Cookies de analiza a traficului  Accept | (oricand puteti renunta la acceptul dat) Detalii

(oricand puteti renunta la acceptul dat)

Porunca Iubirii

Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române

 Judecător, lector universitar
 Curtea de Apel PiteÅŸti /Universitatea din PiteÅŸti
 
 
Pentru a citi biografia autorului ÅŸi a vedea/comanda cărÅ£ile, click  aici.
 
Articole:
Lungul drum al eului către sine - Partea a III-a (61) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 03-10-2024
Schiță pentru o filosofie ortodoxă a existenÈ›ei È™i a cunoaÈ™terii          Partea a treia FiinÈ›a È™i existenÈ›a Constante existenÈ›iale È™i concepte deschise Constantele existenÈ›iale fundamentale exprimă pentru existenÈ›a creată, Adevărul fiinÈ›ial al Preasfintei Treimi unde nu este schimbare sau umbră de mutare: "Nu vă înÅŸelaÅ£i, fraÅ£ii mei prea iubiÅ£i: Toată darea cea bună ÅŸi tot darul desăvârÅŸit de sus este, pogorându-se de la Părintele luminilor, la Care nu este schimbare sau umbră de mutare. După voia Sa ne-a născut prin cuvântul adevărului, ca să fim începătură făpturilor Lui". ( Iacov,I, 16-18) Filosofii din antichitate È™i până...citeste mai mult
Vechiul drept romanesc in opera Sfantului voievod Neagoe Basarab si a lui Matei Basarab (58) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 30-09-2024
  Credință È™i cultură. Vechiul drept românesc în opera Sfântului voievod Neagoe Basarab È™i Matei Basarab                                                      I.    Scurtă pledoarie pentru actualitatea ÅŸi importanÅ£a istoriei dreptului românesc În evoluÅ£ia contemporană a ÅŸtiinÅ£elor se constată ÅŸi o tendinţă spre istorism È™i istoricitate. Mai toate ÅŸtiinÅ£ele într-o formă sau alta ÅŸi-au conceput propria lor istorie. Există o istorie a filosofiei, a  logicii, a artelor, a fizicii ÅŸ.a.m.d. Această realitate ÅŸtiinÅ£ifică d...citeste mai mult
Lungul drum al eului către sine - Partea a II-a (106) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 22-08-2024
  Schiță pentru o filosofie ortodoxă a existenÈ›ei È™i cunoaÈ™terii                                             Motto:                             Trebuie să fii infidel eului în drumul către sine                  Constantin Noica   Cugetările, reflecÈ›iile È™i notele care urmează sunt o premisă pentru un model filosofic antropologic È™i axiologic al existenÈ›ei. Sunt meditaÈ›ii filosofice ...citeste mai mult
Lungul drum al eului catre sine - Partea I (314) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 29-07-2024
  Schiță pentru o filosofie ortodoxă a existenÈ›ei                    Motto                             Trebuie să fii infidel eului în drumul către sine                  Constantin Noica   Cugetările, reflecÈ›iile È™i notele care urmează sunt o premisă pentru un model filosofic antropologic È™i axiologic al existenÈ›ei. Sunt meditaÈ›ii filosofice gândite prin adevărul dreptei credinÈ›e ortodoxe, asupra fiin...citeste mai mult
Cunoasterea intuitiva in filosofie si in teologia ortodoxa (182) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 30-06-2024
  I. IntuiÈ›ia, ca proprietate a gândirii È™i modalitate de cunoaÈ™tere Capacitatea cognitivă a omului cuprinde È™i o altă funcÈ›ie, diferită de cunoaÈ™terea sensibilă, experimentală È™i cunoaÈ™terea raÈ›ională, demonstrativă. Este capacitatea de a intui, sau mai simplu intuiÈ›ia. DefiniÈ›iaa din dicÈ›ionar  a intuiÈ›iei este următoarea: „capacitatea de a înÈ›elege ceva imediat, fără a fi nevoie de raÈ›ionament conÈ™tient. ”[1]Într-o definiÈ›ie mai complexă intuiÈ›ia este caracterizată ca fiind:   ’’Capacitatea conÈ™tiinÈ›ei de a descoperi, pe cale raÈ›ională (în mod spontan), esenÈ›a, sensul unei probleme, al unui obiect. DiferenÈ›iere: Capacit...citeste mai mult
Fericirea, dar de la Dumnezeu si drept al omului (1) (220) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 26-05-2024
I Sensuri È™i semnificaÈ›ii filosofice ale fericirii   Una dintre cele mai dezbătute probleme în cultura lumii este înÈ›elegerea raportului dintre suferință È™i fericire, cei doi termeni fiind în principiu diametral opuÈ™i. Altfel spus cum poate fi înlăturată suferinÈ›a È™i implicit care sunt condiÈ›iile pentru ca omul să fie fericit. Mai mult, starea de fericire poate caracteriza nu numai omul ca persoană, dar în acelaÈ™i timp, poate fi È™i o caracteristică a unei comunități, chiar È™i a unui popor.    AspiraÈ›ia omului spre fericire se confundă cu existenÈ›a È™i firea sa. Fericirea, ca stare sufletească È™i existenÈ›ială este opusă suferinÈ›ei, morÈ›ii È™i servituÈ›ilor de tot f...citeste mai mult
Pledoarie pentru fiinta umana si ipostasurile feminine ale acesteia (220) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 11-05-2024
    Cuvânt înainte la cartea în curs de apariÈ›ie la Editura Andreiana „Chipul femeii creÈ™tine în societatea contemporană” de Ibolyka Ilonka Fediuc     Motto                                        "Femeile sunt ca florile: toate sunt frumoase, dar fiecare în felul ei. Bărbatul trebuie să se plece să o ia - adică să-i arate eleganţă, preÅ£uire. Atunci floarea îÅŸi arată ÅŸi mirosul, ÅŸi calităţile ascunse, pentru că tu ai ÅŸtiut să răscoleÅŸti adâ...citeste mai mult
Pledoarie pentru fiina umană si ipostasurile feminine ale acesteia (393) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 31-03-2024
Cuvânt înainte la cartea „"Chipul femeii creÈ™tine în societatea contemporană"” - în curs de apariÈ›ie Autoare, Ibolyka Ilonka Fediuc                       Motto            "Femeile sunt ca florile: toate sunt frumoase, dar fiecare în felul ei. Bărbatul trebuie să se plece să o ia - adică să-i arate eleganţă, preÅ£uire. Atunci floarea îÅŸi arată ÅŸi mirosul, ÅŸi calităţile ascunse, pentru că tu ai ÅŸtiut să răscoleÅŸti adâncurile ÅŸi ai făcut din ea ceea ce nu ÅŸtia ea că este." - Părintele Arsenie Papacioc     Întreaga monografie a di...citeste mai mult
Cunoasterea raţională si cunoasterea prin credintă (3) - Cunoasterea prin credintă (335) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 31-03-2024
I.  ȘtiinÈ›a È™i dreapta credință      In studiile precedente am  prezentat concepÈ›iile filosofice È™i teologice despre cunoaÈ™tere È™i am  analizat limitele cunoaÈ™terii sensibile È™i raÈ›ionale. Posibilitatea cunoaÈ™terii  este evidentă. FuncÈ›ia È™i capacitatea cognitivă ale omului sunt însuÈ™iri ale sufletului nemuritor uman creat de Dumnezeu.     În acest context este important a încerca un răspuns la întrebarea  existenÈ›ială, ce este cunoaÈ™terea în general È™i care sunt mijloacele de realizare a cunoaÈ™terii. Nu există o definiÈ›ie unanim acceptată a cunoaÈ™terii. TotuÈ™i pot fi identificate elemente definitorii.   &nb...citeste mai mult
Cunoasterea rationala si cunoasterea prin credinta (2) - Limitele cunoasterii rationale (704) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 12-01-2024
  I Argument  Întrebările fundamentale la care omul caută permanent să afle răspunsuri care să însemne È™i certitudini, prin formele cunoaÈ™terii sensibile È™i raÈ›ionale sunt două: de ce există lumea creată sensibilă È™i inteligibilă mai degrabă decât nimic? È™i a doua întrebare, care mai degrabă este o constatare: În raport cu Universul sunt nimic È™i totuÈ™i sunt? Nu vom înceta, atâta timp cât vom exista a căuta răspunsuri la aceste întrebări, dar prin cunoaÈ™terea raÈ›ională niciodată nu vom avea răspunsuri, în È™tiință sau filosofie care să fie certe, demonstrabile È™i prin urmare deplin adevărate. Taina nu poate fi ispitită prin cunoaÈ™tere...citeste mai mult
Criza dreptului si a justitiei in epoca postmodernismului. Contradictii maladive ale justitiei (314) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 30-10-2023
  Scurte consideraÈ›ii despre epoca postmodernismului. JustiÈ›ia în postmodernism Postmodernismul contemporan este o epocă de mari contradicÈ›ii existenÈ›iale în istoria mântuirii omului È™i a lumii: credinÈ›a coexistă cu necredinÈ›a, valoarea cu non valoarea, progresul cu regresul. TendinÈ›a dominantă este recesivă, de abandonare a raportării omului la Dumnezeu, de disoluÈ›ie a valorilor perene ale dreptei credinÈ›e È™i culturii, de transformarea omului în individ dominat de raÈ›ionalismul tehnologic È™i de schimbarea statutului său existenÈ›ial din scop al creaÈ›iei într-un simplu mijloc, de pervertirea libertății cu iluziile acumulării È™i consumismului.     Postmodernismu...citeste mai mult
Cunoasterea rationala si cunoasterea prin credinta (1) (459) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 11-10-2023
  I. CunoaÈ™terea raÈ›ională    RaÈ›iunea, este indisolubil legată de conÈ™tiință, conÈ™tiinÈ›a de sine È™i conÈ™tiinÈ›a dependenÈ›ei de Dumnezeu È™i a credinÈ›ei, conÈ™tiinÈ›a existenÈ›ei lumii create dar È™i de gândire È™i de cuvânt, de înÈ›elepciune È™i înÈ›elegere. Teologia, dar È™i filosofii raÈ›ionaliÈ™ti susÈ›in că, raÈ›iunea este una dintre formele conÈ™tiinÈ›ei, mintea conÈ™tientă de sine, îndreptată asupra ei înÈ™iÈ™i È™i conÈ›inutul conceptual al cunoaÈ™terii sale (Kant, Hegel). RaÈ›iunea se exprimă în principii, idei È™i idealuri È™i este o însuÈ™ire sau un atribut al sufletului omenesc.    ConÈ™tiinÈ›a cup...citeste mai mult
De la ratiune la inteligenta artificiala (438) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 11-07-2023
  Argument   Conceptul de „animal raÈ›ional” este des folosit în filozofia scolastică, dar în epocile care au urmat Enciclopedia catolică a caracterizat omul sub influenÈ›a lui Porfir ca substanță, sensibilitate, corporalitate È™i raÈ›iune, în timp ce persoana era definită ca substanță de natură raÈ›ională. În concepÈ›ia filosofică de atunci, dar È™i în gândirea filosofică modernă, în mod deosebit în cultura iluministă, raÈ›iunea este trăsătura definitorie a persoanei umane. Exacerbarea capacității raÈ›ionale a omului, în special sub forma cunoaÈ™terii È™i a creaÈ›iei a dus la raÈ›ionalism È™i ateism, omul devenind propriul său ido...citeste mai mult
Vetre de credinta si istorie. Manastirea Robaia. Sfantul Pafnutie (382) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 02-07-2023
  Conform documentelor care s-au păstrat începuturile vieÈ›ii călugăreÈ™ti din È›inutul Robaia se situează pe la mijlocul secolului XIV, în timpul înființării Mitropoliei Èšarii RomâneÈ™ti (1359). Valea Robaia, care oferea adăpost românilor din acele locuri în vremuri de primejdie È™i bejenie, a adăpostit de multe ori de-a lungul zbuciumatei noastre istorii sate întregi care se retrăgeau din calea năvălitorilor aÈ™teptând cu răbdare trecerea lor.   Legenda spune că în urmă cu 8-9 secole, în noaptea Învierii au năvălit barbarii, au ucis bărbaÈ›ii, au incendiat biserica în care au ars de vii femei È™i copii È™i au luat robi. Martiriul ace...citeste mai mult
Omul, societatea si crestinismul in epoca postmodernismului (1026) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 31-05-2023
I. Argument     EvoluÈ›ia umanității de la începuturi È™i până în prezent, istoria culturii È™i a civilizaÈ›iei au fost  împărÈ›ite în epoci după mai multe criterii printre care amintim: raporturile dintre om, societate È™i univers, relaÈ›ia dintre raÈ›iune È™i sensibilitate, specificul cunoaÈ™terii, sfera valorilor, caracteristicile creaÈ›iei umane, dar È™i modul în care omul a înÈ›eles relaÈ›ia sa cu Dumnezeu. Nu există opinii unanime în această periodizare a istoriei culturii È™i civilizaÈ›iei, însă majoritatea autorilor identifică: cultura È™i civilizaÈ›ia antică, epoca medievală, goticul, renaÈ™terea, clasicismul, iluminismul, modernismul È™i epoca &i...citeste mai mult
O intalnire pe drumul vietii cu Iisus Hristos, Mantuitorul nostru (342) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 21-05-2023
  Despre cartea „Memoriile unei convertite la ortodoxism” - în curs de apariÈ›ie Autoare, Ibolyka Ilonka Fediuc                             Aceasta vă poruncesc să vă iubiÈ›i                           unul pe altul. Dacă vă urăște pe                           voi lumea, să È™tiÈ›i că pe Mine mai                &nb...citeste mai mult
Categorii ale gandirii si constante existentiale (460) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 10-05-2023
  I. Categorii ale gândirii    Filosofii din antichitate È™i până în epoca modernă au încercat să cuprindă discursul raÈ›ional, dar È™i cunoaÈ™tere în categorii raÈ›ionale, considerate a fi principii de bază ale gândirii È™i ale cunoaÈ™terii, înÈ›elegerii È™i explicării universului. O întrebare importantă se referă în ce măsură aceste categorii ale raÈ›iunii reflectau existenÈ›a, corespundeau realității. De multe ori È™tiinÈ›a a confirmat o astfel de corespondență, pentru că lumea creată are sensuri raÈ›ionale, reprezintă È™i poarte în sine raÈ›iunile plasticizate ale lui Dumnezeu, aÈ™a cum afirmă părintele profesor dr. academician Dumitru Stăn...citeste mai mult
Relatia statului cu societatea si cu Biserica. Nevoia unui stat mai puțin prezent în societate si Biserica (429) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 31-03-2023
RelaÈ›iile dintre om-societate È™i stat   În acest studiu continuăm reflecÈ›iile noastre în încercarea de a răspunde la întrebarea din titlu: este posibilă viaÈ›a fără stat?[1]   Pentru existenÈ›a oricărei societăți contemporane organizarea statală a acesteia este o necesitate, fără de care existenÈ›a socială a omului nu ar putea să existe. RelaÈ›iile dintre popor È™i stat, respectiv, stat, putere de stat È™i puteri politice sunt deosebit de complexe. Totodată modelele de organizare statală ale societății contemporane sunt diferite, dar aÈ™a cum o să arătăm pot fi clasificate doctrinar în mai multe categorii. Această diversitate a formelor de organizare statală È™i j...citeste mai mult
TIMPUL (2) (397) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 28-02-2023
Omul È™i timpul Dimensiunile obiectivă È™i subiectivă ale timpului   Există două mari orientări în filosofie È™i È™tiinÈ›a privind explicaÈ›iile date timpului. Una dintre aceste concepÈ›ii consideră timpul ca fiind independent de om, o trăsătură a naturii, dependent de materie, în care È™i omul în existenÈ›a sa individuală sau socială este integrat. Timpul obiectiv este exprimat prin caracterul său uni-direcÈ›ional, aceea săgeată a timpului orientată de la trecut, prin prezent, spre viitor. De aceea ireversibilitatea este o caracteristică a timpului obiectiv cu toate că teoria relativității admite cel puÈ›in teoretic È™i reversibilitatea timpului. O astfel de concepÈ›ie este susÈ›inută de iluÈ™t...citeste mai mult
TIMPUL (1) (1157) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 29-01-2023
Ce este timpul È™i ce putem È™ti despre timp? Argument   RelaÈ›ia omului cu timpul reprezintă o contradicÈ›ie existenÈ›ială, generatoare fie de angoase È™i temeri, mai ales atunci când gândul la finitudinea acestei vieÈ›i devine dominant, sau poate fi „clipa cea repede”, cum spune Eminescu, aducătoare de bucurii ale acestei vieÈ›i, dar care inevitabil trece. Îmi amintesc de mărturisirea Sfântului Augustin (din Confesiuni): “Ce este timpul? Dacă nu sunt întrebat, È™tiu. Dacă sunt întrebat, nu È™tiu.” Timpul È™i eternitatea sunt în esenÈ›a lor taine existenÈ›iale, dar asupra lor, omul, prin raÈ›iune È™i credință, poate să reflecteze.  Paradoxal, timpu...citeste mai mult
Cugetari, reflectii, note de lectura (445) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 26-12-2022
            Simplitatea È™i frumuseÈ›ea gândului constă în complexitatea ideii exprimată în concentraÈ›ia cuvântului. Propunem cititorului câteva valoroase È™i profunde cugetări sau maxime filosofice È™i teologice  ale unor sfinÈ›i părinÈ›i, teologi, filosofi, savanÈ›i însoÈ›ite uneori de modestele noastre reflecÈ›ii (în margine), cu scopul de a ne încredinÈ›a că putem È™i noi realiza în viaÈ›a de zi cu zi cele trei reguli ale fericirii de care amintea Immanuel Kant: „Ceva de făcut; Cineva de iubit; Ceva în care să speri„.             Cugetările pr...citeste mai mult
Cum pot oamenii sa-si organizeze viata pentru a depinde cat mai putin de stat? (841) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 29-11-2022
   Argument     Încep acest studiu invocând cuvintele poetului naÈ›ional Mihai Eminescu: „Toate-s vechi È™i nouă toate” (Glosa).     Întrebarea din titlul acestui articol este actuală, iar răspunsul care poate fi dat este necesar, având în vederea decalajul politic, instituÈ›ional È™i existenÈ›ial dintre guvernanÈ›i È™i guvernaÈ›i, precum accentuarea dominaÈ›iei autorității statului È™i a organismelor suprastatale asupra persoanei.    Statul È™i guvernanÈ›ii niciodată în istorie nu au fost doriÈ›i È™i nici măcar acceptaÈ›i întotdeauna de marea masă a poporului. Toate revoluÈ›iile începând din antichitate È™i p&aci...citeste mai mult
Despre suveranitatea naționala si puterea de stat (2). Este necesara o lege a suveranitatii nationale? (846) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 18-11-2022
  Argument       Acest studiu este o continuare a articolului „Despre stat, suveranitate È™i Biserica Ortodoxă (1). Legea suveranității naÈ›ionale” publicat  în revista Porunca Iubirii, Editura Agaton, FăgăraÈ™, la data de 22 octombrie 2021.        Pentru a înÈ›elege conceptul de suveranitate în toate formele sale È™i mai ales caracterul ei naÈ›ional este necesar  să menÈ›ionăm câteva aspecte de natură  filosofică, sociologică  È™i juridică despre societate, stat È™i puteri publice, realități  care constituie bazele  suveranității  È™i puterii de stat.        ...citeste mai mult
De la conflictele politice si juridice intre autoritatile statului la comportamentul constitutional loial (747) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 30-10-2022
Starea de conflict social, politic È™i juridic intern În Vechiul Testament, istoria fraÈ›ilor Cain È™i Abel, primii copii ai lui Adam È™i Eva, constituie prima ruptură în relaÈ›iile interumane. După perioada stabilității paradisiace urmează cea a vieÈ›ii tulburate de păcat, iar apoi, prima moarte care se înregistrează în univers este rezultatul unui fratricid. Cain, întâiul născut al lui Adam È™i al Evei, îÈ™i ucide în chip brutal fratele, pe Abel. Istoria vechi-testamentară a acestui eveniment este scurtă È™i intensă, asemenea unui episod dramatic intercalat în mijlocul unei stări de confuzie, care continuă până în prezent. Din zorii apariÈ›iei primelor form...citeste mai mult
Principiul antropic in filosofie, stiinta si teologie (624) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 30-09-2022
  Unele aspecte despre scop È™i finalitate în natură   Bazele acestui principiu o formează teoriile teleologice din filosofie, È™tiință È™i teologie. Conceptul de teleologie în limba greacă înseamnă scop È™i învățătură, adică È™tiinÈ›a scopurilor în existență, a finalității în univers Teleologia este o teorie sau o concepÈ›ie care are în vedere finalitatea lucrurilor È™i a fiinÈ›elor în natură.   Termenul „teleologie” a fost folosit pentru prima oară de filosoful german Christian Wolf în lucrarea sa ’’Philosophia rationalis sive logica’’, publicată în 1728. Mai înainte concepÈ›ia teleologic...citeste mai mult
Iluziile noastre cele de toate zilele (711) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 17-08-2022
Tatăl nostru  Rugăciunea este felul nostru de a intra în legătură cu Dumnezeu, prin care ne arătam credinÈ›a, nădejdea È™i dragostea noastră. Rugăciunea este „judecată È™i judecătorie”, spune Sfântul Ioan Scărarul pentru că ne caracterizează pe noi ca persoane în raporturile noastre cu Dumnezeu, cu lumea creată, cu semenii noÈ™tri È™i cu noi înÈ™ine.  Domnul È™i Mântuitorul nostru Iisus Hristos ne-a învățat să ne rugăm È™i ne-a dăruit rugăciunea Tatăl Nostru. Toate rugăciunile inspirate de Duhul Sfânt sunt folositoare, dar aceasta este cea mai puternică pentru că a fost instituită de Mântuitorul nostru, dar È™i pentru conÈ›inutul ei.  ...citeste mai mult
Criza sanitara. Dictatura Organizației Mondiale a Sanatatii (910) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 25-07-2022
  Criza sanitară. Aspecte generale  Criza sanitară mondială cauzată de ceea ce s-a numit ’’pandemia Covid. 19’’ a determinat È™i în È›ara noastră instituirea stării excepÈ›ionale, respectiv starea de urgență È™i apoi starea de alertă care au a durat aproximativ doi ani. SituaÈ›ia excepÈ›ională instituită pe teritoriul României este fără precedent în timpul care s-a scurs de la adoptarea prezenÈ›ei ConstituÈ›ii în 1991. În consecință au existat numeroase probleme pentru guvernanÈ›i, fără precedent privind gestionarea crizei sanitare în scopul înlăturării pandemiei, asigurarea funcÈ›ionării economiei, a serviciilor publice vitale, în primul...citeste mai mult
Omul, societatea si statul (II) - Miturile statului si societatii contemporane (896) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 25-06-2022
Miturile societății contemporane: statul de drept, drepturile omului, supremaÈ›ia legii, constituÈ›ia. Moartea statului de drept   Contractul social È™i expresia lui - constituÈ›ia, supremaÈ›ia legii, statul de drept È™i social, libertatea persoanei È™i drepturile omului au devenit în prezent mituri, în raportul cu existenÈ›a omului contemporan, ordinea juridică instituită de guvernanÈ›i È™i realitățile politice, economice È™i sociale ale lumii în care trăim. NoÈ›iunea însăși de "mit" este asociată, încă din antichitate, aceleia de "minciună", "eroare" sau "iluzie". Prin însăși etimologia termenului (de origine greacă), mitul este lovit de...citeste mai mult
Omul, societatea și statul (I) - Contractul social (1385) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 31-05-2022
  Dimensiunea socială a existenÈ›ei omului  Omul este esenÈ›ialmente o ființă socială, este produs al societății È™i producător de societate. În cadrul social, omul intră într-o multitudine de relaÈ›ii sociale cu semenii săi. Unele din aceste relaÈ›ii sociale devin raporturi juridice dacă fac obiectul reglementării lor prin norme juridice.  Din perspectivă juridică, societatea este un sistem structural, implică o ordine, în raport de care există, se manifestă È™i evoluează È™i al cărui conÈ›inut poate fi juridic, politic, moral, economic sau de altă natură. Ordinea socială este o realitate ce are coordonate proprii, făcând posibilă diferenÈ›a dintre societate (ca formă superi...citeste mai mult
Despărțirea de Dumnezeu (661) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 09-05-2022
Argument  Trăim vremuri în care statele, guvernele È™i chiar oamenii ignoră È™i se distanÈ›ează de sensurile fireÈ™ti ale existenÈ›ei È™i încearcă să creeze È™i să impună o nouă ordine socială, politică È™i economică, o nouă paradigmă existenÈ›ială socială È™i personală, fără Dumnezeu, fără iubire È™i chiar fără libertate.  Porunca iubirii este temeiul existenÈ›ei pentru că Dumnezeu a creat lumea din iubire. Dimensiunea ortodoxă existenÈ›ială a iubirii înseamnă apropiere È™i comuniune între oameni, altruism, generozitate, libertate în comuniune. Aceste valori sunt ameninÈ›ate de dispariÈ›ie È™i sunt înlocuite cu false paradigme existenÈ›iale precum: distanÈ›are socia...citeste mai mult
Omul natural şi omul social (1782) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 02-03-2022
  Starea naturală ÅŸi starea socială a omului Scurte consideraÅ£ii istorice ÅŸi doctrinare   Dihotomia dintre starea naturală ÅŸi starea socială a existenÅ£ei umane este prezentă, în forme, conÅ£inut ÅŸi înÅ£elesuri diferite în mai toată gândirea ÅŸi creaÅ£ia filozofică, juridică sau de altă natură din antichitate ÅŸi până în prezent. Conceptele fundamentale ale filosofiei sociale susÅ£inute de John Locke sunt libertatea ÅŸi egalitatea care, în concepÅ£ia filosofului, fac parte din natura umană. RelaÅ£iile dintre oameni în starea de natură sunt relaÅ£ii de forţă, dar dreptul nu este o expresie a acestor relaÅ£ii, ci reprezintă legătura dintre o fiinţă liberă ...citeste mai mult
Diamante în cenușă. Libertatea si dreptatea vs. legea si justitia (988) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 28-02-2022
  Argument  În lumea de astăzi diamantele de nepreÈ›uit ale darurilor lui Dumnezeu: viaÈ›a, dreapta credință, pacea, libertatea, dreptatea, virtuÈ›ile, se află în cenuÈ™a neautenticului existenÈ›ial creat de noi: moartea, războiul, necredinÈ›a, lepădarea de Dumnezeu, fariseismul, nedreptatea, trufia , egoismul, îndreptățirea de sine, egoismul, dorinÈ›a de putere È™i stăpânire.  Dar întunericul nu poate cuprinde lumina È™i cenuÈ™a existenÈ›ei noastre, nu va putea acoperi nicicând diamantele vieÈ›ii È™i ale virtuÈ›ii, după cuvintele Sfântului Apostol Ioan: Întru El era viață È™i viaÈ›a era lumina oamenilor. Și lumina luminează în întuneric È™i î...citeste mai mult
De la familia ortodoxă românească la parteneriatul civil occidental (1083) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 31-01-2022
  Argument   Statul Român È™i societatea civilă din È›ara noastră sunt confruntate cu o problemă importantă È™i anume refuzul de a recunoaÈ™te căsătoriile dintre homosexuali încheiate în alte țări, refuzul de a considera că aceste cupluri formează o familie în sensul reglementat de legislaÈ›ia română È™i de a acorda drepturi partenerilor unor asemenea cupluri identice celor recunoscute membrilor familiilor tradiÈ›ionale. SituaÈ›ia nu este de loc favorabilă pentru statul Român È™i nici pentru societatea civilă românească pentru care, de mii de ani, de când există poporul român È™i chiar mai înainte de formarea poporului român, temeiul de exi...citeste mai mult
Aspecte ale problemei constituționale în Romania interbelică (699) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 23-12-2021
  I. Despre constituÈ›ie È™i constituÈ›ionalism la aniversarea Zilei ConstituÈ›iei României În  data de 8 decembrie, naÈ›iunea română aniversează Ziua ConstituÈ›iei, proclamată astfel prin Legea nr.120/1995, în semn de omagiu adus ConstituÈ›iei aprobate prin Referendumul naÈ›ional de la 8 decembrie 1991. Aceasta a devenit Actul fundamental prin care în România s-au pus bazele statului de drept È™i ale democraÈ›iei constituÈ›ionale. În anul 2003 a fost revizuită, construcÈ›ia sa fiind consolidată È™i adaptată la evoluÈ›iile statului de drept, ale societății È™i la noul context euro-atlantic. ConstituÈ›ia reprezintă actul nostru de identitate naÈ›ională. ConsfinÈ›ită prin ...citeste mai mult
FRICA si DISCRIMINAREA, metode de guvernare intr-o societate pretins democratica. Abolirea statului de drept (1040) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 24-11-2021
  I. CerinÈ›ele statului de drept È™i încălcarea lor de către actualii guvernanÈ›i Noi, împreună cu majoritatea statelor lumii ne aflăm într-o profundă criză a democraÈ›iei, care se manifestă prin desconsiderarea valorilor existenÈ›iale ce caracterizează omul È™i societatea, în mod deosebit viaÈ›a, demnitatea umană, principiile echității, dreptății, al justiÈ›iei, obligaÈ›ia guvernanÈ›ilor de a respecta drepturile È™i libertățile fundamentale ale omului. Toate aceste fiind consecinÈ›a unor măsuri restrictive discriminatorii È™i abuzive ale guvernanÈ›ilor sub pretextul declarat de a combate È™i a preveni extinderea pandemiei. Pandemia actuală este o realitate dureroasă cu consecinÈ›e grave È™...citeste mai mult
Despre stat, suveranitate si Biserica Ortodoxa (1). Legea suveranitatii nationale (1377) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 22-10-2021
Elementele, caracterele, funcÈ›iile È™i atributele statului Introducere Există raporturi de intercondiÈ›ionare între societate, stat È™i drept, în sensul că societatea este mediul în care statul È™i dreptul se manifestă, conferindu‑i acesteia organizarea È™i ordinea necesară pentru ca o simplă colectivitate să devină o formă de organizare socială. Prin urmare, societatea È™i statul apar È™i evoluează împreună, orice modalitate concretă de organizare a unei societăți neputând fi decât una statală. Expresia „societate organizată statal” exprimă corespondenÈ›a dintre stat È™i societate. În această accepÈ›iune largă, statul concretizează societatea, conferindu‑i ...citeste mai mult
Normativismul social și canoanele ortodoxe. Tradiție și actualitate (1136) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 06-09-2021
  I Determinism, normativism È™i libertate Omul este o ființă socială pentru că mediul propriu de viață, opus mediului natural este societatea, colectivitatea. Izolarea, stare care nu se confundă cu singurătatea È™i însingurarea, este contrară firii umane pentru că presupune scoaterea persoanei umane din mediul său firesc, cel social. De aceea, izolarea aplicată ca sancÈ›iune penală, sau mai nou pentru o presupusă prevenire a maladiei contagioase care bântuie de doi ani lumea nu poate avea decât un caracter temporar È™i nu poate desfiinÈ›a dimensiunea socială a existenÈ›ei umane. Doctrina determinismului social, agreată atât de marxiÈ™ti cât È™i de politicienii È™i guvernaÈ›ii actuali ai...citeste mai mult
Convergenta sistemului capitalist cu cel comunist si cresterea economica. Situatia Romaniei (1356) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 30-07-2021
  I Argument  Problematica proceselor contemporane de integrare È™i globalizare statală È™i socială aduc în discuÈ›ie viabilitatea teoriei convergenÈ›ei sistemelor È™i creÈ™terii economice zero elaborate în anii 70 ai secolului trecut. Care sunt principalele aspecte ale celor două teorii, viabilitatea modelelor propuse È™i în ce măsură realitatea românească corespunde previziunilor celor două teorii? Sunt întrebări la care încercăm să răspundem în acest studiu.   II Teoria convergenÈ›ei sistemelor  Teoria convergenÈ›ei a apărut È™i a câÈ™tigat popularitate la mijlocul secolului trecut. A devenit un concept fundamental în sociologia occidentală mode...citeste mai mult
De la supremația Constituției României la supremația Uniunii Europene. Colaborare, sprijin sau dominație și subordonare? (1204) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 17-06-2021
  I. Introducere Aderarea României la Uniunea Europeană a avut loc la 1 ianuarie 2007. Această dată a fost propusă la summitul de la Salonic din 2003 È™i confirmată la Bruxelles în 2004. Raportul de È›ară privind progresele României din octombrie 2004 a afirmat de asemenea data de 1 ianuarie 2007 ca dată de aderare pentru România È™i Bulgaria. Cele două țări au semnat  Tratatul de aderare pe 25 aprilie 2005 la AbaÈ›ia Neumunster din Luxemburg. Momentul aderării la această organizaÈ›ie internaÈ›ională suprastatală a fost rezultatul unui proces complex, diplomatic, politic È™i juridic, marcat de momente importante; unele le menÈ›ionăm È™i noi. România  a ...citeste mai mult
Protecția penală a libertății religioase. Infracțiuni săvârșite de autorități pe durata stării de urgență și a stării de asediu nesancționate încă (2247) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 31-05-2021
  Scurte consideraÈ›ii privind principiul supremaÈ›iei ConstituÈ›iei             SupremaÈ›ia constituÈ›iei exprimă poziÈ›ia supraordonată a legii fundamentale atât în sistemul de drept, cât È™i în tot sistemul social politic al fiecărei țări. În sens restrâns, fundamentarea È™tiinÈ›ifică a supremaÈ›iei constituÈ›iei rezultă din forma È™i conÈ›inutul acesteia. SupremaÈ›ia formală este exprimată de forÈ›a juridică superioară, de procedurile derogatorii față de dreptul comun privind adoptarea È™i modificarea normelor constituÈ›ionale, iar supremaÈ›ia materială rezultă din specificul reglementărilor, din conÈ›inutul acestora, &i...citeste mai mult
Istrate Micescu - un om de drept întru credința ortodoxă și dragostea de neam și țară (1864) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 30-04-2021
  I. Cultură ÅŸi personalităţi culturale în spaÅ£iul românesc. Cultura juridică Filosoful Constantin Noica, cunoscut ca fiind foarte exigent, referindu-se la cultura română, spunea în limbajul său atât de expresiv, în contextul filosofiei fiinÅ£ei ÅŸi a devenirii întru fiinţă, că a stat sub semnul „era să fie” sau ÅŸi mai concludent „n-a fost să fie”. Astfel spus, cultura ca sistem ÅŸi spiritualitatea ontologică în spaÅ£iul românesc a reprezentat de-a lungul vremii mai mult o posibilitate decât o realitate ÅŸi prin urmare la acest nivel se poate vorbi mai mult de poporul român la nivelul elitelor sale ca ÅŸi beneficiari, respectiv c...citeste mai mult
Restrangerea de drepturi si libertati. Excesul de putere (1352) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 31-03-2021
Argument SituaÈ›ia excepÈ›ională instituită pe teritoriul României de aproximativ un an a generat manifestări discreÈ›ionare È™i abuzive de putere din partea Parlamentului È™i a executivului cu consecinÈ›a încălcării principiilor supremaÈ›iei ConstituÈ›iei, ale statului de drept È™i restrângerea gravă a exercitării unor drepturi È™i libertăți fundamentale aparÈ›inând persoanelor. Invocând scopul nobil al limitării extinderii pandemiei guvernanÈ›ii au eludat ConstituÈ›ia È™i legea, încercând atingerea acestui scop prin distrugerea economiei, a valorilor È™i ordinii sociale, prin desconsiderarea demnității, a vieÈ›ii, a conÈ™tiinÈ›ei, a credinÈ›ei ortodoxe, a libertății persoanei, cee...citeste mai mult
Filosofi români mărturisitori ai dreptei credințe ortodoxe Nae Ionescu, Nichifor Crainic, Mircea Vulcănescu (2088) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 27-03-2021
  I. Argument  Întrebările ce se pun mai ales la răscrucea timpurilor, a secolelor ÅŸi mileniilor sunt frecvent legate de filosofie. Încă în protoistorie meditaÈ›ia asupra Universului È™i a locului omului în cadrul acestuia a fost filosofică  Mereu au fost întrebări precum: Avem nevoie de filosofie, este ea o formă de cultură? Face ea parte din structura înaltei spiritualități umane? Poate ea să pătrundă tainele transcendentalității? Se confundă filosofia cu È™tiinÈ›a, arta, religia sau cu viziunea despre lume a simÈ›ului comun, ÅŸi dacă nu, cum se manifestă ea în mod autonom? Care este astăzi locul filosofiei în procesul evoluÈ›iei umanității? Toate mari...citeste mai mult
Mihai Viteazul, Domn al Unirii (1558-1601) (1892) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 04-01-2021
   Românii au fost nevoiÈ›i datorită vicisitudinilor È™i avatarurilor istoriei să trăiască mult timp în provincii separate. Chiar È™i în prezent unitatea statală a poporului român nu este deplină. Există încă provincii È™i È›inuturi în care trăiesc numeroÈ™i români dar care încă nu fac parte din trupul țării noastre. Un alt fapt important este acela că nivelul de trai scăzut în România, lipsa posibilității multora de a-È™i asigura un trai decent în propria È›ară, la care se adaogă indiferenÈ›a guvernanÈ›ilor din ultimii treizeci de ani față de obligaÈ›ia constituÈ›ională pe care o au de a aplica măsurile legislative, economice È™i financiare c...citeste mai mult
Ștefan, Domn cel Mare și Sfânt (1433 – 1504) (2125) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 02-01-2021
   Istoria milenară a poporului român este marcată de mari personalități voievozi, clerici È™i duhovnici, cărturari, politicieni, reformatori, care, prin viaÈ›a, activitatea, lupta È™i uneori jertfa lor, au contribuit hotărâtor ca neamul românesc, dreapta credință ortodoxă, limba, tradiÈ›iile È™i È›ara să existe ca identitate de ființă È™i de conÈ™tiință, neîntrerupt mai bine de două mii de ani. ViaÈ›a activitate È™i jertfa lor sunt eterne, sunt temelia È™i speranÈ›a generaÈ›iilor care vor urma.  În acest an (2020) s-au împlinit 516 ani de când Sfântul voievod Ștefan cel Mare a trecut la Domnul È™i a cărei domnie în fruntea Moldovei s-a întins pe a...citeste mai mult
Credința, iubirea și jertfa Sfinților Martiri Brâncoveni (1235) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 29-12-2020
   Printre sfinÈ›ii pe care i-a răsărit pământul țării noastre, Constantin Brâncoveanu ocupă un loc deosebit. Exemplul său rămâne totdeauna viu pentru românul care, nu de puÈ›ine ori, a fost greu încercat în credinÈ›a lui strămoÈ™ească. Jertfa sa a revigorat spiritul naÈ›ional È™i a dat putere credinÈ›ei Bisericii noastre, el fiind, pentru poporul român, exemplul mucenicului prin excelență. Călăuzit de credință, în viață È™i în domnie a apărat interesele religioase ale românilor ÅŸi ale lumii ortodoxe, a ctitorit lăcaÈ™uri de cult, a tipărit ÅŸi răspândit cărÈ›ile Bisericii È™i, deÈ™i ar fi putut fi cruÈ›at, nu È™i-a renegat credinÈ›a nici &i...citeste mai mult
Sfântul Voievod Neagoe Basarab - Domn al culturii, spiritualității și Prinț al Păcii (1801) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 19-12-2020
  I. Cultura românească È™i Sfântul Voievod Neagoe Basarab Filosoful Constantin Noica, referindu-se la cultura română, spunea pe bună dreptate în limbajul său atât de expresiv, în contextul filosofiei fiinÈ›ei È™i a devenirii întru ființă, că a stat sub semnul „era să fie” sau È™i mai concludent „n-a fost să fie”. Altfel spus, cultura ca sistem È™i spiritualitatea ontologică în spaÈ›iul românesc a reprezentat de-a lungul vremii mai mult o posibilitate decât o realitate È™i prin urmare la acest nivel se poate vorbi mai mult de poporul român la nivelul elitelor sale ca È™i beneficiari, respectiv consumatori de fapte culturale, decâ...citeste mai mult
Viața, drept constituțional fundamental al omului (1238) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 17-11-2020
    Argument  Într-un studiu precedent am prezentat viaÈ›a din perspectiva dreptei credinÈ›e ortodoxe, ca dar al lui Dumnezeu È™i am arătat È™i am arătat limitele È™i chiar imposibilitatea cunoaÈ™terii È™tiinÈ›ifice de a explica È™i înÈ›elege viaÈ›a exclusiv prin procedeele cunoaÈ™terii raÈ›ionale, bazate pe observaÈ›ie, experiment È™i demonstraÈ›ie. Am subliniat totodată valoarea perenă a adevărurilor revelate ale dreptei credinÈ›e ortodoxe privind explicarea È™i înÈ›elegerea vieÈ›ii È™i în mod deosebit a originii È™i semnificaÈ›iilor profund existenÈ›iale în această lume È™i în veacul ce va să vină ale vieÈ›ii omului [1].  Adevărurile de credință nu sunt con...citeste mai mult
Viața, darul lui Dumnezeu. Viața în Hristos (2231) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 21-10-2020
  I. Ce È™tim despre viață?  Ce este viaÈ›a? Ce/cine este omul? Sunt întrebări care urmează firesc atunci când omul, prea mult ancorat în lumea materială, găseÈ™te totuÈ™i timp de reflecÈ›ie, după actul de uimirea cuprins în întrebarea fundamentală „Ce este existenÈ›a?”.  MulÈ›i dintre noi, atunci când ne gândim la sensurile È™i semnificaÈ›iile vieÈ›ii, vedem reprezentarea vieÈ›ii, după caz, din perspectiva cunoaÈ™terii È™tiinÈ›ifice sau ca drept fundamental al omului, consacrat apărat È™i garantat prin constituÈ›ii. Mai puÈ›in conÈ™tientizăm È™i medităm la înÈ›elesurile profunde ale vieÈ›ii ca dar al lui Dumnezeu în această lume È™i la viaÈ›a v...citeste mai mult
Ființa și existența. Viața ca dar al lui Dumnezeu (3640) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 16-10-2020
   I. Argument  Ce este existenÈ›a? Ce este viaÈ›a? Ce este omul? Care este sensul existenÈ›ei È™i al vieÈ›ii? Ce rost are omul în existență, de unde vine È™i încotro se îndreaptă? Acestea sunt întrebările esenÈ›iale pe care conÈ™tiinÈ›a È™i raÈ›iunea omului le formulează de mii de ani È™i la care încercă să răspundă prin puterea sa cognitivă exprimată în È™tiință È™i în filosofie. Deplinătatea cunoaÈ™terii È™i a adevărului privind întrebările fundamentale existenÈ›iale ale omului nu se află în teoriile È™tiinÈ›elor È™i nici în doctrinele filosofice. ExistenÈ›a È™i viaÈ›a rămân totuÈ™i taine, ce nu pot fi cunoscute în întregime ...citeste mai mult
Supremația Constituției de la teorie la realitate (2) (1005) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 18-08-2020
  Aspecte constituÈ›ionale È™i teologice Comportamentul constituÈ›ional loial      I. SemnificaÈ›ii ale obligaÈ›iei de loialitate constituÈ›ională  ObligaÈ›ia autorităților, respectiv a parlamentului È™i executivului de a avea un comportament constituÈ›ional loial a fost pentru prima data stipulată în jurisprudenÈ›a Consiliului ConstituÈ›ional Francez, care este instanÈ›a constituÈ›ională a FranÈ›ei.  Această obligaÈ›ie este regăsită în atribuÈ›iile pe care le au autoritățile statului de a interpreta È™i aplica normele constituÈ›ionale. Ea nu se reduce numai la simpla cerință de legalitate a actelor È™i dispoziÈ›iilor guvernanÈ›ilor, adică la respectarea formală a legii. Activ...citeste mai mult
Supremația Constituției de la teorie la realitate (1) (1118) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 18-08-2020
  Aspecte constituÈ›ionale È™i teologice     I. Ce sunt stabilitatea È™i supremaÈ›ia ConstituÈ›iei?  În câteva din studiile anterioare am susÈ›inut unele propuneri privind completarea Legii Fundamentale a României în sensul ridicării conÈ›inutului normativ la tradiÈ›iile È™i valorile creÈ™tin ortodoxe ale poporului român [1]. SusÈ›inem propunerile noastre, pe care le supunem analizei celor interesaÈ›i, în speranÈ›a că idealul va deveni mai devreme sau mai târziu realitate.  TotuÈ™i, procedura de modificare a ConstituÈ›iei este extrem de dificilă, aproape imposibilă în contextul social È™i politic actual, în condiÈ›iile aÈ™a zisei integrări a Româ...citeste mai mult
O încercare de a ridica Constituția României la valorile dreptei credințe ortodoxe (II) (1197) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 17-07-2020
Propuneri pentru o posibilă revizuire constituÈ›ională în vederea consacrării tradiÈ›iilor È™i valorilor ortodoxiei româneÈ™ti  Lumea de astăzi, omul societatea È™i statul se adâncesc într-o secularizare din ce în ce mai accentuată. CreÈ™tinismul È™i mai ales valorile dreptei credinÈ›e sunt abandonate, refuzate È™i chiar blamate È™i prigonite. În occident multe biserici au fost închise din lipsa credincioÈ™ilor. Omul contemporan l-a uitat È™i chiar îl renegă pe Dumnezeul Cel adevărat, Unul în ființă È™i întreit în Persoane, È™i dreapta credință. Cuvintele Mântuitorului: „CăutaÈ›i mai întâi împărăția lui Dumnezeu È™i dreptate...citeste mai mult
O încercare de a ridica Constitutia României la valorile dreptei credințe ortodoxe (I) (1934) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 14-07-2020
  Unele aspecte privind noÈ›iunea de constituÈ›ie, apariÈ›ia È™i evoluÈ›ia constituÈ›iilor  În istoria lumii, începând cu secolul al VIII‑lea, s‑a impus alături de alte mari instituÈ›ii create în scopul de a exprima prefacerile structurale, politice, economice sau juridice È™i constituÈ›ia, ca lege fundamentală a oricărui stat. Ea stă la baza statului, pe care È™coala dreptului natural îl denumea „societatea civilă”.  La sfârÈ™itul secolului al XVIII‑lea, în doctrina È™i practica constituÈ›ională ameri­cană, ConstituÈ›ia era definită astfel: forma de guvernământ izvorâtă din forÈ›a poporului, în care sunt stabilite o serie de princi...citeste mai mult
Cum este posibilă restrângerea exercițiului unor drepturi într-o societate democratică? Aspecte teologice și constituționale (1152) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 10-06-2020
  Despre libertate È™i libertăți Omul în individualitatea sa, respectiv în relaÈ›iile sociale, se raportează È™i la problema libertății. Este firesc să se întâmple aÈ™a deoarece libertatea este esenÈ›ial legată de fiinÈ›a umană, dar È™i de fenomenalitatea existenÈ›ială a omului. ExistenÈ›a omului nu are sens fără a lua în considerare libertatea prin care omul devine din individ persoană È™i creator de sensuri È™i semnificaÈ›ii. ImportanÈ›a acestei realități existenÈ›iale constă È™i în faptul că omul este singura ființă creată a cărei dimensiune ontologică fundamentală este libertatea. Prin aceasta el fiind nu numai o ființă naturală, dar È™i o ființă spirituală. Liber...citeste mai mult
Cum este posibilă dictatura în democrație? Aspecte juridice, filosofice și teologice (1463) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 07-05-2020
   I. Putere È™i libertate  Istoria societății organizate statal È™i a regimurilor politice È™i de guvernare este cuprinsă în dialectica relaÈ›iei dintre puterea statului È™i libertatea omului. În momentele istorice în care putere statului predomină, se manifestă în forme accentuate, uneori din partea unui singur om, iar libertățile cetățeneÈ™ti sunt proclamate formal, îngrădite sau limitate, se spune că suntem în prezenÈ›a unui regim politic dictatorial, totalitar.  În situaÈ›ia în care regimul politic este constituÈ›ional È™i se bazează pe realitatea principiului supremaÈ›iei legii È™i al egalității în faÈ›a legii, inclusiv pentru deÈ›inătorii pute...citeste mai mult
Biserica și libertatea de conștiință la vreme de încercare (1407) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 08-04-2020
  I. Biserica la vreme de încercare Suntem la vreme de încercare. Toată umanitatea se află acum la vreme de încercare, fapt care nu mai are precedent în istoria cunoscută a omenirii. Această situaÈ›ie nu este rezultatul unei întâmplări, a jocului legilor È™i forÈ›elor naturii È™i nu cred că este cauzată de voinÈ›a malefică a unui om sau a unor oameni. În natură nimic nu este întâmplător aÈ›a cum o spun È™i SfinÈ›ii PărinÈ›i È™i o recunosc mulÈ›i oameni de È™tiință, deoarece lumea È™i existenÈ›a ei nu sunt rezultatul legilor evoluÈ›iei È™i au un sens È™i o cauză mult mai adâncă, fiind creaÈ›ia lui Dumnezeu, care din iubire milostivă a creat universul È™i omul...citeste mai mult
Dimitrie Cantemir - filosof și umanist ortodox român (5812) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 31-03-2020
  I. Dimitrie Cantemir È™i epoca sa Dimitrie Cantemir s-a născut la 26 octombrie 1673, în satul SiliÈ™teni pe malul râului Elan în È›inutul Fălciu, azi comuna Dimitrie Cantemir din judeÈ›ul Vaslui. A fost fiul domnului moldovean Constantin Cantemir. După alte date s-ar fi născut la IaÈ™i. Prin grija tatălui său, domnitorul Constantin Cantemir, copilul Dimitrie a beneficiat de timpuriu de o formare intelectuală prin care au fost cultivate darurile sale înnăscute pentru cunoaÈ™tere dar È™i credinÈ›a ortodoxă. Mai târziu, evocând viaÈ›a tatălui său dar È™i copilăria sa Dimitrie Cantemir îÈ™i exprimă recunoÈ™tinÈ›a pentru formarea primită, pentru că i s-a...citeste mai mult
Libertatea de conștiință, ca dar al lui Dumnezeu și ca drept al omului (2573) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 10-03-2020
  I. ConÈ™tiinÈ›a, darul nepreÈ›uit al lui Dumnezeu pentru om  Cuvintele Mântuitorului nostru Domnul Iisus Hristos exprimă înÈ›elesul profund, divin, al libertății omului: ”Și veÈ›i cunoaÈ™te adevărul È™i adevărul vă va face liberi” ( Ioan 8, 32). Prin urmare libertatea autentică a omului, cea după har, este determinată È™i condiÈ›ionată de cunoaÈ™terea adevărului, de cunoaÈ™terea lui Dumnezeu. Libertatea dăruită de Dumnezeu omului îi permite acestuia nu numai să se raporteze la Dumnezeu, dar chiar să îl refuze pe Dumnezeu, nu numai să facă binele È™i să aibă iubire milostivă față de toată firea zidită, dar È™i posibilitatea de a face rău È™i de a trăi în egoi...citeste mai mult
Dreptatea lui Dumnezeu și îndreptarea omului (VIDEO) (1358) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 14-02-2020
  CAFEDEMIA - Masă rotundă organizată de AsociaÈ›ia Ortopraxia - Editura Agaton (extras) Din Evanghelia Duminicii a XI-a după Rusalii înÅ£elegem că Dumnezeu este în acelaÅŸi timp milostiv ÅŸi drept. Când ne pocăim ÅŸi cerem să ne ierte păcatele, El este bun, milostiv ÅŸi iertător. Când noi însă nesocotim bunătatea Lui, ÅŸi, în mod viclean ÅŸi egoist, doar profităm de ea, dar la rândul nostru nu arătăm bunătate faţă de semenii noÅŸtri, adică nesocotim iertarea Lui ÅŸi nu o facem roditoare faţă de oameni, atunci Dumnezeu ne arată dreptatea Sa spre îndreptarea noastră ÅŸi a celor asemenea nouă. Deci, Dumnezeu este milostiv, dar ÅŸi drept, iertător, dar ÅŸi î...citeste mai mult
J.J.Rousseau - un filosof al libertății și al rațiunii. Semnificații teologice (9149) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 21-01-2020
  Repere biografice Nu întotdeauna viaÈ›a unui filosof îÈ™i pune amprenta È™i asupra operei sale. În cazul lui Jean Jacques Rousseau existenÈ›a sa nu poate fi disociată de creaÈ›ia sa. Practic, ideile exprimate sunt o materializare a propriei sale existenÈ›e È™i a voinÈ›ei care a devenit un fapt de viață de a gândi È™i a trăi în mod liber. DorinÈ›a de a fi liber în tot ceea ce înseamnă frumuseÈ›ea unui astfel de stil de viață nu se realizează neapărat în mod facil sau printr-o simplă trăire subiectivă, mai ales în situaÈ›ia în care cel în cauză nu renunță cu uÈ™urință la principiile È™i idealurile sale de viață. De aceea, câteva succinte refer...citeste mai mult
Despre Dumnezeu, om , societate și stat în concepția lui Thomas Hobbes (3257) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 27-11-2019
1. Gândirea filosofică Filosoful s‑a născut în anul 1588 È™i a fost contemporanul mai tânăr, secretarul È™i, din anumite puncte de vedere, continuatorul filosofiei lui Bacon. Hobbes a trăit în perioada marilor transformări, care au pregătit revoluÈ›ia burgheză din 1648 È™i, datorită acestui fapt, problemele politice de reformare a societății au fost pentru el de mare actualitate. În lucrarea sa cea mai importantă, „Leviathan”, sunt expuse principalele idei ale concepÈ›iei sale filosofice în general, dar È™i în ceea ce priveÈ™te statul, societatea È™i omul. De remarcat că, în această celebră operă, autorul se îndepărtează până la un punct de concepÈ...citeste mai mult
JOHN LOCKE - precursor al liberalismului şi constituţionalismului contemporan (3947) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 31-10-2019
  I. ExperienÈ›a, unica sursă a cunoÈ™tinÈ›elor noastre Orice incursiune în istoria filosofiei remarcă dualismul concepÈ›iilor privind cunoaÈ™terea. Pe de o parte, empiriÈ™tii care susÈ›in prioritatea senzaÈ›iei a contactului nemijlocit dintre om È™i natură ca fiind unica sursă sau modalitatea principală de a ajunge la formularea cunoÈ™tinÈ›elor chiar È™i cu caracter teoretic, iar pe de altă parte, adepÈ›ii raÈ›ionalismului a căror argumentare vizează prioritatea determinată sau chiar absolută a ideilor, a construcÈ›iilor raÈ›ionale, uneori independente de orice formă de cunoaÈ™tere senzorială, apriorice, ce fundamentează cunoaÈ™terea umană. Acest dialog dintre concepÈ›iile empiriste È™i raÈ›ionaliste îÈ™i ...citeste mai mult
Rugăciune și lucrare sau lucrarea omului și binecuvântarea Domnului (1918) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 21-09-2019
          La 25 de km de PiteÈ™ti urmând È™oseaua spre Râmnicu Vâlcea, în comuna Drăganu satul Ursoaia se află un loc oarecum ascuns între dealuri È™i brazi, un loc plin de frumuseÈ›e, de harul È™i binecuvântarea lui Dumnezeu. Este Sfânta Mânăstire Bascovele poate mai puÈ›in cunoscută È™i vizitată, dar în care orice închinător sau pelerin care ajunge pe aceste meleaguri regăseÈ™te bucurie, liniÈ™te È™i pace sufletească dar mai ales întâlnirea tainică, prin rugăciune, cu harul dumnezeiesc. Aici te întimpină cu binecuvântarea È™i bucurie mărturisită Preacuvioasa Stavroforă Petronia Dobrescu, stareÈ›a M&ac...citeste mai mult
Scurte considerații privind evoluţia constituţională în România (1471) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 20-08-2019
  1. Periodizarea dezvoltării constituÈ›ionale a statului român În literatura de specialitate, dezvoltarea constituÈ›ională a unui stat e tratată în două accepÈ›iuni: ‑- în sens larg, acest proces se referă la dezvoltarea sau evoluÈ›ia vieÈ›ii de stat, respectiv dezvoltarea politică a statului; -‑ în sens restrâns, se referă exclusiv la evoluÈ›ia instituÈ›iilor de putere, la raportu­rile dintre stat È™i individ, precum È™i la drepturile fun­damentale aÈ™a cum au fost consa­crate în constituÈ›ii sau în acte norma­tive cu valoare constituÈ›ională. EvoluÈ›ia constituÈ›ională a României reflectă tradiÈ›iile culturale, realitățile sociale, gradul de d...citeste mai mult
Unele consideraţii privind vechiul drept românesc (1580) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 22-06-2019
  I. Scurtă pledoarie pentru actualitatea ÅŸi importanÅ£a istoriei dreptului românesc. În evoluÅ£ia contemporană a ÅŸtiinÅ£elor se constată ÅŸi o tendinţă spre istorism ÅŸi istoricitate. Mai toate ÅŸtiinÅ£ele într-o formă sau alta ÅŸi-au conceput propria lor istorie. Există o istorie a filosofiei, a logicii, a artelor, a fizicii ÅŸ.a.m.d. Această realitate ÅŸtiinÅ£ifică denotă faptul că istoria nu poate fi redusă numai la desfăşurarea evenimentelor cu caracter social ÅŸi politic în funcÅ£ie de criteriul temporar. Istoria ca ÅŸtiinţă are evident o dimensiune complexă reliefată ÅŸi prin diferitele ramuri ale sale, prin tendinÅ£a firească a disciplinelor ÅŸtiinÅ£ifice de a-ÅŸi legitima existenÅ...citeste mai mult
Puterea statală și restrângerea exerciţiului unor drepturi (1769) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 14-06-2019
   1. Limite, restrângeri ÅŸi derogări privind exercitarea drepturilor ÅŸi libertăţilor fundamentale Un autor român sublinia că libertatea are sens numai în condiÅ£iile existenÅ£ei limitei, deoarece pentru a se manifesta ea trebuie să depindă de ceva, să se circumscrie unor coordonate. “Libertatea umană se interpretează într-un mănunchi de limite care sunt condiÅ£ia exerciÅ£iului ei.”[1] Consacrarea ÅŸi garantarea drepturilor omului prin reglementări interne ÅŸi internaÅ£ionale nu exclude posibilitatea limitării acestora. De altfel, existenÅ£a unor drepturi necondiÅ£ionate, teoretic, nu poate fi admisă într-un sistem constituÅ£ional democratic. AbsenÅ£a limitelor ÅŸi a cond...citeste mai mult
Puterea discreţionară şi abuzul de putere în activitatea instituţiilor statului (4262) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 26-04-2019
  1. Scurte consideraÅ£ii privind conceptele de „legalitate” ÅŸi „legitimitate” Legalitatea, ca trăsătură ce trebuie să caracterizeze actele juridice ale autorităţilor publice, are ca element central conceptul de „lege”. Andre Hauriou definea legea ca o regulă generală scrisă, stabilită de către puterile publice după deliberare ÅŸi comportând acceptarea directă sau indirectă a guvernanÅ£ilor. Ion Deleanu o defineÅŸte drept „actul ce cuprinde reguli generale ÅŸi obligatorii sancÅ£ionate prin forÅ£a de constrângere a statului, atunci când aplicarea ei nu se reali­zează din convingere ÅŸi care este susceptibilă de aplicare ori de câte ori se ivesc con...citeste mai mult
Aspecte de jurisprudenţă a Curţii Constituţionale privind rolul Parlamentului, organizarea internă şi exercitarea funcţiei legislative (1250) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 11-04-2019
        I  NoÅ£iunea de instituÅ£ie parlamentară În statele cu teritorii întinse ÅŸi cu populaÅ£ie numeroasă este practic imposibil ca întreg poporul să se constituie într-o adunare care să decidă ÅŸi să legifereze, de aceea a apărut necesitatea politică ÅŸi juridică pentru ca poporul să-ÅŸi exercite atribuÅ£iile sale de deÅ£inător al puterii – indirect – prin organe reprezentative. Filozofii, juriÅŸtii ÅŸi politologii au rezolvat această problemă elaborând teoria „delegării exerciÅ£iului dreptului natural ÅŸi inalienabil al poporului de a legifera” unor reprezentanÅ£i ai săi, astfel desemnaÅ£i încât să poată exprima juri...citeste mai mult
Statul de drept. Semnificaţii constituţionale contemporane (1898) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 15-03-2019
  Judecător – Curtea de Apel PiteÅŸti     Lector universitar dr. – Universitatea din PiteÅŸti    I. Scurte consideraÈ›ii privind noÈ›iunea statului de drept  În prezent „statul de drept„ este tot mai mult invocat ca o condiÈ›ie pe care orice societate democratică, inclusiv România, trebuie să o îndeplinească. De aceea, ne propunem în acest studiu, prin succinte consideraÈ›ii, să explicităm acest concept È™i să-l aplicăm la realitățile constituÈ›ionale, legislative, sociale È™i politice ale României.  Prin noÈ›iunea de atribute ale statului se înÈ›elege dimensiunile lui definitorii astfel cum rezultă din dispoziÈ›iile constit...citeste mai mult
Picături de gând Picături de gând (1956) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 31-01-2019
Judecător – Curtea de Apel PiteÅŸti     Lector universitar dr. – Universitatea din PiteÅŸti     Simplitatea ÅŸi frumuseÅ£ea gândului constă în complexitatea ideii exprimată în concentraÅ£ia cuvântului. Propunem cititorului câteva modeste reflecÅ£ii în marginea unor valoroase ÅŸi profunde cugetări sau maxime filosofice ÅŸi teologice cu scopul de a ne încredinÅ£a că putem ÅŸi noi realiza în viaÅ£a de zi cu zi cele trei reguli ale fericirii de care amintea Immanuel Kant: „Ceva de făcut; Cineva de iubit; Ceva în care să speri„. În curând va vedea lumina tiparului un volum pe care l-am intitulat „În margin...citeste mai mult
Atribute constituţionale ale statului român în context contemporan. Aspecte teologice Atribute constituţionale ale statului român în context contemporan. Aspecte teologice (5618) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 21-11-2018
Judecător – Curtea de Apel PiteÅŸti     Lector universitar dr. – Universitatea din PiteÅŸti    Prin noÈ›iunea de atribute ale statului se înÈ›elege dimensiunile lui definitorii (astfel cum rezultă din dispoziÈ›iile constituÈ›ionale, ca expresie a voinÈ›ei politice È™i deter­mi­nate de regimul politic) È™i, în acelaÈ™i timp, valorile de principiu ale ordinii constituÈ›ionale. Statul de drept, pluralismul, democraÈ›ia, societatea civilă, sunt incontestabil valori uni­versale ale gândirii È™i practicii politice contemporane È™i se regăsesc exprimate nor­mativ È™i în ConstituÈ›ia României, dar È™i în documentele internaÈ›ionale. Atributele statului ...citeste mai mult
Ion I.C. Brătianu şi constituţionalismul MARII UNIRI (2921) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 30-09-2018
  I  Omul, personalitatea ÅŸi opera. Identificarea unui spaÅ£iu geografic, cum este o localitate, se poate realiza în mai multe feluri: prin coordonate spaÅ£iale, caracteristici demografice, economice, culturale, etc. Spre deosebire, individualitatea în timpul ÅŸi spaÅ£iul istoric al unui popor, pe care o poartă cu sine, un sat, un  oraÅŸ sau o regiune este determinată de personalităţi care s-au născut, au trăit sau au creat în strânsă legătură cu acel loc, care astfel devine din simplă locaÅ£ie geografică un spaÅ£iu de permanenţă al culturii ÅŸi civilizaÅ£iei. Incontestabil, municipiul PiteÅŸti este un astfel de spaÅ£iu cultural, generator de civilizaÅ£ie, ce poate fi individualizat&nb...citeste mai mult
Organizarea puterii statale în România. Disfuncţionalităţi. Propuneri de modificări legislative (1760) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 30-06-2018
 Judecător, lector universitar  Curtea de Apel PiteÅŸti /Universitatea din PiteÅŸti   I Principii constituÅ£ionale aplicabile Principiul fundamental aplicabil este separaÅ£ia ÅŸi echilibrul puterilor în stat, în baza căruia se asigură caracterul democratic al instaurării, exercitării ÅŸi menÅ£inerii puterii în stat. Acest principiu instituie ÅŸi o garanÅ£ie importantă pentru evitarea excesului de putere ÅŸi este o garanÅ£ie importantă a respectării drepturilor fundamentale. Organizarea puterilor statului este o realitate constituÅ£ională deosebit de complexă, care implică ÅŸi alte principii ale Legii fundamentale în raport de care se garantează cerinÅ£ele democratice ale statului de...citeste mai mult
Justiţia constituţională. Evoluţie şi  perspective Justiţia constituţională. Evoluţie şi perspective (4703) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 23-04-2018
  I. SemnificaÈ›ii È™i trăsături ale justiÈ›iei constituÈ›ionale SupremaÈ›ia ConstituÈ›iei ar rămâne o simplă chestiune teoretică dacă nu ar exista garanÈ›iile adecvate. Incontestabil, justiÈ›ia constituÈ›ională È™i forma ei particulară, controlul de constituÈ›ionalitate al legilor, reprezintă principala garanÈ›ie a supremaÈ›iei ConstituÈ›iei, aÈ™a cum de altfel se stipulează È™i în mod expres în Legea fundamentală a României. Profesorul Ion Deleanu aprecia că „JustiÈ›ia constituÈ›ională poate fi considerată, alături de multe altele, o paradigmă a acestui secol” [1]. ApariÈ›ia È™i evoluÈ›ia justiÈ›iei constituÈ›ionale este determinată de mai mulÈ›i factori, la care doctrina se re...citeste mai mult
De la libertăţile juridice la libertatea ontologică (2403) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 14-03-2018
Judecător – Curtea de Apel PiteÅŸti     Lector universitar dr. – Universitatea din PiteÅŸti              Despre libertate ÅŸi libertăţile juridice Orice încercare în sfera È™tiinÈ›elor umaniste de a caracteriza È™i de a explica omul în individualitatea sa sau în relaÈ›iile sociale, se raportează È™i la problema libertății. Este firesc să se întâmple aÈ™a, deoarece libertatea este esenÈ›ial legată de fiinÈ›a umană dar È™i de fenomenalitatea existenÈ›ială a omului. ExistenÈ›a omului nu are sens fără a lua în considerare libertatea prin care omul devine din individ persoană È™i creator de sensuri È™i semn...citeste mai mult
Monarhia Constituţională și Republica la români. Aspecte constituţionale (8444) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 18-12-2017
Judecător – Curtea de Apel PiteÅŸti     Lector universitar dr. – Universitatea din PiteÅŸti      1. ConsideraÈ›ii generale privind forma de guvernământ  În mod constant în dreptul constituÈ›ional forma de guvernământ este definită ca fiind modul în care sunt constituite È™i funcÈ›ionează organele supreme într-un stat. Ea este raportată, în principiu, la trăsăturile definitorii ale È™efului de stat È™i la raporturile sale cu puterea legiuitoare.  NoÈ›iunea de „formă de guvernământ” are în mod evident o semnificaÈ›ie juridică È™i ca atare formează obiectul de studiu a dreptului public, în mod deosebit a...citeste mai mult
EXISTENŢA AUTENTICĂ. Să fii în lume şi totdeauna mai presus de lume (2) EXISTENŢA AUTENTICĂ. Să fii în lume şi totdeauna mai presus de lume (2) (2679) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 18-12-2017
Judecător – Curtea de Apel PiteÅŸti     Lector universitar dr. – Universitatea din PiteÅŸti    Partea a II-a  Unele consideraÈ›ii privind concepÈ›ia despre existență în gândirea teologică ortodoxă Între gândirea raÈ›ională, È™tiinÈ›ifică sau filosofică, iar pe de altă parte, adevărurile de credință ale ortodoxiei È™i teologia ortodoxă privind existenÈ›a, remarcăm deosebiri fundamentale care, în esență, vizează trecerea de la relativismul È™i limitele oricărei elaborări conceptuale în limitele raÈ›iunii umane, la valoarea absolută È™i la certitudinea pe care o conferă adevărurile de credință È™i dogmele ortodoxe în ceea ce prive...citeste mai mult
EXISTENŢA AUTENTICĂ.  Să fii în lume şi totdeauna mai presus de lume (1) EXISTENŢA AUTENTICĂ. Să fii în lume şi totdeauna mai presus de lume (1) (3095) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 21-10-2017
  Judecător – Curtea de Apel PiteÅŸti     Lector universitar dr. – Universitatea din PiteÅŸti  Partea I Scurte consideraÅ£ii privind conceptele de existenţă, realitate ÅŸi lume în filozofie          Drama, dar ÅŸi măreÅ£ia raÅ£iunii umane, constă în încercarea de a rezolva celebra dilemă hamletiană „a fi sau a nu fi”. Este un răspuns esenÅ£ial pentru ca omul să înÅ£eleagă sensul existenÅ£ei sale în această lume, pentru înÅ£elegerea sensului ÅŸi raÅ£iunii vieÅ£ii ÅŸi, eventual, sensul vieÅ£ii de după viaţă. Dilema persistă ÅŸi în prezent, cel puÅ£in la nivelul cunoaÅŸterii metafizice, deoarece ...citeste mai mult
Judecătorul smerit este acela care se teme de Dumnezeu şi se ruşinează de om Judecătorul smerit este acela care se teme de Dumnezeu şi se ruşinează de om (2897) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 01-07-2017
  Judecător – Curtea de Apel PiteÅŸti     Lector universitar dr. – Universitatea din PiteÅŸti  Dihotomia dintre starea naturală È™i starea socială a existenÈ›ei umane este prezentă, în forme, conÈ›inut È™i înÈ›elesuri diferite în mai toată gândirea È™i creaÈ›ia filozofică, juridică sau de altă natură din antichitate È™i până în prezent. In concepÈ›ia noastră, opusă oarecum unora dintre reprezentanÈ›ii doctrinei contractului social, starea naturală a existenÈ›ei umane nu poate fi identificată cu starea primitivă a omului, cu preistoria existenÈ›ei sale, caracterizată prin lipsa formelor de organizare specifice societății È™i statului. De aceea, co...citeste mai mult
Personalităţi în spaţiul cultural şi politic piteştean Personalităţi în spaţiul cultural şi politic piteştean (2273) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 27-04-2017
  Judecător – Curtea de Apel PiteÅŸti     Lector universitar dr. – Universitatea din PiteÅŸti     1. Cultură ÅŸi personalităţi culturale în spaÅ£iu românesc Filosoful Constantin Noica, referindu-se la cultura română, spunea pe bună dreptate, în limbajul său atât de expresiv, în contextul filosofiei fiinÅ£ei ÅŸi a devenirii întru fiinţă, că a stat sub semnul „era să fie” sau ÅŸi mai concludent „n-a fost să fie”. Astfel spus, cultura ca sistem ÅŸi spiritualitatea ontologică în spaÅ£iul românesc a reprezentat de-a lungul vremii mai mult o posibilitate decât o realitate ÅŸi prin urmare la acest niv...citeste mai mult
Constituţie şi constituţionalism în România anului 2017. Neîmpliniri şi propuneri de revizuire Constituţie şi constituţionalism în România anului 2017. Neîmpliniri şi propuneri de revizuire (4470) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 05-03-2017
Judecător – Curtea de Apel PiteÅŸti     Lector universitar dr. – Universitatea din PiteÅŸti    1. SemnificaÅ£ii politice ÅŸi juridice ale ConstituÅ£iei 2. Scurte consideraÅ£ii privind principiul supremaÅ£iei ConstituÅ£iei 3. Stabilitate ÅŸi reformă constituÅ£ională 4. Neîmpliniri ale democraÅ£iei constituÅ£ionale în România 5. SoluÅ£ii posibile     1. SemnificaÅ£ii politice ÅŸi juridice ale ConstituÅ£iei Anul trecut, la 8 decembrie, s-au împlinit 25 de ani de la adoptarea, prin referendum, a ConstituÅ£iei României, eveniment ce reprezintă ÅŸi un prilej de reflecÅ£ie asupra Legii fundamentale ÅŸi a constituÅ£ionalismului în România, dar...citeste mai mult
Precarităţi, neîmpliniri şi împliniri ale libertăţii (II) Precarităţi, neîmpliniri şi împliniri ale libertăţii (II) (2554) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 21-12-2016
    Judecător – Curtea de Apel PiteÅŸti     Lector universitar dr. – Universitatea din PiteÅŸti      Precarități ale libertății Numim „precarități ale libertății” forme încă neîmplinite ale libertății ca determinare existenÈ›ială a omului, dar care exprimă una dintre numeroasele modalități de existență a omului, în individualitatea sa, în mediul social, în mediul cultural È™i nu în ultimul rând în dimensiunea spirituală a existenÈ›ei sale. Identificăm ca precarități ale libertății: libertatea naturală; libertatea socială sau juridică; libertatea morală; libertatea culturală È™i libertatea con...citeste mai mult
Precarităţi, neîmpliniri şi împliniri ale libertăţii (I) Precarităţi, neîmpliniri şi împliniri ale libertăţii (I) (2509) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 21-10-2016
    Judecător – Curtea de Apel PiteÅŸti     Lector universitar dr. – Universitatea din PiteÅŸti    Despre libertate PuÈ›ine categorii È™i concepte raÈ›ionale sau existenÈ›iale au format obiectul unor atât de ample analize È™i discuÈ›ii, aÈ™a cum se întâmplă în cazul libertății. Este firesc să fie aÈ™a, deoarece libertatea este o proprietate existenÈ›ială a omului, a fiinÈ›ei sale È™i, prin urmare, nu se poate înÈ›elege dimensiunea existenÈ›ială a omului, atât ca individualitate în intimitatea sa, cât È™i în mediul social, în afara conceptului de libertate. ExistenÈ›a omului este determinată valoric sau nu în rap...citeste mai mult
Valori existenţiale umane şi noile coduri penale Valori existenţiale umane şi noile coduri penale (2675) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 10-08-2016
I.Scurte consideraÅ£ii privind principiul supremaÅ£iei ConstituÅ£iei             SupremaÅ£ia constituÅ£iei exprimă poziÅ£ia supraordonată a legii fundamentale atât în sistemul de drept, cât ÅŸi în tot sistemul social politic al fiecărei ţări. În sens restrâns, fundamentarea ÅŸtiinÅ£ifică a supremaÅ£iei constituÅ£iei rezultă din forma ÅŸi conÅ£inutul acesteia. SupremaÅ£ia formală este exprimată de forÅ£a juridică superioară, de procedurile derogatorii faţă de dreptul comun privind adoptare ÅŸi modificarea normelor constituÅ£ionale, iar supremaÅ£ia materială rezultă din specificul reglementărilor, din conÅ£inutul acestora, în special din faptul că, prin...citeste mai mult
Unitatea şi atemporalitatea dreptului Unitatea şi atemporalitatea dreptului (3010) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 14-07-2016
Judecător-Curtea de Apel PiteÅŸti  Lector universitar-Universitatea din PiteÅŸti                     I. Bazele naturale ale dreptului Una dintre preocupările importante ale doctrinei È™i filozofiei dreptului este de a răspunde la întrebarea care este sursa sau originea fenomenului juridic, ce anume legitimează norma juridică È™i, implicit, prin ce se caracterizează statutul juridic al omului. Răspunsurile la aceste întrebări sunt evident diferite în funcÈ›ie de orientările teoretice ale È™colilor de drept È™i ale doctrinei filosofice pe care acestea o îmbrățiÈ™ează. Remarcăm totuÈ™i un fapt comun, È™i anume că toate întrebările mai sus...citeste mai mult
Doctrina contractului social dintre stat şi Cetăţeni (6) Doctrina contractului social dintre stat şi Cetăţeni (6) (3543) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 07-05-2016
  SUVERANITATEA ȘI GUVERNÄ‚MÂNTUL Contractul social are ca principal efect crearea corpului social, diferit esenÈ›ial de starea naturală preexistentă vieÈ›ii sociale a omului. Până la această manifestare convergentă a voinÈ›elor umane, care generează corpul social, nu existau, în concepÈ›ia lui Rousseau, decât indivizi separaÈ›i, suficienÈ›i pentru ei înÈ™iÈ™i. Corpul social este definit ca fiind „un corp moral È™i colectiv”, alcătuit din toÈ›i membrii societății care îÈ™i pot manifesta voinÈ›a, inclusiv voinÈ›a politică. Prin această manifestare de voință, care este esenÈ›a contractului social, corpul social este o unitate, un „eu colectiv”, are o viață È...citeste mai mult
Doctrina contractului social dintre stat şi Cetăţeni (5) (3635) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 31-03-2016
 Judecător-Curtea de Apel PiteÅŸti  Lector universitar-Universitatea din PiteÅŸti Jean Jacque Rousseau (3) Contractul social, criteriul de legitimitate pentru societate ÅŸi stat (continuare)   În studiile anterioare am identificat ÅŸi analizat succint primul dintre cele trei principii pe care gânditorul din Geneva le consideră ca fiind esenÅ£iale pentru existenÅ£a socială a omului, ÅŸi anume principiul libertăţii. Celelalte două principii fundamentale sunt, pentru Rousseau, egalitatea ÅŸi, respectiv, protectia drepturilor ÅŸi a persoanelor asociaÅ£ilor participanÅ£i la  pactul social. ÎnÅ£elegerea corectă a sensurilor ÅŸi semnificaÅ£iilor celor trei principii ÅŸi valori, ale existenÅ£ei socia...citeste mai mult
Doctrina contractului social dintre stat şi Cetăţeni (4) (4595) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 26-01-2016
 Judecător-Curtea de Apel PiteÅŸti  Lector universitar-Universitatea din PiteÅŸti Jean Jacque Rousseau (2) Contractul social, criteriul de legitimitate pentru societate ÅŸi stat Categoriile fundamentale pe care se construieÅŸte întreaga doctrină despre stat ÅŸi societate a filosofului elveÅ£ian sunt: voinÅ£a umană, libertatea, egalitatea ÅŸi protecÅ£ia omului în mediul social prin garantarea unor drepturi imuabile ÅŸi intangibile. Modul în care sunt abordate ÅŸi dezvoltate aceste categorii în argumentarea cuprinsă cu deosebire în lucrarea fundamentală „Contractul social” reprezintă fără îndoială elementul de originalitate, dar ÅŸi de actualitate al concepÅ£iei lui Jean Ja...citeste mai mult
Doctrina contractului social dintre stat şi Cetăţeni (3) (6965) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 22-10-2015
Jean Jacques Rousseau (1)  Omul, societatea ÅŸi statul în gândirea filosofică ÅŸi politică a lui J. J. Rousseau   Un om care a dorit să gândească ÅŸi să trăiască liber Teoria contractului social este incontestabil legată în principal de Jean Jacques Rousseau, un gânditor de excepÅ£ie în pleiada personalităţilor din perioada culturii iluministe. Orice privire critică sau aprobativă privind această doctrină nu poate să excludă contribuÅ£ia pe care filosoful din Geneva a adus-o. De la început ne exprimăm convingerea asupra actualităţii ideilor ÅŸi, în general, a argumentelor pe care Jean Jacques Rousseau le susÅ£ine în remarcabila sa operă. Nu înt...citeste mai mult
Promotori ai liberalismului şi doctrinei contractului social în România: Istrate Micescu şi Ion I.C. Brătianu (3561) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 09-10-2015
Judecător – Curtea de Apel PiteÅŸti Lector universitar – Universitatea din PiteÅŸti   Cultură ÅŸi personalităţi culturale în spaÅ£iul românesc Filosoful Constantin Noica, referindu-se la cultura română, spunea, pe bună dreptate, în limbajul său atât de expresiv, în contextul filosofiei fiinÅ£ei ÅŸi a devenirii întru fiinţă, că a stat sub semnul „era să fie” sau, ÅŸi mai concludent, „n-a fost să fie”. Altfel spus, cultura ca sistem ÅŸi spiritualitatea ontologică în spaÅ£iul românesc a reprezentat de-a lungul vremii mai mult o posibilitate decât o realitate ÅŸi prin urmare la acest nivel se poate vorbi mai mult de poporul rom&ac...citeste mai mult
Doctrina contractului social dintre stat şi Cetăţeni (2) (4690) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 05-08-2015
Judecător - Curtea de Apel PiteÅŸti Lector universitar dr. - Universitatea din PiteÅŸti John Locke - precursuor al liberarismului, constituÅ£ionalismului ÅŸi individualismului democratic contemporan   La John Locke, experienÅ£a este unica sursă a cunoÅŸtinÅ£elor noastre Orice incursiune în istoria filosofiei remarcă dualismul concepÅ£iilor privind cunoaÅŸterea. Pe de o parte, empiriÅŸtii care susÅ£in prioritatea senzaÅ£iei, a contactului nemijlocit dintre om ÅŸi natură, ca fiind unica sursă sau modalitatea principală de a ajunge la formularea cunoÅŸtiinÅ£elor chiar ÅŸi cu caracter teoretic, iar pe de altă parte, adepÅ£ii raÅ£ionalismului a căror argumentare vizează prioritatea determinată sau chiar absolută a ...citeste mai mult
Doctrina contractului social dintre stat şi Cetăţeni (1) (5301) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 27-06-2015
 Judecător-Curtea de Apel PiteÅŸti  Lector universitar-Universitatea din PiteÅŸti Thomas Hobbes Scurte consideraÅ£ii istorice Actualitatea contractului social între cetățeni È™i între cetățeni È™i stat MulÅ£i autori ar putea considera că nu mai este de interes reluarea problematicii doctrinei contractului social, deoarece realităţile contemporane par să se fi îndepărtat de principiile susÅ£inute în lucrările filozofilor ÅŸi politicienilor din secolele XVII – XIX, care au susÅ£inut ÅŸi argumentat aspectele esenÅ£iale ale acestei teorii ÅŸi, mai mult decât atât, nu ar mai exista elemente noi de natură teoretică în baza cărora problematica specifică să fie continuată...citeste mai mult
Aplicarea principiului proporţionalităţii şi a doctrinei contractului social la organizarea statală (5861) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 21-04-2015
Judecător - Curtea de Apel PiteÅŸti Lector universitar dr. –Universitatea din PiteÅŸti   I. SeparaÈ›ia È™i echilibrul puterilor în stat, analizate din perspectiva principiului proporÈ›ionalității È™i teoriei contractului social* Principiul separaÈ›iei puterilor în stat, considerat a fi un fundament al democraÈ›iei, este în acelaÈ™i timp o reflecÈ›ie asupra moderării È™i raÈ›ionalizării puterii statale. “Punerea în echilibru a acestor puteri prin distribuirea judicioasă a atribuÈ›iilor È™i înzestrarea fiecăreia cu mijloace eficiente de control asupra celorlalte, stăvilind astfel tendinÈ›a inerentă a puterii umane de a acapara întreaga putere È™i de a abuza de ea este condiÈ›ia ...citeste mai mult
Ora de religie în şcoli - înfrângere morală a justiţiei, dar şi prilej de mărturisire şi victorie a libertăţii de conştiinţă (3135) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 22-03-2015
 Judecător – Curtea de Apel PiteÅŸti  Lector universitar – Universitatea din PiteÅŸti Este regretabil că, în realizarea menirii sale nobile, uneori justiÈ›ia rămâne la precaritatea fenomenală existenÈ›ială È™i nu consfinÈ›eÈ™te prin hotărârile pronunÈ›ate realitatea libertății de conÈ™tiință, aÈ™a cum este fundamentată de gândirea filozofică È™i teologică, pe care, în puÈ›ine cuvinte, am încercat să o conturăm în articolul „În numele libertății de conÈ™tiință”. Ne referim la Decizia nr. 669 din 12 noiembrie 2014 a CurÈ›ii ConstituÈ›ionale a României, [1] prin care instanÈ›a constituÈ›ională a admis excepÈ›ia de neconstituÈ›ionalita...citeste mai mult
În numele libertăţii de conştiinţă (3513) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 22-03-2015
  Judecător – Curtea de Apel PiteÅŸti  Lector universitar – Universitatea din PiteÅŸti ConÅŸtiinţă ÅŸi libertate Omul este singura fiinţă care, prin facultăţile raÅ£iunii, poate să mediteze asupra existenÅ£ei, dar ÅŸi asupra gândurilor proprii, astfel spus, posedă capacitatea de a reflecta ÅŸi de a interoga, pe sine, ÅŸi lumea exterioară, căutând răspunsuri ÅŸi, dacă se poate, certitudini la întrebările sale. ReflecÅ£iile asupra gândului dau sensuri existenÅ£iale prin care omul se concepe ÅŸi uneori se defineÅŸte pe sine, îÅŸi recunoaÅŸte ÅŸi îÅŸi afirmă locul său în lume ÅŸi în univers. Încercăm a spune că reflecÅ£ia asupra gândului, &ic...citeste mai mult
Simplitatea formei şi complexitatea conţinutului normativ al CONSTITUȚIEI (4506) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 28-02-2015
Judecător –Curtea de Apel PiteÅŸti  Lector universitar –Universitatea din PiteÅŸti   1. Despre simplitate în filozofie ÅŸi teologie Simplitatea este un concept care în mod constant se regăseÅŸte în elaborările teoretice ale teologiei, dar ÅŸi în majoritatea doctrinelor filozofice, fiind asociat ideii de unitate a raÅ£iunii ÅŸi, în general, a existenÅ£ei. ÎnÅ£elegerea conceptului de simplitate, implică un raport comparativ cu accente contradictorii: simplitatea se opune diversităţii ÅŸi realităţilor compuse care nu stau sub o lege sau sub o ordine. Simplitatea nu exclude însă complexitatea conÅ£inutului, fie el raÅ£ional, al unei idei sau a unei realităţi obiectiv...citeste mai mult
Principiul constituţional al egalităţii - semnificaţii juridice şi implicaţii sociale (16184) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 28-01-2015
Judecător – Curtea de Apel PiteÅŸti Lector universitar –Universitatea din PiteÅŸti  1. Principiul egalităţii – doar un caz particular al proporÅ£ionalităţii Analiza legăturii dintre cele două principii ale dreptului trebuie să pornească de la semnificaÅ£iile acestora. Scopul este de a determina sfera lor de interferenţă. Principiul egalităţii este consacrat în art.16 din ConstituÅ£ia României, sub forma egalităţii cetăţenilor în faÅ£a legii ÅŸi a autorităţilor publice. Aceste dispoziÅ£ii se coroborează cu art. 4, alin.(2), care interzic discriminarea, în funcÅ£ie de criteriile menÅ£ionate.  Mai sunt ÅŸi alte dispoziÅ£ii constituÅ£ionale româneÅŸti care implică...citeste mai mult
Bazele creştine şi filozofice ale principiului proporţionalităţii (3540) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 26-11-2014
Judecător – Curtea de Apel PiteÅŸti Lector universitar – Universitatea din PiteÅŸti 1 Scurte consideraÅ£ii despre proporÅ£ionalitate ca principiu al dreptului ÎnÅ£elegerea juridică a principiului proporÅ£ionalităţii prezintă dificultăţi, deoarece conÅ£inutul său depinde de o anumită concepÅ£ie filozofică despre justiÅ£ie. Doctrina juridică, începând din antichitate ÅŸi până în prezent, evocă proporÅ£ionalitatea ca semnificând ideea de ordine, de echilibru, raport raÅ£ional, de justă măsură. ProporÅ£ionalitatea nu este exclusiv un principiu al dreptului raÅ£ional, ci în acelaÅŸi timp, este un principiu al dreptului pozitiv, un principiu cu valoare normativă. Astfel, p...citeste mai mult
LIBERTATEA DE EXPRIMARE (a. libertatea de opinie; b. libertatea de informare; c. libertatea presei) (7243) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 10-10-2014
            I. ReflecÈ›ii privind fenomenalitatea socială a omului Raportul È™i, mai mult decât atât, dialectica dintre „ființă” È™i „existență” nu se suprapun întrutotul cu raportul È™i dialectica esenÈ›ei È™i fenomenului, deoarece sensul È™i semnificaÈ›iile fiinÈ›ei, atât în filozofie, cât È™i în teologie, nu sunt identice cu categoria esenÈ›ei. Fără a intra în amănunte, remarcăm că fiinÈ›a are o dimensiune ontologică, care se manifestă în devenirea sa, spre deosebire de categoria esenÈ›ei, acceptată cu predilecÈ›ie în teoria cunoaÈ™terii pentru a demarca aparenÈ›a fenomenală de realitatea p...citeste mai mult
Libertatea conştiinţei. Implicaţii juridice şi religioase (8646) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 18-09-2014
Judecător – Curtea de Apel PiteÅŸti Lector universitar – Universitatea din PiteÅŸti   Despre conÅŸtiinţă, lege ÅŸi libertate   ConÅŸtiinÅ£a este esenÅ£a ÅŸi particularitatea omului prin care acesta se raportează la natură, societate, dar ÅŸi la propria sa fiinţă ÅŸi, în mod deosebit, la FiinÅ£a Supremă. Părintele Arsenie Boca vorbea despre conÅŸtiinţă ca fiind „un grai tăcut ÅŸi o chemare lină” prin care omul poate să se reconstruiască ca fiinţă spirituală, să îÅŸi regăsească structura sa autentică, dincolo de precarităţile ÅŸi patimile existenÅ£iale, într-un cuvânt, să redobândească libertatea autentică, spirituală pentru iubirea infinit...citeste mai mult
Liviu Rebreanu - promotor al existenţei şi culturii tradiţional creştine româneşti (7053) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 04-07-2014
Judecător –Curtea de Apel PiteÅŸti Lector universitar –Universitatea din PiteÅŸti   Argument La câÅ£iva kilometri de PiteÅŸti, în vatra satului Valea Mare, aparÅ£inând de comuna ÅžtefăneÅŸti, se află o casă care, astăzi, din nefericire, nu este bine pusă în valoare, È™i care semnifică prin ea însăşi personalitatea marelui scriitor Liviu Rebreranu, care a locuit în ea în ultima parte a vieÅ£ii sale. Semnificativ este faptul că autorul romanelor „Ion” ÅŸi „Răscoala” a ales să-ÅŸi petreacă ultimii ani de viaţă pe meleaguri argeÅŸene, în apropierea PiteÅŸtiului, tocmai pentru că mediul unui sat din apropierea oraÅŸului corespundea...citeste mai mult
Principiile dreptului - o abordare creştină şi filosofică (5820) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 02-06-2014
Judecător – Curtea de Apel PiteÅŸti Lector universitar-Universitatea din PiteÅŸti   Rezumat: Orice demers È™tiinÈ›ific care are ca obiect înÈ›elegerea semnificaÈ›iilor noÈ›iunii de „principiu al dreptului” trebuie să aibă un caracter interdisciplinar, baza de abordare constituind-o filosofia dreptului. În acest studiu realizăm o astfel de analiză cu scopul de a sublinia multiplele semnificaÈ›ii teoretice aferente acestei noÈ›iuni, dar È™i raportul dintre principii È™i normele juridice, respectiv valoarea normativă a principiilor dreptului. Sunt realizate ample referiri la doctrina filosofică È™i juridică în materie. Acest studiu este o pledoarie pentru raportarea la principii, în oper...citeste mai mult
Istoria înţeleasă ca progres în conştiinţa libertăţii. Ideea de libertate în opera lui Nicolae Iorga (5191) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 10-05-2014
Judecător – Curtea de Apel PiteÅŸti Lector universitar- Universitatea din   PiteÅŸti        1. FiinÅ£a istorică sau istoria ca prezent continuu      Există cel puÅ£in două forme de a înÅ£elege istoria. Prima dintre acestea are în vedere diacronia faptelor care se petrec într-un anumit interval temporar cu un om, cu un popor sau însăşi cultura ÅŸi civilizaÅ£ia. Cealaltă modalitate este mai profundă ÅŸi are ca obiect sensurile, semnificaÅ£iile, pe care faptele istorice le relevă ÅŸi care se constituie într-un prezent continuu ce poate fi invocat pentru starea actuală a unui om, a unei naÅ£iuni sau a unei civilizaÅ£ii. Gabriel Liic...citeste mai mult
Puterea şi democraţia. Excesul de putere. Principiul proporționalității (13245) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 01-04-2014
  Scurte consideraÈ›ii privind conceptele de” legalitate” È™i „legitimitate” Legalitatea, ca trăsătură ce trebuie să caracterizeze actele juridice ale autorităților publice, are ca element central conceptul de „lege”. Andre Hauriou definea legea ca o regulă generală scrisă stabilită de către puterile publice după deliberare È™i comportând acceptarea directă sau indirectă a guvernanÈ›ilor1. Ion Deleanu o defineÈ™te drept „actul ce cuprinde reguli generale È™i obligatorii sancÈ›ionate prin forÈ›a de constrângere a statului, atunci când aplicarea ei nu se realizează din convingere È™i care este susceptibilă de aplicare ori de câte ori se ivesc condiÈ›iile...citeste mai mult
Constantin Noica - un filozof creștin (17810) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 18-03-2014
 Judecător, lector universitar  Curtea de Apel PiteÈ™ti/Universitatea din PiteÈ™ti   I. Argument  Orice încercare, oricât de modestă ar fi, ca È™i cea de față, de a evoca È™i evidenÈ›ia personalitatea marelui filozof È™i implicit ideile acestuia este sortită să rămână într-o sferă a neîmplinirii, deoarece cuvintele interpretului oricât de inspirate ar fi nu reprezintă decât un simplu comentariu adăugat, în unele cazuri chiar cu lipsă de pietate È™i inspiraÈ›ie la conÈ™tiinÈ›a È™i opera marelui filozof.   Cu toate acestea, există o umbră de legitimitate a unei astfel de încercări, deoarece suntem datori ca în spaÈ›iul social È™i cultur...citeste mai mult
Principiul proporţionalităţii. Contribuţii ale doctrinei juridice române (12284) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 01-02-2014
Rezumat: Sunt analizate în linii generale caracteristicile de bază ale principiului proporÅ£ionalităţii. Se aduc argumente potrivit cărora proporÅ£ionalitatea este un principiul general al dreptului, un principiu al dreptului constituÅ£ional ÅŸi totodată are aplicaÅ£ii în diferite ramuri de drept. Propunem ÅŸi o definiÅ£ie a proporÅ£ionalităţii care să corespundă implicaÅ£iilor acestuia în ÅŸtiinÅ£ele juridice. Se evidenÅ£iază rolul jurisprudenÅ£ei în definirea principiului proporÅ£ionalităţii, dar mai ales în identificarea dimensiunilor acestuia. SemnificaÅ£iile principiului proporÅ£ionalităţii sunt identificate în doctrina juridică ÅŸi cu deosebire în doctrina juridică român...citeste mai mult
CONSTITUŢIA între ideal şi realitate (10088) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 25-01-2014
Judecător /Lector universitar Curtea de Apel PiteÅŸti /Universitatea din PiteÅŸti                I SemnificaÅ£ii politice ÅŸi juridice  ale constituÅ£iei Pentru orice popor, pentru orice formă de organizare statală socială  modernă, ConstituÅ£ia a fost ÅŸi este un ideal dat fiind semnificaÅ£iile ÅŸi rolul legii fundamentale mai ales pentru existenÅ£a socială a fiecăruia. În istoria lumii începând cu secolul al XVIII-lea  s-a impus alături de alte mari instituÅ£ii create în scopul de a exprima prefacerile structurale politice, economice sau juridice ÅŸi constituÅ£ia  ca lege fundamentală a unui stat. Faţă de importanÅ£...citeste mai mult
Criza justiţiei şi justiţia crizei (răspuns unui prieten) (5296) - Lector univ. dr. MARIUS ANDREESCU, Cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române - 05-09-2013
 Judecător, lector universitar  Curtea de Apel PiteÅŸti /Universitatea din PiteÅŸti      Un prieten – îndrăznesc a spune aÈ™a deoarece prin înÈ›elepciunea È™i senectutea lui creatoare mă sporeÈ™te întru idei È™i seninătate – a scris de curând despre justiÈ›ia de la noi, mai precis despre avatarurile, disfuncÈ›ionalitățile, neîmplinirile, contradicÈ›iile, întru cuvânt a pus în evidență câte ceva din realitățile sistemului de justiÈ›ie È™i profilul oamenilor care au menirea de a o înfăptui.  M-am simÈ›it „rostit”, aÈ™a cum ar spune Noica, adică pus în rostul meu, în ordinea care reprezintă întruc...citeste mai mult