Cookies de analiza a traficului sunt inactive, dar pot fi activate prin click pe Accept | Detalii

(oricand puteti renunta la acceptul dat)

Porunca Iubirii
Tema luniiNr. vizualizari: 3004

Despre delegația Patriarhiei Române la Sinodul din Creta: Bine pregătiți şi fermi pe poziţie

Tags: sinod panortodox; Biserica Ortodoxă;
Despre delegația Patriarhiei Române la Sinodul din Creta: Bine pregătiți şi fermi pe poziţie

 

Nota redacției

Sântul și Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe din Creta naște încă discuții aprinse și controverse. Din păcate, puțini sunt aceia care își argumentează poziția bazându-se pe profunde cunoștințe teologice. Sunt mulți cei care fac tulburare fără rost, critică și osândesc în necunoștință de cauză.  

Astăzi o mulţime de creştini nu fac deosebirea între mustrare şi osândire. Ei socotesc şi una, şi cealaltă ca pe un lucru pozitiv, dacă se săvârşeşte în numele adevărului şi al dreptăţii. Hristos a oprit osândirea prin cuvintele: Nu judecaţi ca să nu fiţi judecaţi! (Mt. 7,1) şi în acelaşi timp a îngăduit şi chiar a dispus mustrarea frăţească, spunând: De-ţi va greşi ţie fratele tău, mergi, mustră-l pe el între tine şi el singur! (Mt. 18,15). Tocmai aceasta observăm permanent în viaţă la unii creştini deprinşi să osândească, crezînd că arată râvnă după legea lui Dumnezeu când aproapele greşeşte. Însă, pentru că ei înşişi sunt plini de păcate, nu reuşesc să înţelepţească plini de pace pe fratele care păcătuieşte.

A mustra înseamnă îndreptarea frăţească a atenţiei aproapelui asupra unora din păcatele lui şi purtarea de grijă iubitoare pentru îndreptarea sa. Osândirea, însă, este căutarea plină de răutate a unui motiv de a necinsti pe aproapele. Creştinul care dojeneşte simte o durere datorită faptului că relaţiile au ajuns rele între el şi aproapele și îi pare rău că aproapele lui a greşit şi a păcătuit faţă de propriul lui suflet. De aceea, caută motiv ca să-l câştige şi are o singură dorinţă: ca el să iasă din acel păcat. Mustrarea frăţească are loc între patru ochi, pentru ca cel ce mustră să cruţe bunul nume al fratelui său. Iată pentru ce Mântuitorul nostru a oprit cu asprime aceste manifestări  spunînd: ,,Nu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi- spune El şi continuă: Căci cu judecata cu care judecaţi veţi fi judecaţi, şi cu măsura cu care măsuraţi vi se va măsura.  (Mt. 7,1-5). – sursa: altarulcredintei.md

Este de apreciat cu atât mai mult scrisoarea venită din partea ÎPS Ierotheos Vlachos, unul dintre cei mai mari contestatari ai modului de desfășurare a Marelui Sinod, dar și de conținut al documentelor semnate. Opinia sa, argumentată teologic, a fost preluată și de Revista noastră într-un număr anterior. În scrisoarea oficială, redată și de noi mai jos, ÎPS Vlachos face dreptate delegației Patriarhiei Române prezente în Creta, excesiv și nefondat criticată. În textul scrisorii se arată că BOR a fost fermă pe poziție, iar PF Patriarh Daniel a impresionat prin atitudine, cunoștințe telogice și felul de a se poziționa. Îl cităm în acest context pe Virgiliu Gheorghe, care într-un articol echilibrat din Familia Ortodoxă spune: "Mulţumită Mitropolitului Ierótheos al Nafpaktosului, care a fost nu numai prezent, dar şi foarte activ în discuţiile purtate în cadrul Sinodului, iată că avem un cuvânt cu multă acrivie teologică şi totodată discernământ duhovnicesc, un cuvânt care nu caută dezbinarea în Biserică, cum am văzut că se întâmplă în unele cazuri, ci caută unitatea noastră, a ortodocşilor, în Adevărul-Hristos. Avem nevoie de astfel de cuvinte izvorâte din multă rugăciune şi jertfire de sine, şi mai puţin de justiţiari, care nu cunosc teologia, dar care parcă se bucură de dezbinare. Unitatea noastră în Adevăr este cea mai importantă, dar pentru aceasta trebuie să fim cu mult mai multă smerenie, mai multă dragoste pentru Hristos şi Biserica Sa."

Redăm totodată în rândurile următoare și punctul de vedere al ÎPS Macarie al Europei de Nord, cu privire la modul în care ar trebui să fie pusă problema recunoașterii și îmbunătățirii documentelor din Creta. De asemenea, considerăm necesar a prezenta și câteva opinii ale unor clerici și mireni, venite să diminueze tulburarea voit creată în cadrul Mitropoliei Moldovei și Bucovinei. Sunt îndemnuri la reflectare pe seama respectului și supunerii ierarhice și duhovnicești față de ÎPS Mitropolit Teofan.

Mitropolitul Ierotheos Vlachos despre delegația Patriarhiei Române la Sinodul din Creta: Bine pregătiți şi fermi pe poziţie

Pe siteul cuvantul-ortodox.ro a fost publicată recent traducerea  unei scrisori semnată de Înaltpreasfinţitul Părinte Ierotheos Vlachos, Mitropolit de Nafpaktos şi Agios Vlasios, cu privire la poziţia şi prestaţia delegaţiei Bisericii Ortodoxe Române la Sfântul și Marele Sinod din Creta. În continuare, redăm textul scrisorii (pentru textul original în limba greacă veziaici):

„Ca membru al Delegației Bisericii Greciei am urmărit cu multă atenție toate sesiunile Sfântului și Marelui Sinod, care s-a întrunit recent la Kolimbari, în Creta. Am mai scris și voi mai scrie despre observațiile și impresiile mele de la lucrările Sinodului. Aici doar aș dori să semnalez rolul important pe care l-a jucat la Sinod Patriarhul României, Daniel, și în general, Patriarhia României. Mai întâi, Patriarhia României s-a pregătit foarte bine pentru Sinod și a făcut propuneri importante de corectare a textelor, mai ales pentru documentul „Relațiile Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creștine”. Doar trei Biserici au formulat propuneri concrete, adică Patriarhia României, Biserica Ciprului (cele mai puține) și Biserica Greciei. De asemenea, propuneri orale a făcut și Biserica Serbiei. Cred că Patriarhia României a avut cele mai multe observații.

Pe durata sesiunilor, Patriarhul României este cel care și-a susținut opiniile având cunoaștere teologică, experiența de la Dialogurile [ecumenice] și determinare. În anumite cazuri a fost foarte stăruitor și a avut o contribuție importantă în formularea art. 21 al documentului „Relațiile Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creștine”. De multe ori a spus că, dacă nu vor fi acceptate anumite corecturi, nu va semna textul. De asemenea, de multe ori și-a exprimat opinia de a nu se finaliza discuția și de a nu se semna textul acesta, ci de a fi lăsat deschis pentru următorul Sfânt și Mare Sinod. Într-un caz și-a exprimat cu intensitate nemulțumirea și a spus că simte că au loc constrângeri. Când a fost finalizat textul și a fost citit în plen, Patriarhul României a constatat că nu a avut loc o traducere corectă în limba franceză și că nu au fost introduse observațiile sale. Atunci a spus că, dacă nu se fac aceste corecturi, nu semnează textul. Acest lucru a avut ca urmare stoparea întregii proceduri, pentru a se corecta din nou textul. Lucru care s-a finalizat după mult timp.

Dintre toți întâi-stătătorii, Patriarhul României, Daniel, a arătat că are deplină cunoaștere teologică și capacitatea de a-și susține opiniile. De asemenea, a avut capacitatea de a face propuneri alternative, atunci când nu au fost acceptate propunerile sale. Însă, întrucât Regulamentul prevedea ca, în cazul în care propunerea unei Biserici nu este acceptată de către celelalte Biserici, textul rămâne așa cum este, de aceea nici nu au fost acceptate toate propunerile. În general, Patriarhul României i-a impresionat pe toți membrii Sinodului prin cunoștințele sale teologice și prin modul în care aborda subiectele.

De asemenea, observații importante a făcut Mitropolitul Moldovei, Teofan, care a vorbit având cuget bisericesc ortodox, bazat pe învățătura Bisericii.Consider că Biserica României a impresionat prin întreaga sa prezență. Când se vor publica actele Sinodului, se va vădi acest lucru din plin”.

Episcopul român al Europei de Nord consideră că documentul „Relațiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creștine" adoptat de Sinodul din Creta "suferă de ambiguități și exprimări neclare teologic și ecleziologic"

Episcopul român al Europei de Nord, PS Macarie, consideră că unul dintre documentele semnate în cadrul Sinodului ortodox din Creta suferă de "de ambiguități și exprimări neclare teologic și ecleziologic, în pofida amendamentelor delegației românești", se arată într-un mesaj postat pe siteul oficial al Episcopiei. În mesajul semnat de PS Macarie Drăgoi, acesta propune ca "documentul „Relațiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creștine” ar trebui să fie supus, în continuare, dezbaterilor și modificărilor, astfel încât acesta să fie corespunzător așteptărilor comunităților ortodoxe și nevoilor creștinilor de pretutindeni". Iată textul integral:

"Luând aminte la neliniștile exprimate de numeroși ortodocși asupra unor documente aprobate la Sfântul și Marele Sinod din Creta, îndeosebi asupra documentului „Relațiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creștine”, aduc următoarele precizări conform conștiinței mele:

1. Contribuția delegației Bisericii Ortodoxe Române, inclusiv asupra documentului amintit, a fost întru totul ancorată în tradiția Sinoadelor Ecumenice și a predaniei ortodoxe. Contribuția s-a concretizat în amendamente acceptate de delegațiile celorlalte Biserici Ortodoxe, prin prestanța teologică și duhovnicească a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel și a ierarhilor din delegație.

2. Dată fiind maniera imprevizibilă în care au decurs dezbaterile și modificările aduse pe textul „Relațiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creștine”, documentul final suferă, încă, în opinia mea, de ambiguități și exprimări neclare teologic și ecleziologic, în pofida amendamentelor delegației românești. Acest lucru a fost exprimat public de mitropoliți care au participat la lucrările Sinodului din Creta, cum ar fi, de pildă, IPS Hierotheos Vlachos, din delegația Bisericii Greciei, sau IPS Neofit de Morfou din delegația Bisericii Ciprului, dar și de către alți ierarhi participanți.

3. În concordanță cu propunerea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel din cadrul lucrărilor Sinodului din Creta, ca întrunirile sinodale panortodoxe să devină periodice, cred că documentul „Relațiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creștine” ar trebui să fie supus, în continuare, dezbaterilor și modificărilor, astfel încât acesta să fie corespunzător așteptărilor comunităților ortodoxe și nevoilor creștinilor de pretutindeni."

Comunicat de presă al Asociației Christiana

”Văzând oarecare tulburare în Biserica noastră, văzând mulțimea intervențiilor dușmănoase, a cuvintelor grele, încărcate de răutate la adresa Mitropolitului Moldovei, și văzând și puținătatea intervențiilor care îndeamnă la limpezire prin dialog și pace, Asociatia Christiana îndrăznește să-și prezinte punctul de vedere.

Doua păreri și două rugăminți

Prima părere. Un grup de monahi, preoți de mir și laici, unii bine pregătiți teologic, alții – probabil – străini de ușa Bisericii, au semnat și publicat o „Scrisoare deschisă către arhiereii care au semnat în Creta". Autorii scrisorii au câștigat încrederea duhovnicului de la Sihăstria în sensul că părintele Zaharia a semnat fără să vadă textul care îl amenința pe IPS Teofan cu nepomenirea la sfintele slujbe dacă nu se dezice de semnătura din Creta. Noi amintim acestui grup caă Atanasie și iezuitii au recurs la aceeași viclenie la sfârșitul secolului al XVII-lea când au reușit să sfășie trupul Bisericii Ortodoxe din Transilvania. Iată, dupa 300 de ani această durere săvârșită într-o singură zi, nu s-a mai putut vindeca până astazi. Noi suntem o Asociație medicală creștină și am învățat că Biserica este un spital nu un tribunal. De aceea, discursul amenințător și ultimativ, mai degrabă seamănă cu rechizitoriul unui procuror, decât cu strigatul unor oi care vor să se despartă de păstorul lor. Cele 4 Biserici care nu au venit în Creta și episcopii greci (vezi Hierotheos) care nu au semnat, n-au amenințat pe nimeni și au păstrat comuniunea cu toți ierahii, clericii și mirenii celorlalte episcopii ortodoxe. Credem ca ați putea învăța și de la ei.

Prima rugăminte: Vă rugăm regândiți scrisoarea în așa fel încât pacea -  nu războiul – să limpezească lucrurile. Aveți timp mult la dispoziție, pentru ca IPS Teofan are multă răbdare cu voi și nu are resentimente față de contestatarii lui.

A doua părere: Ierarhii, teologii și clericii țărilor ortodoxe au avut în ultimii 100 de ani mai multe întâlniri, dezbateri și împreună-rugăciune cu neortodocșii decât între ei. Dacă nu ne înșelăm, o nefericită rânduiala face ca patriarhii ortodocși să se vada cu toții numai când moare unul dintre ei. Și atunci, printre plângerile pentru "fratele nostru”, nu este timp nici pentru dezbateri dogmatice, nici pentru analiza practicii pastorale. Noi mirenii, nefiind teologi, am înțeles dupa Sinodul din Creta un lucru sigur (printre puținele lucruri sigure): 

A doua rugaminte:

Cu fiască supunere, îi rugăm pe ierarhii nosștri să se întâlnească periodic cu ierarhii din celelalte țări ortodoxe, însoțiți cu toții de profesorii teologi și de marii duhovnici, ca să se poată duce hotărârile lor la auzul mirenilor, căci și ei fac parte din Biserică. Sperăm cu toții intr-o limpezire, căci versetul aceasta: "Biserica… nici porțile iadului nu o pot dărâma”, este în fiecare clipă veșnic lucrător. Credem cu tărie că în rai va ajunge Biserica întemeiată în ziua Cincizecimii.” 

 

Jurnal de migrant: Întru apărarea Părintelui şi a Păstorului nostru, Teofan

„Întâi pomeneşte, Doamne, pe Înalt Preasfinţitul nostru Teofan, pe care-l dăruieşte sfintelor Tale biserici în pace, întreg, cinstit, sănătos, îndelungat în zile, drept învăţând cuvântul adevărului”. Aşa se vor ruga mâine câteva milioane de credincioşi, popor al lui Dumnezeu, din toată Moldova. Şi nu pentru că aşa vor unii sau nu vor alţii, ci pentru că aşa este textul dumnezeieștii Liturghii. De când este aşa? Cercetând un pic izvoarele, la sfârşit de secol IV, un document sirian – Constituţiile Sfinţilor Apostoli – în care găsim o primă variantă de text liturgic, deşi dacă scormonim mai adânc găsim o mărturie şi pe la Sfântul Iustin Martirul şi Filosoful – clerul şi poporul se roagă pentru episcopul locului. Căci zice Sfântul Irineu al Lyonului „acolo unde este Episcopul, acolo este şi biserica!” Şi vom răspunde cu toţii: „Pe toţi şi pe toate”, deşi varianta din secolul al X-lea cam aşa suna:„Pomeneşte, Doamne, pe cei pe care îi avem în cugetele noastre, şi pe toţi, şi pe toate!”

De ce mă găsesc la miez de noapte, în bucătărie, cu mâncărimi la degete? Stau şi eu şi mă întreb… De două zile, încerc să stau deoparte, deşi sunt departe de România… Să stau deoparte de nişte acţiuni ce tulbură liniştea bisericii în care am fost botezat, liniştea mamei mele, a părinţilor mei duhovniceşti, a profesorilor şi nu în ultimul rând a Mitropolitului meu! Dacă ei nu tac, şi este plin internetul, eu de ce să tac…? Vorbesc astăzi cu mama la telefon, mă întreabă printre lacrimi: „Mamă dragă, ce este cu sinodul acela, că umblă prin sat cu hârtii nişte călugări, să semnăm şi să ne lepădăm de Episcop. Au umblat pe la toate babele neştiutoare, pe la cei care nu au văzut uşa bisericii pe dinăuntru niciodată…Ce să fie?” Şi iau internetul la mână… Primul mi-a sărit în ochi chipul Mitropolitului meu, într-un filmuleţ bine regizat dinainte, adică oamenii ştiau bine ce trebuia să rămână din filmare (cine i-a consiliat, să de mâna cu Cristian Mungiu, cine ştie, vreun premiu …nu strică). Mie personal mi-au făcut o mare bucurie, chiar îmi era dor de părintele Teofan.

Atâta blândeţe şi îngăduinţă a dovedit, exact ca un tată, ca un om îndrăgostit. Vă daţi seama, intra să slujească dumnezeiasca Liturghie, toată concentrarea era pe mare întâlnire euharistică, când domnii din imagine încep să ceară socoteli dogmatice… Iar Mitropolitul, dragul de el, lasă toate, cele sfinte, şi îi îmbrățișează părinteşte. Altul nu ar fi făcut aşa… Am văzut un om îndrăgostit de „poporul lui Dumnezeu” aşa cum îi place să ne numească, căci da, noi suntem Biserica, cler şi popor. Iar episcopul este garantul credinţei noastre. Din ce punct de vedere doriţi: dogmatic, canonic, liturgic, istoric, chiar şi administrativ. […]Fraţilor din Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, episcopul este garantul credinţei noastre! Şi a mântuirii noastre! Nu vreau să intru în polemica Sinodului din Creta, dar Dumnezeu ne-a dăruit un Mitropolit, mai mult, ne-a dăruit un Părinte care ştie să îmbrăţişeze, să ierte şi să aducă speranţă. Aş fi mult prea subiectiv să povestesc de ale mele… Risipim energie. Multă şi degeaba. Ca să creăm sminteală… şi dezbinare. Unde ajungeam dacă energia de zilele acestea, cheltuită de oameni de buna credinţă dar orientaţi greşit, o investeam împreună într-un proiect misionar? Trăiesc de câteva zile bune în Occident… nici nu vă daţi seama, pentru cei care nu aţi gustat, cum arată lumea fără Dumnezeu…Şi toate astea pe care le trăiesc eu şi alte câteva milioane de români, cu amărăciune pe aici, vor veni peste noi, peste copii mei şi peste copiii noştri… Vă imaginaţi o biserică ieşeană, sau din Piatra Neamţ, ori din Suceava lui Ştefan, transformată în club de noapte…? Tocmai ce am văzut aici, o biserică creştină din secolul al XIV-lea a cărui altar era masă de ruletă…

Şi noi ce facem, încă o dezbinare, încă o schismă, încă o grupare care se va crede de zilele viitoare „adevărata Biserică Ortodoxă” …mai sunt câteva fraţilor, din păcate.., în loc să strângem rândurile în jurul părintelui nostru Mitropolit… Mă gândeam la un alt om Sfânt, Mitropolitul Iosif Naniescu. Câte a îndurat şi el. Cu catedrala, cu seminarul Veniamin, cu preoţii congresionişti de la Focşani, ba chiar s-a tras asupra lui cu un revolver, dar a rămas în istorie drept Iosif cel Sfânt al Moldovei…deci se poate şi mai rău, Părinte Mitropolit Teofan! Ne batjocorim demnitatea şi onoarea. Am ajuns subiect de glume. Pe la televizor, dacă vrei sa te dai mare, începi sa râzi de Patriarh, de Mitropolit şi de Episcopi. De fapt, fraţilor, ne batjocorim propria viaţă…

În toată vâltoarea celor două – trei zile, un ochi mi-a plâns iar altul s-a bucurat. M-am bucurat pentru că am văzut râvna unor fraţi pentru dreapta credinţă. În sfârşit niște credincioși care se gândesc la ce credinţă vor lăsa copiilor şi nepoţilor! Toţi oamenii simpli implicaţi în „apărarea credinţei împotriva Sinodului din Creta” sunt de lăudat. Chiar sunt de lăudat! Numai că, fraţilor, sunteţi orientaţi greşit. Nu ştiu şi nici nu mă interesează de către cine, dar căutaţi sursa adevărului. Multe s-au dovedit a fi dezinformări grosolane: ba cu Sfântul Munte, ba cu părintele Simeon de la Sihăstria (a se vedea scrisoarea părintelui Simeon scrisă cu mâna tremurândă, postată pe Doxologia.ro) ba cu vise şi vedenii… Repet, nu intru în discuţia sinodului din Creta, dar a-ţi „mototoli” propriul părinte, din a cărui mână te-ai împărtăşit sau ai primit Antimisul ce îţi dă puterea să jertfeşti Trupul Domnului  şi să te „joci” cu copia în Costa cea deja împunsă, provoacă durere…o durere ce o faceţi întregii Biserici, deci şi mie, şi mamei mele, şi mamelor voastre, şi Mitropolitului nostru…

Voi încheia tot cu rânduri din Constituţiile Sfinţilor Apostoli: „Fugiţi de schisme. Că nu e îngăduit, nici să plecăm mintea, nici să ne separam de cei de un gând cu noi. Să fim cu luare aminte, care este faima răzvrătiţilor? Pentru că niciunul nu  a scăpat nepedepsit. Căci nici Abesalom, nici Abedadan, nu au scăpat nepedepsiţi (…) Voi însă fraţilor, lăsându-vă povăţuiţi din Scriptură, păziţi-vă să nu faceţi schisme şi rupturi ale cugetului şi ale unirii voatre!” (Constituţiile Sfinţilor Apostoli prin Clement, cartea a VI-a, cap. I-IV) G.

[…]

Iulian Capsali: Suflete moarte

Am văzut imagini cu câțiva forțodocşi care-l agresau verbal pe Înaltul Teofan al Moldovei, unul dintre cei mai duhovniceşti ierarhi pe care-i avem. Martorii lui Teodot agită satele moldoveneşti. Preotul Vulcănescu... strânge semnături în care denunță BOR ca fiind eretică, ecumenistă... E o dezlănțuire fără precedent de forțe întunecate care infectează implicit climatul social.

[…]

Cristi de la Creanga : August 13 at 7:34pm ·

Am primit pe messenger de la staretul unei manastiri din Moldova:

“Dupa canoanele Bisericii Ortodoxe pe un ierarh nu il poate judeca decat alti ierarhi sau sinodul. Atata timp cat mie nu imi cere ierarhul meu sa ma abat de la dreapta credinta a Sfintilor Parinti sunt dator sa il pomenesc. Atunci cand s-a schimbat calendarul staretului Parintelui Cleopa, Ioanichie Moroi, i-a cerul ierarhul sau să treacă la calendarul nou, indreptat.. S-a rugat aproape 2 saptamani Parintele Ioanichie si era sfant cu viata ca sa ii descopere Dumnezeu ce sa faca si i s-au aratat cei 3 Sfinti Ierarhi si i-au spus:”Parinte Ioanichie, nu te va intreba Dumnezeu pe tine la judecata despre schimbarea calendarului.Tu sa faci ascultare de Biserica ca are cine raspunde pentru asta!” Si Parintele Ioanichie a primit schimbarea calendarului cu toata obstea manastirii Sihastria.
Este foarte bine venita ravna pentru apararea dreptei credinte dar eu consider ca trebuie sa avem si intelepciune si discernamant. Pentru ca neascultarea, schisma si tulburarea sunt foarte mare pacat. Credinta trebuie aparata in duhul dragostei si al smereniei nu in duhul razvratirii, al neascultarii si al tulburarii. Mai mult putem ajuta Biserica cu rugaciunea decat cu vedetismul apararii dreptei credinte. Nu imi amintesc sa fi primit vreo circulara sau vreo adresa scrisa din partea Sfantului Sinod sau din partea Inalt Prea Sfintitului Teofan prin care sa mi se ceara sa fac ceva impotriva dreptei credinte si a invataturilor Sfintilor Parinti si nu cunosc sa se fi intamplat asta undeva la noi in tara. Iar pentru faptele ierarhilor vor raspunde ei personal inaintea lui Dumnezeu asa cum si eu si fiecare dintre noi vom raspunde personal de felul cum marturisim dreapta credinta in aceasta lume”.

 ***

ioanc [pe un alt blog]: 8 august 2016 la 11:22 am

“Circulă pe internet, în ultimul timp, tot felul de dezinformari și aberații care sunt îndreptate asupra ierarhiei BOR și asupra BOR în ansamblul ei. Eu unul constat ca e un duh al tulburării, al răzvrătirii și nu al nelinistii celei bune care apare intru smerenie. Constat ca in ultimul timp se vorbeste despre ortodocsi pro-ecumenism si ortodocsi anti-ecumenism; despre ortodocsi pro-cip si ortodocsi anti-cip, etc (lista e mai lunga in functie de ideologia acceptata). Intrebarea mea ecine imparte astfel ortodocsii? Iar daca ii imparte, care e scopul? Nu acela de a-i dezbina? Eu unul stiu ca ortodocsii sunt cei drept slavitori ai lui Dumnezeu, drept-credinciosi, sau cei care cred drept si adevarat in Dumnezeu. Mai stiu ca ecumenismul si stilismul sunt fete ale aceleasi monede si sunt caderi duhovnicesti. Amandoua provin din acelasi duh al dezbinarii ce au ca tinta ruperea credinciosului din Biserica, din trupul lui Hristos pecetluindu-l astfel cu apostazia. Stau si ma intreb, oare cati din cei care ne ataca azi ierarhii, inainte de a-i trata ca pe niste eretici (oare de unde usurinta aceasta de a-i judeca si de a cunoaste voia lui Dumnezeu) s-au smerit si s-au rugat pentru acestia? Odata infierbantati, de acest duh de razvratire, ei nu se multumesc insa cu aceasta. Te indeamna acum sa nu mai pui piciorul in Biserica pentru a nu mai participa la Sfintele Taine ale acesteia. Chiar asa? Am orbit cu totii? Halal crestini drept slavitori! Adesea uitam ca rolul dracilor e sa ne abata de la cele sfinte, de la faptele lucrarii credintei, umplandu-ne timpul cu tot felul de nimicuri, nimicuri ce insa ne primejduiesc sufletele noastre. Aceasta stare de psihoza generalizata, fanatica, extremista si dusa pana la lamentabil ce ne caracterizeaza in aceste zile vine in antiteza cu starea de bucurie euharistica si de isihie pe care viata Bisericii o propovaduieste.

Au ajuns vajnicii luptatori, cei care indeamna a nu se mai intra in Biserici, de atata tulburare sa ne dea citate din tot felul de asa zisi duhovnici, asa zisi ierarhi, care la o cautare mai atenta se poate usor constata ca fac apologia unor secte schismatice, rupte de Ortodoxie si declarate eretice (v. cazul minciuno-episcopului Antonie Orlov, un schismatic cazut din BORu, (…))

[…]

Si da, mergem in continuare la Biserica pentru ca ea este Casa lui Dumnezeu, locul unde Dumnezeu ne cheama pe toti. Pentru ca Biserica este „impreuna-traire, continua si vesnicie”, a lui Dumnezeu cu Sfintii Lui. Doar in Biserica ne curatim de patimi, facem faptele bune si ne impartasim cu Domnul, ea ne cheama la vindecare sufleteasca si trupeasca, pentru a fi in stare sa ajutam in mod real lumea si sa ne ajutam. Este daca vreti, locul mantuirii noastre.

Doamne, ajuta!”

 

17-08-2016
Citeste si:


Adaugati un comentariu:
Nume
Email
(nu va fi afisat)
Comentariu
Comentariile in afara subiectului si cele necuviincioase vor fi sterse
Antispam:
Scrieti, va rog, prenumele lui Eminescu