Cum şi când luăm Aghiasma Mare

După sarbătoarea Bobotezei (6 ianuarie), credincioşii gustă dimineaţa, pe nemâncate, Aghiasma Mare. Aceasta se poate lua încă opt zile după această dată, adică până pe 14 ianuarie, când are loc Odovania Praznicului. În această perioadă, credincioşilor le este permis şi să stropească locuinţele cu Aghiasma Mare, pentru a fi binecuvântate. La îndemnul părintelui duhovnic, Aghiasma Mare se poate gusta şi peste an, în situaţii speciale cum ar fi: ca mângâiere pentru cei care s-au spovedit, dar nu au primit dezlegare pentru a se împărtăşi cu Sfintele Taine; în caz de boală trupească; pentru vindecarea de diferite ispite sufleteşti.

Ca regulă generală, Aghiasma Mare se ia întotdeauna pe nemâncate, înainte de anaforă, cu credinţă şi frică de Dumnezeu, iar atunci când este recomandat de duhovnic, cu post şi rugăciune. Aghiasma Mare se păstrează în casele credincioşilor în loc ferit şi curat, de preferat într-un recipient de sticlă închis. Având în ea harul Sfântului Duh, Aghiasma Mare se păstrează nestricată vreme îndelungată, find proaspătă, curată şi plăcută la gust. Dacă nu este păstrată într-un vas curat şi capătă un miros neplăcut, nemaiputând fi folosită spre a fi băută, aghiasma  se varsă într-o apă curgătoare curată sau la rădăcina unui copac. Aghiasma Mare poartă puterea dumnezeiscă a Sfântului Duh şi s-a dovedit făcătoare de minuni. Prin botezul în râul Iordan, Mântuitorul Iisus Hristos a sfinţit firea apelor de pretutindeni şi a redeschis izvoarelor harului pe care omul îl pierduse prin căderea în păcat. În rugăciunea de la Bobotează se afirmă "astăzi firea apelor se schimbă", punând în lumină caracterul cosmic al Botezului şi puterea spirituală a apei sfinţite. (CR)