mult


Martie - 2018
Tâlcuire la Fericiri V: Fericiți cei milostivi, că aceia se vor milui (Matei 5, 7 Tâlcuire la Fericiri V: Fericiți cei milostivi, că aceia se vor milui (Matei 5, 7 (3446) - Cristina Roman - 08-03-2018
  Nu înjosi pe nimeni în viaÈ›a  È™i nici de sus la alÈ›ii nu privi, Nu ignora o lacrimă pe-o față, Poate-ntr-o zi pe faÈ›a ta va fi ! Nu-l umili pe cel mai slab ca tine Nu-i vina lui c-aÈ™a a fost creat, Te vezi erou È™i lumea-ti aparÈ›ine, Dar uiÈ›i că scări nu-s doar pentru urcat! Nu neglija, ascultă È™i răspunde, O vorba care È›ie-È™i pare fleac, Poate salva pe cel care-o aude Și poate-n deznădejde a-i fi leac! Suntem egali, fii om cu fiecare, Lasă frumos pe unde-ai să pășeÈ™ti E-o lege-a vieÈ›ii fără expirare, La fel cum dai, aÈ™a o să primeÈ™ti! -------------------------------------------------- Fii Om de LicuÈ›a Pântia Am fost È™i suntem cu toÈ›ii atât în situaÈ›ia d...citeste mai mult


Februarie - 2018
Tâlcuire la fericiri IV: Fericiţi cei ce flămânzesc şi însetează de dreptate, că aceia se vor sătura (Matei 5, 6) Tâlcuire la fericiri IV: Fericiţi cei ce flămânzesc şi însetează de dreptate, că aceia se vor sătura (Matei 5, 6) (3677) - Cristina Roman - 06-02-2018
    FericiÅ£i cei flămânzi m-am născut flămând... am mâncat din hrana animalelor ÅŸi foamea s-a făcut o fiară în inima mea... am mâncat din hrana păsărilor ÅŸi aripile foamei întărindu-se mi-au sfâÅŸiat inima ÅŸi mai adânc... am mâncat din hrana oamenilor ÅŸi hrana oamenilor mai flămândă decât mine a început să îmi vâneze sufletul... atunci mi-am lăsat trupul acestei lumi înfometate ÅŸi zvârlindu-mă cu braÅ£ele întinse ca niÅŸte aripi în prăpastia inimii m-am dus să mă satur în Cer... Marius Iordăchioaia centrulsfintiiarhangheli           &n...citeste mai mult


Ianuarie - 2018
Tâlcuire la Fericiri III: Fericiţi cei blânzi, că aceia vor moşteni pământul (Mt. 5, 5) Tâlcuire la Fericiri III: Fericiţi cei blânzi, că aceia vor moşteni pământul (Mt. 5, 5) (4370) - Cristina Roman - 03-01-2018
    Spune-È›i inimii... Spune-È›i inimii să tacă în durere È™i-n mânie că-n mânie È™i-n durere omul spune ce nu È™tie È™i lucrează ce nu-i bine È™i ia hotărâri nebune - a putea tăcea-n mânie, este-o mare-înÈ›elepciune. — TraianDorz   O, cât de mult ne-am dori să schimbăm felul în care am reacÈ›ionat la situaÈ›ii È™i evenimente din  trecut! Câte vorbe grele am ajuns să regretăm, fără a le mai putea È™terge din minte È™i memorie nici după cea mai sinceră spovedanie È™i pocăință?! De-ar È™ti omul ce-ar păți, dinainte s-ar păzi, spune un proverb românesc. Și tot din înÈ›elepciunea populară am cules È™i vorba: dă-i, Doamn...citeste mai mult


Decembrie - 2017
 Tâlcuire la Fericiri II: Fericiți cei ce plâng, că aceia se vor mângâia (Mt. 5, 4) Tâlcuire la Fericiri II: Fericiți cei ce plâng, că aceia se vor mângâia (Mt. 5, 4) (4044) - Cristina Roman - 02-12-2017
  Motto: “Sa nu va ruÈ™inaÈ›i de lacrimi niciodată!” Să nu vă ruÈ™inaÈ›i de lacrimi! Niciodată! PlângeÈ›i ÅŸi pentru necazurile personale, dar să nu vărsaÅ£i lacrimi de furie, de mânie sau de blestem! Să vărsaÅ£i lacrimi de durere, de dragoste, căci ele vă purifică sufletul ÅŸi vă apropie de Hristos. Åži aÅŸa fericiÅ£i veÅ£i fi.” – Pr. Gheorghe Calciu-Dumitreasa   Goana după Bucurie Omului de azi i se cere să fie cât mai independent financiar È™i emoÈ›ional, deopotrivă. Ca să fie un om de succes trebuie să fie dinamic, descurcăreÈ›, să bifeze o sumedenie de cerinÈ›e ale societății de consum. Toate bune È™i frumoase: jobul, casa, maÈ™ina, călătoriile. Și totuÈ™i...citeste mai mult


Noiembrie - 2017
Tâlcuire la Fericiri I: Fericiți cei săraci cu duhul, că a lor este Împărăţia Cerurilor Tâlcuire la Fericiri I: Fericiți cei săraci cu duhul, că a lor este Împărăţia Cerurilor (6606) - Cristina Roman - 10-11-2017
  “FericiÈ›i cei săraci cu duhul... adicătelea să fim proÈ™ti?!?“ A venit timpul să deschidem Fericirile din Evanghelia de la Matei È™i să le recitim. Acolo e lista categoriilor de cetățeni care vor intra în Împărăția Cerurilor fără a trece prin Judecata de Apoi. Prin ce se aseamănă toÈ›i cei enumeraÈ›i în acea listă? Simplu: Niciunul dintre ei nu se consideră nici bogat, nici vrednic. „Să mori înainte de a muri, pe urmă va fi prea târziu” (C. S. Lewis). FericiÈ›i cei săraci cu duhul, căci ei nu vin la Judecată, ci ajung la ViaÈ›a VeÈ™nică. - Andrei Kuraev, traducere È™i adaptare Cristina Dicusar “FericiÅ£i cei săraci cu duhul, că a l...citeste mai mult


August - 2017


Iunie - 2017
Bogăţia Bibliei (1803) - Valeriu Tănasă - 08-06-2017
  Îmi este imposibil să explic de ce mi-a rămas într-un colÅ£ al sufletului, vorbele preÅŸedintelui Transvalului, GRUGER (1825 - 1904), care întrebat de cineva dacă ÅŸtie pe Goethe ÅŸi Shakespeare îi răspunde în felul următor: “Nu cunosc decât această carte – răspunse el- scoÅ£ând o Biblie veche din buzunar. De 40 de ani citesc necontenit în ea ÅŸi nu sunt stăpân nici pe jumătate din minunăţiile ei. Când voi sfârÅŸi-o, o să citesc pe Goethe ÅŸi pe Shakespeare!” MulÅ£i dintre noi am auzit spunându-se că Predica de pe munte este cea mai frumoasă învăţătură ce a primit-o omul de la Creatorul său. Sigur că adevărat este ÅŸ...citeste mai mult


Ianuarie - 2017


Decembrie - 2016
Colindul mântuirii (2240) - Iosif Badiu (Huedin) - 13-12-2016
         Călătorind cu mintea ÅŸi cu inima, între naÅŸtere ÅŸi moarte, am convingerea că toÅ£i suntem însoÅ£iÅ£i de colindul divin al mântuirii. Să ne străduim a-i pricepe mesajul, nu că e greu de desluÅŸit, ci pentru că auzul omului, de multe ori, este „ocupat” cu alte îndemnuri, mai puÅ£in folositoare. Dumnezeul Cel în Treime vine cu acest colind din veÅŸnicie ÅŸi îl duce în veÅŸnicie. Cuvintele colindului s-au auzit, dintru început, în grădina Edenului, fiind „psalmodiate” de Dumnezeu pentru Adam ÅŸi Eva, atunci când aceÅŸtia, întristaÅ£i ÅŸi ruÅŸinaÅ£i, au ieÅŸit din Rai, ca urmare a neascultării por...citeste mai mult
Câteva indicii şi referinţe despre copilăria şi fraţii lui Iisus Hristos… (4406) - 08-12-2016
Introducere – Preambul Evanghelia duminicii de după Botezul Domnului (Începutul propovăduirii Domnului) Matei 4, 12-17 12. Åži Iisus, auzind că Ioan a fost întemniÅ£at, a plecat în Galileea. 13. Åži părăsind Nazaretul, a venit de a locuit în Capernaum, lângă mare, în hotarele lui Zabulon ÅŸi Neftali, 14. Ca să se împlinească ce s-a zis prin Isaia proorocul care zice: 15. „Pământul lui Zabulon ÅŸi pământul lui Neftali spre mare, dincolo de Iordan, Galileea neamurilor; 16. Poporul care stătea în întuneric a văzut lumină mare ÅŸi celor ce ÅŸedeau în latura ÅŸi în umbra morÅ£ii lumină le-a răsărit“. 17. De atunci a înce...citeste mai mult


August - 2016
Limba aramaica, vorbită de Însuşi Mântuitorul Iisus Hristos (15793) - 12-08-2016
        Arabii creÅŸtini reprezintă categoria de creÅŸtini care sunt fie de etnie arabă, fie se integrează în spaÅ£iul cultural ÅŸi de limbă arabă al locului în care trăiesc. Majoritatea creÅŸtinilor arabi trăiesc în Orientul Apropiat, unde la început constituiau majorităţi compacte de rum ortodocÅŸi, monofiziÅ£i sau asirieni. După secolul al VII-lea, adică o dată cu expansiunea islamului ÅŸi convertirile forÅ£ate ori de bună voie la noua religie, procentul creÅŸtinilor arabi a început să scadă, aceÅŸtia devenind în cursul secolelor o minoritate. Actualmente, numărul creÅŸtinilor arabi, de toate confesiunile ÅŸi jurisdicÅ£iile, este estimat la 40 până la 48 de mi...citeste mai mult


Iulie - 2016


Iunie - 2016
Cântarea Cântărilor – o carte biblică şi literară de o frumuseţe inegalabilă… (3200) - Dr. Stelian Gomboş - 22-06-2016
Poezia Vechiului Testament, locul pe care îl ocupa în acest domeniu  Teologia este regina tuturor ÅŸtiinÅ£elor fiindcă cuprinsul ei este cea mai sublimă taină ce se poate cugeta ÅŸi posedă siguranÅ£a cea mai mare, deoarece îÅŸi trage originea din lumina ÅŸtiinÅ£ei divine. Iar sufletul teologiei este cunoaÅŸterea Sfintei Scripturi, care, conform doctrinei Sfintei noastre Biserici, este primul izvor al RevelaÅ£iei Divine. Dar mai ales din Sfânta Scriptură teologul trebuie să evidenÅ£ieze cuprinsul ÅŸi sensul învăţăturii Cuvântului divin. Potrivit SfinÅ£ilor PărinÅ£i, Sfânta Scriptură formează tezaurul nesfârÅŸit al adevărurilor dumnezeieÅŸti, chiar o putem asemăna cu o mină ...citeste mai mult


August - 2015
Tâlcuirea rugăciunii Tatăl nostru (Partea a VII-a) - Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău... Tâlcuirea rugăciunii Tatăl nostru (Partea a VII-a) - Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău... (9459) - Cristina Roman - 24-08-2015
„Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveÈ™te de cel rău, Că a Ta este împărăția È™i puterea È™i slava în veci. Amin” (Matei 6, 13) Maxim Marturisitorul: "Și nu ne duce pe noi in ispită, ci ne mântuieÈ™te de cel rău". Scriptura arată prin acestea ca cel ce nu iartă desăvârÈ™it celor ce i-au greÈ™it [conform cererii anterioare: Åži ne iartă nouă greÅŸelile noastre precum ÅŸi noi iertăm greÅŸiÅ£ilor noÅŸtri] È™i nu-È™i înfățiÈ™ează lui Dumnezeu inima curată de orice supărare, strălucind de lumina împăcării cu aproapele, nu va dobândi darul celor cerute, È™i va fi predat ispitei È™i celui rău, după o dreaptă judecată, ca să învet...citeste mai mult


Iulie - 2015
Tâlcuirea rugăciunii Tatăl nostru (Partea a VI-a) - Pâinea noastră cea spre ființă dă-ne-o nouă astăzi Tâlcuirea rugăciunii Tatăl nostru (Partea a VI-a) - Pâinea noastră cea spre ființă dă-ne-o nouă astăzi (4880) - Cristina Roman - 08-07-2015
Sfântul Maxim Marturisitorul: VieÈ›uind astfel în urma votului ce-L dăm, vom primi, ca pe o "pâine spre ființă" È™i spre viață, pentru hrana sufletelor noastre È™i pentru păstrarea È™i buna folosire a celor dăruite nouă, pe Cuvântul care a zis: "Eu sunt pâinea care s-a coborât din cer È™i dă viață lumii". Căci El ni se face toate, pe măsura noastră a celor ce suntem nutriÈ›i prin virtute È™i înÈ›elepciune, È™i se face corp, precum singur È™tie, prin fiecare din cei ce ne mântuim, în chip felurit, câtă vreme suntem încă în acest veac, după înÈ›elesul cuvântului rugăciunii, care zice: "Pâinea noastră cea spre f...citeste mai mult


Iunie - 2015
Tâlcuirea rugăciunii Tatăl nostru (Partea a V-a) - Facă-se voia Ta precum în cer așa și pe pământ Tâlcuirea rugăciunii Tatăl nostru (Partea a V-a) - Facă-se voia Ta precum în cer așa și pe pământ (6173) - Cristina Roman - 16-06-2015
Sfântul Ioan Gura de Aur: "Faca-se voia Ta, precum în cer aÈ™a È™i pe pământ"(Matei 6, 10) Ai vazut ce urmare minunată! Ne poruncise să dorim bunătățile viitoare È™i să ne grăbim pentru plecarea noastră dincolo; dar atâta vreme cât nu se întâmplă asta È™i locuim aici, ne porunceÈ™te să ne dăm toată silinÈ›a ca să vieÈ›uim ca îngerii din cer. Hristos ne-a spus: "Trebuie să doriÈ›i cerurile È™i cele din ceruri!"; dar a poruncit ca, înainte de a ajunge în cer, să prefacem pământul în cer; să trăim pe pământ, ca È™i cum am trăi în cer; să ne grăbim să facem aÈ™a totul.  Și pentru acestea să-L rugăm pe Stăp&ac...citeste mai mult


Mai - 2015
Tâlcuirea rugăciunii Tatăl nostru (Partea a IV-a) - Vie împărăția Ta Tâlcuirea rugăciunii Tatăl nostru (Partea a IV-a) - Vie împărăția Ta (2787) - Cristina Roman - 13-05-2015
  Sfântul Ioan Gură de Aur: Și aceste cuvinte sunt iarăși cuvintele unui copil recunoscător, care nu-È™i lipeÈ™te sufletul de cele ce se văd, nici nu socoteÈ™te mare lucru pe cele din lumea aceasta, ci se grăbeÈ™te către Tatăl È™i doreÈ™te cu înfocare pe cele viitoare. Toate acestea se nasc dintr-o conÈ™tiință curată È™i dintr-un suflet desprins de lucrurile de pe pământ. DorinÈ›a aceasta o avea È™i Pavel în fiecare zi; de aceea È™i spunea: "Și noi, care avem pârga duhului, suspinăm, aÈ™teptând înfierea, izbăvirea trupului nostru" (Rom. 8, 23). Cel ce are această dragoste nu poate să se îngâmfe nici cu fericirea vieÈ›ii sale, dar nici nu poate să fie do...citeste mai mult


Aprilie - 2015
Tâlcuirea rugăciunii Tatăl nostru (Partea a III-a) - Sfințească-se numele Tău Tâlcuirea rugăciunii Tatăl nostru (Partea a III-a) - Sfințească-se numele Tău (3352) - Cristina Roman - 04-04-2015
  Origen: "Această formulă poate însemna fie că ceea ce s-a cerut încă nu s-a dobândit, fie că cel care a dobândit ce a cerut vrea să păstreze ce a obÈ›inut. Cu toate acestea, cuvintele de la Matei È™i Luca SfinÈ›ească-se numele Tău, arată că numele Tatălui încă nu s-a sfinÈ›it. Însă nu poate cere cineva să se sfinÈ›ească numele lui Dumnezeu ca È™i cum nu ar fi sfinÈ›it? Să vedem ce înseamnă numele Tatălui È™i ce înseamnă SfinÈ›irea Lui. Numele Numele desemnează natura proprie È™i de necontestat a fiinÈ›ei care îl poartă. Astfel, natura proprie Sfântului Pavel face ca sufletul său, mintea sa, trupul său să aibă anumite calități. Aceste calit...citeste mai mult


Martie - 2015
Tâlcuirea rugăciunii Tatăl nostru  (Partea a II-a) - Care ești în ceruri... Tâlcuirea rugăciunii Tatăl nostru (Partea a II-a) - Care ești în ceruri... (8593) - 16-03-2015
Partea a II - a – Care(le) eÈ™ti în Ceruri... Origen: "Dumnezeu nu se află într-un anumit loc. Trebuie să avem grijă È™i să nu ni-l închipuim pe Dumnezeu mărginit de o formă trupească È™i care ar locui în ceruri; dacă Dumnezeu ar fi mărginit în acest fel, atunci ar însemna că este mai mic decât cerurile care Îl cuprind. Or, dimpotrivă, trebuie să socotim că față de puterea de necuprins a lui Dumnezeu, toate celelalte sunt mărginite. Luate în sensul literar, anumite expresii par să afirme că Dumnezeu se găseÈ™te între marginile unui loc, însă aceste expresii trebuie înÈ›elese într-un sens mai larg, respectând natura spirituală...citeste mai mult
Rugăciunea lui Iisus în Grădina Ghetsimani Rugăciunea lui Iisus în Grădina Ghetsimani (41910) - Pr. Miron Mihăilescu - 09-03-2015
  „În Ghetsimani, Iisus S-a arătat solidar cu fragilitatea noastră omenească“ După Cina cea de Taină, Hristos îÅŸi cheamă ucenicii în grădina Ghetsimani să se roage. Îi ia cu el pe Petru ÅŸi pe fiii lui Zevedeu, cărora le mărturiseÅŸte întristarea sufletului ÅŸi mâhnirea care începuse să-L cuprindă. Retrăgându­-se câÅ£iva paÅŸi mai departe, se aÅŸază în genunchi, îÅŸi pleacă faÅ£a la pământ ÅŸi se roagă lui Dumnezeu cu sudori de sânge. De trei ori se roagă cu aceleaÅŸi cuvinte, implorând Părintele Ceresc să depărteze paharul patimilor ÅŸi al morÅ£ii de la El. De ce era trist Iisus? Pentru cine s-a rugat El în...citeste mai mult


Februarie - 2015
Tâlcuirea rugăciunii Tatăl nostru în scrierile  Sfinților Părinți (I) Tâlcuirea rugăciunii Tatăl nostru în scrierile Sfinților Părinți (I) (14995) - Cristina Roman - 12-02-2015
  Partea I - Variantele rugăciunii/ Pregătirea pentru rugăciune/ Tâlcuirea apelativului "Tată" "Atunci când ne rugăm cu rugăciunea Tatăl nostru, ne gândim la întreaga umanitate È™i cerem plinătatea harului pentru toÈ›i oamenii ca È™i pentru noi înÈ™ine. SfinÈ›ească-Se Numele Tău de către toÈ›i oamenii. Vină împărăția Ta pentru toate popoarele, ca viaÈ›a Ta Dumnezeiască să devină viaÈ›a lor. Facă-se voia Ta: voia Ta singură îi uneÈ™te pe toÈ›i în dragostea Ta. IzbăveÈ™te-ne de cel rău – de “ucigătorul” (Ioan 8, 44) care seamănă până departe vrăjmășie È™i moarte. Domnul a îndreptat È™i sfinÈ›it È™irul strămoÈ™ilor ...citeste mai mult


Ianuarie - 2015
Botezul Domnului în Sfânta Scriptură și iconografie Botezul Domnului în Sfânta Scriptură și iconografie (4954) - 06-01-2015
Botezul de la Iordan marchează sfârÅŸitul unei perioade tainice din viaÅ£a Mântuitorului, de la pruncie până la vârsta de 30 de ani, precum ÅŸi începutul activităţii Sale publice. Pentru Teologie, momentul Botezului Domnului simbolizează hotarul de separaÅ£ie dintre Vechiul Testament ÅŸi Noul Testament, dintre legea veche ÅŸi legea harului care a început când Hristos S-a coborât la râul Iordan ÅŸi a sfinÅ£it natura umană, ÅŸi prin acesta toată creaÅ£ia. Din Sfânta Scriptură vedem că începutul lucrării lui Mesia a fost prefaÅ£at de predica Botezătorului Ioan: „PocăiÅ£i-vă, că s-a apropiat Împărăţia cerurilor!“ (Matei 3, 2). Evangheliile cons...citeste mai mult


Decembrie - 2014
Cele mai de căpetenie porunci ale Domnului cuprinse în Noul Testament, adunate de Sfântul Nicodim Aghioritul (a doua parte) (3059) - 07-12-2014
  Agonisirea comorilor cereÈ™ti Nu vă adunaÈ›i comori pe pământ, unde molia È™i rugina le strică È™i unde furii le sapă È™i le fură. Ci adunaÈ›i-vă comori în cer, unde nici molia, nici rugina nu le strică, unde furii nu le sapă È™i nu le fură. Căci unde este comoara ta acolo va fi È™i inima ta (Matei 6, 19 -21). Adevărat zic vouă, că un bogat cu greu va intra în Împărăția Cerurilor (Matei 19, 23). Vai vouă, bogaÈ›ilor, că vă luaÈ›i pe pământ mângâierea voastră (Luca 6, 24). VindeÈ›i averile voastre È™i daÈ›i milostenie; FaceÈ›i-vă pungi care nu se învechesc, comoară neîmpuÈ›inată în ceruri, unde fur nu se apropie, nici molie nu o strică (Luca 12...citeste mai mult


Noiembrie - 2014
Cele mai de căpetenie porunci ale Domnului din Noul Testament, adunate de Sfântul Nicodim Aghioritul (5253) - 13-11-2014
- prima parte - Cuvânt al Sfântului Nicodim Aghioritul către iubitul cititor Cu adevărat sunt trebuincioase toate poruncile Domnului, pentru că sunt viață È™i viață adevărată È™i veÈ™nică, precum a zis Domnul tânărului aceluia: "De vrei să intri în viață, păzeÈ™te poruncile" (Matei 19,17). Și iarăși Domnul glăsuieÈ™te: "Pentru că Eu n-am vorbit de la Mine, ci Tatăl care M-a trimis, Acesta Mi-a dat poruncă ce să spun È™i ce să vorbesc. Și È™tiu că porunca Lui este viaÈ›a veÈ™nică" (Ioan 12, 49-50). Deci precum este trebuincioasă omului viaÈ›a veÈ™nică, aÈ™a-i este trebuincioasă lui È™i păzirea poruncilor lui Hristos, prin care câÈ™tigă viaÈ›a veÈ™nică. Pent...citeste mai mult


Octombrie - 2014
Gânduri despre viață, moarte și nemurire în lumina Sfintei Scripturi (4811) - Pr. Prof. Dr. Ene Braniște - 11-10-2014
  Cel care împlineÈ™te porunca iubirii se apropie de Dumnezeu, de izvorul vieÈ›ii, precum ne asigură Sf. Evanghelist Ioan: “Noi È™tim că ne-am strămutat din moarte a viață, pentru că iubim pe fraÈ›i; cine nu iubeÈ™te pe fratele său, rămâne în moarte” (I Ioan III, 14)… Să trăim deci după dreptarul cel negreÈ™elnic al poruncilor lui Dumnezeu, adică în iubire, pace È™i bună înÈ›elegere cu toÈ›i oamenii, muncind cu tragere de inimă, iubind dreptatea È™i adevărul, făcând numai binele È™i ferindu-ne de rău, luptând pentru tot ce face viaÈ›a omului mai bună, mai curată, mai înÈ›eleaptă, mai fericită. “Iată, am pus înaintea voastră calea vie...citeste mai mult


Iulie - 2014
 Calea iertarii păcatelor în cuvântul Sfintei Scripturi Calea iertarii păcatelor în cuvântul Sfintei Scripturi (6636) - Pr. dr. Adrian Roman - 28-07-2014
  Mântuitorul Iisus Hristos a învăţat zicînd: „PocăiÅ£i-vă căci s-a apropiat Împărăţia Cerurilor”! PocăinÅ£a, aÅŸadar, apare ca o condiÅ£ie pentru primirea Împărăţiei pe care noi credincioÅŸii o dorim aÅŸteptând „viaÅ£a veacului ce va să fie”, aÅŸa cum rostim în finalul Crezului mărturisit în Liturghie. Tot la Sfânta Liturghie mai rostim sau cântăm rugăciunea Tatăl nostru, învăţată de ucenici de la Mântuitorul Hristos, zicând într-una din cereri: „Åži ne iartă nouă păcatele noastre, precum iertăm ÅŸi noi greÅŸiÅ£ilor noÅŸtri (Matei 6, 12), iar ca o concluzie a acestei rugăciuni Iisus le spune Apost...citeste mai mult


Martie - 2014
 Sfânta Împărtăşanie în Noul şi Vechiul Testament Sfânta Împărtăşanie în Noul şi Vechiul Testament (9520) - Pr. dr. Adrian Roman - 27-03-2014
  Anul 2014 fiind ales de Sfântul Sinod drept anul omagial închinat Sfintei Euharistii, ne propunem în câteva pagini să arătăm cât de mult aflăm din Noul Testament, dar ÅŸi din Vechiul Testament, despre Sfânta Euharistie, precum ÅŸi ce semnifică aceasta plecând de la învăţătura Sfintei Scripturi, unde regăsim rădăcinile iudaice ale cultului liturgic în care Cina Domnului este inclusă. Comentariul nostru va urmări o scurtă dezvoltare teologică ÅŸi istorică. Sfânta Împărtăşanie este unire a omului cu Dumnezeu, împărtăşire cu Dumnezeu sau părtăşie ori participare la ViaÅ£a dumnezeiască prin cuminecarea cu Trupul ÅŸi Sângele lui H...citeste mai mult


Noiembrie - 2013
Cunoaşterea în iubire (9353) - Pr. dr. Adrian Roman - 28-11-2013
  „Iar viaÅ£a veÅŸnică aceasta este: Să te cunoască pe Tine singurul Dumnezeu adevărat, ÅŸi pe Iisus Hristos pe Care L-ai trimis” (Ioan 17, 3) „Iubirea este cea mai sigură certitudine pe care omul o cunoaÅŸte; acel unic, existenÅ£ial ÅŸi incontestabil cogito: Iubesc, deci exist; prin urmare fiinÅ£a este, iar viaÅ£a are valoare (merită efortul de a trăi). Iubirea nu îmi asigură doar un statut de fiinţă în care eu mă regăsesc, deoarece iubirea mă dăruieÅŸte pe mine celuilalt. […]Comunicarea chiar atunci când este ostilă, este lucrul, care cu siguranţă mă revelează pe mine mie însumi.”(Mounier) Mântuitorul Iisus Hristos ne-a încredinÅ£at că viaÅ£a v...citeste mai mult


Octombrie - 2013
Prietenia, cale privilegiată a comuniunii cu Dumnezeu Prietenia, cale privilegiată a comuniunii cu Dumnezeu (6817) - Pr. dr. Adrian Roman - 22-10-2013
  Prietenia, cale privilegiată a comuniunii cu Dumnezeu - o viziune a lui Origen -   Prietenia reprezintă un aspect particular al comuniunii sau al unirii omului cu Dumnezeu. Unul dintre primii care au remarcat că prietenia este o noÅ£iune biblică ÅŸi că aceasta este diferită ca înÅ£elegere faţă de conceptul de prietenie din filosofia antică, este Origen (185-254). Unul dintre textele Sfintei Scripturi care vorbeÅŸte despre prietenie este Matei 22, 12: „Åži i-a zis: Prietene, cum ai intrat aici fără haină de nuntă?”[1]. Cartea ÎnÅ£elepciunii lui Solomon 7, 27 vorbeÅŸte deja despre „sufletele sfinte” ca „prieteni ai lui Dumnezeu”. Cu referie la perioada Vechiulu...citeste mai mult


Septembrie - 2013
Sfântul Atanasie cel Mare şi prima listă canonică a cărţilor Sfintei Scripturi Sfântul Atanasie cel Mare şi prima listă canonică a cărţilor Sfintei Scripturi (7043) - Pr. dr. Adrian Roman - 12-09-2013
               Scrisoarea festivă 39 din anul 366[1] a Sfântului Atanasie este primul document care listează cele 27 de cărÅ£i ale Noului Testament, iar episcopul alexandrin este primul autor creÅŸtin cunoscut care aplică termenul κανονιζÏŒμενα în mod cu totul special pentru cărÅ£ile care formează cele două Testamente biblice.  După opinia lui Brakke, canonul oferit de Sfântul Părinte este unul explicit închis[2]. Este prentru prima oară când o autoritate eclesială a Alexandriei stabileÅŸte sau fixează în scris, într-un document oficial, care sunt scrierile b...citeste mai mult


Iulie - 2013
Ceea ce este da, da, şi ceea ce este nu, nu (Mt. 5, 37) (7823) - Pr. Prof. Dr. Vasile Grăjdian - 26-07-2013
  Mai înainte de cuvintele amintite în titlul acestor rânduri, în Predica de pe munte Mântuitorul nostru Iisus Hristos vorbise despre jurăminte, învăţând despre necesara smerenie a condiÅ£iei umane în faÅ£a „marilor cuvinte”: „ AÅ£i auzit ce s-a zis celor de demult: „Să nu juri strâmb, ci să Å£ii înaintea Domnului jurămintele tale.” Eu însă vă spun vouă: Să nu vă juraÅ£i nicidecum, nici pe cer, fiindcă este tronul lui Dumnezeu, nici pe pământ, fiindcă este aÅŸternut picioarelor lui, nici pe Ierusalim, fiindcă este cetate a marelui Împărat, nici pe capul tău să nu te juri, fiindcă nu poÅ£i să faci un fir de p...citeste mai mult
Căsătoria creştină izvorăşte din Rai Căsătoria creştină izvorăşte din Rai (5679) - Paul Evdokimov - 15-07-2013
Instituirea paradisiacă a căsătoriei creÅŸtine   Instituirea căsătoriei în Rai este afirmată de o tradiÅ£ie veche foarte sigură. Vorbind despre căsătorie, Domnul face referire la Vechiul Testament : „N-aÅ£i citit? (Mt.19,4; Mc.10, 2-12). La fel Sf. Apostol Pavel (Efes. 5, 31). Clement al Alexandriei spune ÅŸi el foarte limpede: „Fiul n-a făcut decât să confirme ceea ce Tatăl a instituit”. În facerea omului, Clement vedea Taina Botezului, iar în comuniunea de iubire a primului cuplu, instituirea divină a Tainei căsătoriei. El vorbeÅŸte chiar de harul paradisiac al căsătoriei. Prin acest har, căsătoria creÅŸtină primeÅŸte ceva din starea conjugală de dinainte de cădere. Cl...citeste mai mult


Iunie - 2013
Să nu te tulburi în timpul încercării. Tâlcuire la Epistola II către Timotei a Sf. Ap. Pavel Să nu te tulburi în timpul încercării. Tâlcuire la Epistola II către Timotei a Sf. Ap. Pavel (6052) - Sfântul Ioan Gură de Aur - 18-06-2013
Precum nu există om nemuritor, tot aÅŸa nu se poate găsi vreun om lipsit de supărare în această viaţă, ÅŸi că o singură supărare este folositoare, aceea venită prin păcat. Despre milostenie.   Deci, iubiÅ£ilor, să nu ne descurajăm în faÅ£a relelor ce cad asupra noastră, căci aceasta se întâmplă spre cuminÅ£irea noastră. „Să nu te tulburi în timpul încercării”, zice înÅ£eleptul Isus Sirah (2, 2). MulÅ£i au felurile necazuri în casele lor; toÅ£i ne împărtăşim de necaziri ÅŸi supărări, nu însă ÅŸi de cauzele lor; ci unul are supărare de la femeie, altul de la copil, un altul de la slugă, unul de la vreun prieten, altul de la vreu duÅŸman, ...citeste mai mult


Mai - 2013
Eliberează-ne pe Baraba (Lc.23,18) (3899) - Iosif Badiu (Huedin) - 06-05-2013
       Iată o dorinţă „legitimă” a arhiereilor ÅŸi a poporului, favorabilă pentru Baraba ÅŸi nedreaptă pentru Domnul Iisus, ale căror nume erau puse în balanÅ£a unei „sloboziri de ocazie”. Această cerere a mulÅ£imii înfierbântate de ură era în acord cu un obicei statornicit ca „favor” dat poporului israelit, la sărbătoarea PaÅŸtilor, de către puterea ocupantă (cf.Mt. 27,15). MulÅ£imea avea dreptul să ceară guvernatorului eliberarea unui întemniÅ£at „drag” ei. Åži nu pierdea niciodată această dorită ÅŸi aÅŸteptată ocazie.         Starea de spirit a mulÅ£imii, acum, era „conf...citeste mai mult


Aprilie - 2013
Cunoaşterea Sfintei Scripturi este un bagaj necesar pentru viaţă Cunoaşterea Sfintei Scripturi este un bagaj necesar pentru viaţă (3640) - Sfântul Ioan Gură de Aur - 10-04-2013
Cu cât progresează ÅŸi prosperă cineva în aceasta viaţă, cu atât mai mult va avea nevoie de această educaÅ£ie (n.n. cunoaÅŸterea Sfintei Scripturi). Chiar dacă e crescut în palate, există ÅŸi acolo mulÅ£i filosofi ÅŸi închinatori la idoli ÅŸi din cei ce se laudă ÅŸi se mândresc cu slava lor lumească, de parcă palatele acestea ar fi pline de idropici. AÅŸa sunt palatele. ToÅ£i sunt acolo vanitoÅŸi ÅŸi umflaÅ£i de mândrie ÅŸi cei ce nu sunt încă, au grijă să devină. GândeÅŸte-te ce ar însemna ca fiul tău, unul dintre cei mai buni medici, să intre acolo având la el toate mijloacele pentru a vindeca o infecÅ£ie, să se apropie de bolnav, să stea de vorba cu el Å...citeste mai mult


Martie - 2013
Sfânta Scriptură într-o lume secularizată Sfânta Scriptură într-o lume secularizată (5148) - Pr. prof. univ. dr. Stelian Tofană - 29-03-2013
  SFÂNTA SCRIPTURÄ‚ ÎNTR-O LUME SECULARIZATÄ‚: EFICIENTÄ‚ SAU INEFICIENTÄ‚?   Cauzele nerodirii cuvântului lui Dumnezeu în lumea modernă Prin cuvânt Dumnezeu a creat Universul în toată măreÅ£ia ÅŸi frumuseÅ£ea sa. Prin cuvântul lui Dumnezeu profeÅ£ii au menÅ£inut trează credinÅ£a ÅŸi au călăuzit omenirea la adevăr, dreptate, schimbând adesea, din temelii structurile ei... În acest context, se ridică, în mod firesc, câteva întrebări care îi vizează nu numai pe simpli creÅŸtini, ci ÅŸi întreaga lume eclesială, teologică, indiferent de confesiune sau modul de exprimare a credinÅ£ei. Unde se arată astăzi puterea cuvântului...citeste mai mult


Decembrie - 2012
Noul Testament în cel Vechi se ascunde, Vechiul Testament în cel Nou se descoperă Noul Testament în cel Vechi se ascunde, Vechiul Testament în cel Nou se descoperă (12966) - PS Daniil Stoenescu - 14-12-2012
             Aceste cuvinte inspirate ale Fericitului Augustin († 430), adevărate mărgăritare duhovniceÅŸti ale literatu­rii patristice de limbă latină, sunt o verigă de aur care uneÅŸte ÅŸi defineÅŸte relaÅ£ia teologică profundă dintre Vechiul Testament ÅŸi Noul Testament, inspirate deopo­trivă de acelaÅŸi Duh Sfânt, de aceea nu este de mirare faptul că multe ediÅ£ii ale Noului Testament se deschid cu aceste cuvinte, adevărată cheie expresivă a unităţii sfintei ÅŸi dumnezeieÅŸtii Scripturi. După cum se poate observa ÅŸi constata, expresia ÅŸi formularea fericitului Augustin are două părÅ£i: „Noul Testament în cel Vechi se ascunde&rdq...citeste mai mult


Octombrie - 2012
V-am scris cu ochii scăldaţi în lacrimi (7099) - PS Daniil Stoenescu - 26-09-2012
„V-am scris cu ochii scăldaÅ£i în lacrimi” de la „Stejarul Plângerii” (II Corinteni 2,4; Facere 35, 8). Cuvintele sfântului apostol Pavel către Corinteni de la începutul epistolei a doua, referitoare la felul ÅŸi la starea în care le-a scris cea dintâi epistolă, ne fac să gândim la faptul că întreaga sfântă ÅŸi dumnezeiască Scriptură, ca ÅŸi Cuvânt a lui Dumnezeu, este un izvor de lacrimi ÅŸi plâns, fiind scrisă prin lacrimi ÅŸi plâns, cu lacrimi ÅŸi plâns ÅŸi scăldată în lacrimi ÅŸi plâns, precum la „Stejarul Plângerii” (Facere 35, 8), ca un stejar al revelaÅ£iei prin lacrimi ÅŸi plâns, care &...citeste mai mult


Martie - 2012
Valoarea şi importanţa Sfintei Scripturi în viaţa duhovnicească a creştinului Valoarea şi importanţa Sfintei Scripturi în viaţa duhovnicească a creştinului (5645) - Dr. Stelian Gomboş - 23-02-2012
         Sfânta Scriptură sau Biblia este cartea cea mai reprezentativă a omenirii. Un mare predicator francez spunea că „atunci când deschideÅ£i Biblia ca o simplă carte nu puteÅ£i rezista superiorităţii caracterului ei ÅŸi să nu recunoÅŸti momentul de istorie, de legislaÅ£ie, de morală ÅŸi de elocvenţă cel mai surprinzător care este sub cer!” Ea este o carte unitară, deÅŸi a fost scrisă în răstimp de aproape 1600 de ani, alcătuită fiind din 66 de cărÅ£i elaborate de aproximativ 40 de autori ÅŸi cu toate că ei au avut situaÅ£ii sociale diferite cum ar fi: împăraÅ£i ÅŸi robi, clerici ÅŸi agricultori, bărbaÅ£i de stat ÅŸi păstori, cu toate că ea...citeste mai mult


Decembrie - 2011