Porunca Iubirii
Tema luniiNr. vizualizari: 209

Frați români, bucurați-vă! Mergeți înainte mândri, cu fruntea ridicată, pentru a vă închina Dumnezeiescului Soare al libertății!

Cristina Roman
Tags: centenar; Marea Unire;
Frați români, bucurați-vă! Mergeți înainte mândri, cu fruntea ridicată, pentru a vă închina Dumnezeiescului Soare al libertății!
 

Frați români, a început numărătoarea inversă. Am ajuns, prin mila lui Dumnezeu, în anul jubiliar 2018, când celebrăm 100 de ani de la Marea Unire, înfăptuită la Alba Iulia, pe 1 decembrie 1918. Ce privilegiu să putem fi participanți activi la un nou act istoric! Cred că nu poate fi vreunul între noi, românii, oriunde am trăi, care să nu simtă un freamăt sufletesc la gândul că am primit darul de a fi continuatorii și cei care pot reconfirma decizia de unire a înaintașilor noștri, ale căror cuvinte memorabile ne răsună în inimi mai mult decât  oricând:

"Trăiască neamul românesc!"

"Frați români! A bătut ceasul!
După suferințe îndelungate, după jertfe supraomenești ce le-a adus neamul nostru, a răsărit, în sfârșit și pentru noi, clipa sfântă a libertății!

Frați români, bucurați-vă!
Lanțurile sclaviei s-au prăbușit în tină și neamul nostru își înalță fruntea obidită de până acum și privește în jur de sine ca popor liber, ce singur are dreptul de a dispune asupra sorții sale.
Lăudat să fie Dumnezeul popoarelor ca ne-a învrednicit să ajungem aceasta sfântă zi!
Lăudată să fie amintirea atâtor mii și mii de eroi-martiri, frați ai noștri, cari prin sângele vărsat au stropit din belșug glia strămoșeasca, până ce a răsărit din ea floarea sfântă a libertății, egalității și frățietăți tuturor popoarelor din lume. (…)
Mergeți înainte mândri, cu fruntea ridicată, pentru a vă închina Dumnezeiescului Soare al libertății, ce a răsărit, în sfârșit, și pentru noi!
Deșteaptă-te, române!
Visul urât al trecutului să rămână uitat în întuneric – să-l uităm cu toții ca și când n-ar fi fost! (…)
Trăiască Neamul Românesc!

Blaj, 4 noemvrie n. 1918"
- Unirea – foaie bisericeasca / Blaj, luni, 4 noemvrie 1918 - Sursa: Jurnalul.ro

În fiecare lună a acestui an vom celebra sau comemora evenimente grandioase petrecute cu 100 și mai bine de ani în urmă, animați de vii sentimente de recunoștință, dragoste, respect și admirație pentru generațiile care s-au succedat până la noi, călăuzite de același țel: să fim frați, să fim mereu ca unul!

Ceasul mântuirii

"Istoria ne cheamă la fapte. Mersul irezistibil al civilizațiunii omenești a scos și neamul nostru românesc din întunericul robiei la lumina cunoștinței de sine. Ne-am trezit din somnul de moarte și vrem să trăim alături de celelalte națiuni ale lumei, liberi și independenți. (…) Toate neamurile din preajma noastră și-au determinat viitorul prin rezoluțiuni, in conformitate cu sufletul lor național. E rândul nostru acum. Națiunea româna din Ungaria și Transilvania are să-și spună cuvântul său, hotărâtor, asupra sorții sale și, acest cuvânt va fi respectat de lumea întreagă, el este chiar așteptat pentru ca, la gurile Dunării și pe drumul larg, unde comunică pulsul vieții economice între Apus și Răsărit, să se poată înfăptui ordinea, și neamurilor prejmuitoare să li-se procure tihna trebuitoare la munca binecuvântată spre desăvârșirea umană. În scopul acesta convocăm Adunarea Națională a națiunii române din Ungaria și Transilvania la Alba Iulia, cetatea istorică a neamului nostru, pe ziua de Dumineca, în 18 Noemvrie v. (1 Decemvrie st. n) a.c. La orele 10. a.m. (…) Suntem convinși că, (…) la această istorică adunare, unde se va hotărî soarta neamului nostru poate pentru vecie, se va prezenta însuși poporul românesc în număr vrednic de cauză mare și sfântă. (…)Fii tare neam romanesc, în credința ta, căci, iată, se apropie ceasul mântuirii tale." - Românul/ Arad, 8/21 nov.1918, Sursa: Jurnalul.ro

La 24 ianuarie am sărbătorit 159 de ani de la Ziua Unirii Principatelor Române, și ce putea fi mai sugestiv, mai simbolic, mai patriotic, decât declarația românilor de peste Prut că vor unirea cu România? După ce localitatea Parcova din raionul Edineț a votat o declarație de unire cu România pe 23 ianuarie, alte patru localități s-au alăturat acestei acțiuni, informează Acțiunea 2012. Este vorba de primăriile satelor Ulmu, Bardar, și Ruseștii Noi, toate din raionul Ialoveni. La fel, Declarația de Unire a fost semnată și de Primăria satului Feștelița din raionul Ștefan Vodă. Iată declarația, semnată de Primar, secretar și consilierii comunei:

„În numele locuitorilor Moldovei răsăritene în general și a cetățenilor comunei noastre în particular, în puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-și hotărască soarta lor de azi înainte și pentru totdeauna, comuna Ruseștii Noi, Raionul Ialoveni, se unește cu Țara-Mamă, România.

Facem această unire acum, în suflet și ca reparație morală pentru suferințele trecutului și ale prezentului, de la chipul buneilor noștri smulși împotriva voinței lor de la trupul Patriei istorice de voia lui Hitler și a lui Stalin, supuși execuțiilor, deportărilor și foametei, la greutățile pe care le trăim acum noi, cei de azi, facem unirea cu cei de aceeași limbă și tradiție cu noi pentru ca fiii și nepoții noștri să se bucure de un viitor de libertate și avuție, de șansele de împlinire pe care generațiile noastre nu le-au avut.

Iar dacă unirea noastră de azi este una simbolică, să ne ajute Dumnezeu ca ea să fie un pas hotărâtor spre unirea deplină, când nu va mai fi graniță peste Prut, iar oamenii dintre Nistru și Tisa vor munci împreună la realizarea și mulțumirea comună, alături de celelalte popoare ale Europei civilizate.

Prin prezenta declarație de unire ne exprimăm bucuria de a sărbători împreună cu frații noștri români de pretutindeni Centenarul Marii Uniri 1918-2018 și adeziunea la valorile naționale și democratice ale spațiului cultural românesc”.

Pe parcursul anului, astfel de declarații vor mai urma. Bulgărele de zăpadă și-a început rostogolul spre atingerea majorității celor din Basarabia care cer unirea cu România, iar în parlamentul nostru ce vorbește despre înființarea unui minister al reunificării. „Gestul aleşilor locali din cele cinci primării din nordul, centrul şi sudul Republicii Moldova atestă o stare de spirit patriotic şi o tendinţă geopolitică univocă. El ne readuce în memorie faptul că şi acum 100 de ani startul procesului de reunificare a Basarabiei cu România a fost dat de administraţiile locale ale timpului din judeţele Bălţi, Soroca, Orhei, cuprinzând până la 27 martie 1918 practic toată puterea locală din Basarabia”, a menţionat deputatul român Constantin Codreanu, citat de adev.ro/p36oxx.

Să luăm aminte cu prudență la piedicile pe care alții ni le vor scoate în cale spre a opri dezideratul nostru unionist și naționalist. Cu un ochi înspre Ungaria, cu altul către Rusia, să avem grijă a nu ne autosabota și pe plan intern prin diluarea semnificației aniversării Marii Uniri. Apelul este către voi, Frați români, către voi, români frumoși, care puteți fiecare, acolo unde v-a rânduit Dumnezeu, să triați informațiile ce vi se transmit și evenimentele la care luați parte, care puteți înfrumuseța ocazional ținuta voastră vestimentară cu fainul port românesc, mai ales participând la Sfânta Liturghie, care puteți citi împreună cu copiii voștri din paginile istoriei adevărate, peste care unii vor să aștearnă praful, care puteți porni în călătorii și pelerinaje de suflet în România noastră, cea autentică, cea de dincolo de falsele și manipulatoarele imagini din media, insprați de Actul redactat de Vasile Goldiș și intitulat ''Declarația de autodeterminare națională'': 'În numele dreptății eterne și al principiului liberei dispozițiuni a națiunilor (...) națiunea română din Ungaria și Transilvania are să-și spună cuvântul său hotărî asupra sorții sale și acest cuvânt va fi respectat de lumea întreagă''. - Sursa: a1.ro 

Mihai I, Regele, spunea: "Mi-am recăpătat liniştea, înţelegând că istoria se află în mâna lui Dumnezeu, nu în mâna muritorilor". Avem așadar drept scut, ajutorul și binecuvântarea lui Dumnezeu, iar la acest început de an, în luna ianuarie, calendarul nostru ortodox este îmbogățit cu mulți și mari sfinți, de la care să învățăm și cărora să ne rugăm pentru poporul român. Îi găsim în paginile calendarului pe ianuarie deopotrivă pe Sfântul Ioan Botezătorul, Sfântul Antonie cel Mare, Cuviosul Teodosie, începătorul vieții de obște, pe Sfinții Atanasie și Chiril, pe Sfântul Maxim Mărturisitorul și pe Sfântul Serafim de Sarov, pe sfintele Xenia și Tatiana, dar și, de cîte două ori, pe Sfinții Trei Ierarhi, Vasile cel Mare, Sfântul Ioan Gură de Aur şi Sfântul Grigorie de Nazianz. Dacă simțim că ne împotmolim pe drumul cunoașterii identității de sine ca neam și ca popor, să ne raportăm la exemplul tuturor acestor sfinți rânduiți de pronia divină să ne copleșească prin harul lor în momentele de cumpănă.

Când dezamăgiți, tulburați, mâhniți, scârbiți, înverșunați față de toate nimicniciile și luările în derizoriu la care suntem supuși, ne vine a reacționa violent, chiar întorcând armele împotriva propriului frate, Sfântul Maxim Mărturisitorul, sărbătorit pe 21 ianuarie, ne mângîie și ne dă povață: Iubirea îmblânzește mânia, iar răbdarea stă neclintită în împrejurări aspre.

 „Iubirea are puterea să se milostivească şi să facă bine aproapelui, şi să fie cu îndelungă răbdare faţă de el, şi să îndure cele ce îi vin de la el, cum am spus adeseori. Avându-le, prin urmare, iubirea pe acestea, îmblânzeşte iuţimea celui ce a dobândit-o... A sta neclintit în împrejurări aspre şi a răbda relele; a aştepta sfârşitul încercării şi a nu da drumul iuţimii la întâmplare; a nu vorbi cuvânt neînţelept, nici a gândi ceva din cele ce nu se cuvin unui închinător al lui Dumnezeu“Ziarul Lumina 

De la Sfinții Trei Ierahi învățăm că 'suntem ca și unu înaintea lui Dumnezeu', și că Școala și Biserica sunt temelii are formării noastre ca Oameni.

Cu toate că fiecare dintre cei trei Sfinţi Ierarhi are o zi specială de prăznuire (Sfântul Vasile cel Mare la 1 ianuarie, Sfântul Ioan Gură de Aur la 13 noiembrie, iar Sfântul Grigorie de Nazianz pe 25 ianuarie), s-a hotărât ca cei trei să fie serbaţi împreună. Motivul îl găsim în sinaxarul zilei din Minei. „Aflăm că pe vremea împăratului bizantin Alexie Comneanul, în secolul al XI-lea, s-a iscat o ceartă la Constantinopol între credincioşii admiratori, cinstitori ai celor trei Sfinţi Ierarhi, împărţindu-se în trei tabere. Sfânta Tradiţie a Bisericii ne spune că cei trei ierarhi s-au arătat în vis în chip minunat, deodată, episcopului Ioan al Evhaitelor, unul dintre cei mai luminţi ierarhi ai timpului, poruncindu-i să-i îndemne pe credincioşi să nu se mai certe, întrucât ei, cei trei ierarhi, sunt ca şi unu singur înaintea lui Dumnezeu. În acest chip luminat a fost aşezată sărbătoarea Sfinţilor Trei Ierarhi în data de 30 ianuarie“, ne spune pr. lect. dr. Lucian Farcaşiu, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Arad. Imnografia sărbătorii ne îndeamnă să «cinstim împreună pe înţelepţii ierarhi». Zice un text liturgic: «Pe care Dumnezeu i-a împreunat într-o unire, deopotrivă de cinstită, cei ce-i laudă să nu-i despartă, ci socotindu-i întocmai întru aceleaşi daruri, întocmai să-i şi învrednicească de aceleaşi laude» (Canonul al doilea al Utreniei)“, spune pr. Lucian Farcaşiu, doctor în Liturgică.

Sfinţii Trei Ierarhi, ocrotitori ai învăţământului teologic.  În anul 1949, patriarhul Iustinian Marina a hotărât ca toate şcolile de învăţământ teologic să fie ocrotite de către Sfinţii Trei Ierarhi. Motivul? „Aceştia au asociat mereu, în viaţa lor, cele două dimensiuni: Şcoala şi Biserica. Ei au cunoscut doar aceste două drumuri. Este foarte ilustrativă prăznuirea lor ca patroni ai şcolilor de teologie în sensul în care acesta este şi scopul educaţiei teologice pe care o dobândesc cei ce se pregătesc a fi slujitori ai Bisericii. Atunci ca şi astăzi, Şcoala şi Biserica reprezentau notele dominante pentru cei trei ierarhi. Acestea două, Şcoala şi Biserica, trebuie să devină şi nota călăuzitoare pentru orice viitor slujitor al Bisericii“, explică pr. Lucian Farcaşiu. Diac., într-un interviu realizat de George Aniculoaie pentru Ziarul Lumina.

Iubirea si cinstirea - temei al prieteniei adevarate

Sfântul Vasile cel Mare şi Sfântul Grigorie Teologul au fost prieteni adevăraţi. Au fost o pildă de prietenie. De ce? Pentru că s- au iubit şi s-au respectat reciproc! Sfântul Vasile cel Mare şi Sfântul Grigorie au dus în prietenia lor toată înzestrarea şi toată cultura, tot ce au avut, pentru că aşa e prietenia. Prietenia e un dar de la Dumnezeu. Sfinţii Vasile cel Mare şi Grigorie cuvântătorul de Dumnezeu au fost fericiţi în prietenia lor. De fapt, toţi oamenii care au şi o iubire, şi o cinstire curată, se oferă în prietenie cu toată capacitatea lor şi primesc din prietenie fericirea reciprocităţii în iubire şi cinstire.

Sfinţii s-au numit „prietenii lui Dumnezeu Asta însemnă că Dumnezeu Se împrieteneşte cu oamenii. Şi ce face Dumnezeu când Se împrieteneşte cu oamenii? Oferă iubire şi cinstire. Dar oamenii ce fac când se împrietenesc cu Dumnezeu? Oferă lui Dumnezeu iubire şi cinstire. Până la ce măsură? Până la măsura posibilităţilor lor. Fiecare oferă cât poate: Dumnezeu mai mult, omul mai puţin. De ce spun: de la Dumnezeu mai mult, de la om mai puţin? Pentru că Dumnezeu întotdeauna dă mai multe decât poate să dea omul. Asta nu înseamnă că omul este vinovat pentru că nu poate da cât dă Dumnezeu. De ce? Pentru că omul e mărginit. Dar când îţi pui toată puterea în angajarea pe care o ai, ajungi la fericire. - Arhim. Teofil Paraian, Sarbatori fericite, Editura Agaton

Unirea, frățietatea, prietenia, cinstirea, iubirea, răbdarea, să ne caracterizeze viața în acest an binecuvântat, să dăm dovezi la lume că suntem vrednici de admirație și respect, că apa trece, dar pietrele rămân. Dacă dorim aceste lucruri, dacă ne pasă, atunci să citim măcar o dată în acest an, Rugăciunea pentru neam a Părintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa:

Stăpâne Doamne, Dumnezeul nostru, Părinte, Fiule şi Duhule Sfinte venim la tine, Doamne, cu pocăinţă şi durere în inimi, să ne rugăm pentru poporul nostru românesc. Ascultă cererea noastră, intră Doamne, ca un împărat ceresc în ţara noastră şi în neamul nostru şi-l scapă Iisuse, de uneltirile vrăjmaşilor văzuţi şi nevăzuţi. Că prigoneşte vrăjmaşul sufletul neamului românesc şi viaţa lui o calcă în picioare. Făcutu-l-a să locuiască în întuneric ca morţii cei din veacuri, şi sufletul lui este mâhnit de moarte. Că l-au trădat cei puşi de Tine să-l conducă şi au uitat că Tu ai spus ca cel ce vrea să fie întâiul, să slujească tuturor. Şi ei au ştiut acest lucru, dar s-au trufit, au uitat de poporul Tău, l-au asuprit şi l-au jefuit, l-au vândut altor neamuri şi au călcat poruncile Tale, iar pământul acesta, pe care l-ai dat neamului românesc pe veci, l-au înstrăinat. Dar poporul acesta Te slăveşte, Doamne, nu numai cu buzele ci şi cu inima.

Adu-Ţi aminte de el pentru cei ce Te cunosc pe Tine, pentru monahii şi monahiile care zilnic se roagă pentru el şi pentru rugăciunea noastră de astăzi, chiar dacă suntem nevrednici de mila Ta. Pentru că toţi ne-am abătut, toţi am făcut nelegiuire, şi ierarhii, şi preoţii şi credincioşii. Nu mai este nici unul care să facă dreptate, nu mai este nici unul! Ci încetează Doamne, bătaia Ta împotriva poporului românesc. Adu-Ţi aminte, Iisuse, de fraţii noştri care sunt în afara ţării, în exil sau vânduţi odată cu teritoriile cedate, şi-i miluieşte pe ei. Reunifică poporul Tău. Repune-l în cinstea pe care a avut-o la Tine mai înainte, iartă-i păcatele săvârşite, apostaziile, răutăţile, îndemnurile la desfrânare, la neiertare şi la răzvrătire împotriva Ta. Rugători aducem pentru noi pe Maica Ta cea Sfântă, Pururea Fecioara Maria, Puterile Cereşti, pe Sfinţii Tăi Apostoli, pe mucenicii neamului nostru şi pe toţi mucenicii, sfinţii şi cuvioşii care au slujit Ţie cu credinţă curată. Adu-Ţi aminte, Stăpâne, de toţi cei care s-au jertfit pentru Cruce, Biserică şi Neam; adu-Ţi aminte de sângele lor care s-a vărsat şi pune-l pe acesta în balanţa iertării noastre.

Redă poporului nostru pământul care l-a păzit cu grijă şi credinţă prin veacuri, redă-i bisericile şi mânăstirile vândute, redă-i pacea văzduhului şi îmbelşugarea roadelor pământului, stăpânirea de sine, demnitatea lui creştină şi naţională de altădată, conducători buni şi cinstiţi, neasupritori, nemincinoşi şi nelacomi, redă-i arhierei vrednici de Tine, Iisuse Mare Arhiereu, preoţi dăruiţi Bisericii şi Neamului, credincioşi misiunii lor, adevăraţi secerători, aşa cum Îi vrei Tu, Milostive. Auzi-ne Doamne întru îndurarea Ta! Nu intra Stăpâne la judecată cu robii tăi, ci întoarce-Ţi iar privirea spre noi şi ne ridică din păcat cu dreapta Ta cea mântuitoare. Şi trecând prin patimile toate, curăţaţi prin suferinţă, să ajungem şi la Sfânta Ta înviere Iisuse slăvindu-Te pe Tine împreună cu Tatăl şi Duhul Sfânt, acum şi pururi şi în vecii vecilor. Amin! - sursa: doxologia.ro

 

Citiți și: Am intrat în Centenarul Marii uniri, ce ne spune istoria - Digi24

              Repere istorice - Probasarabiasibucovina 

 

 

Sursa foto: centenar.cultura.ro - logo oficial al Centenarului Marii Uniri

29-01-2018
Citeste si:De acelasi autor:


Adaugati un comentariu:
Nume
Email
(nu va fi afisat)
Comentariu
Comentariile in afara subiectului si cele necuviincioase vor fi sterse
Antispam:
Scrieti, va rog, prenumele lui Eminescu


Carti/produse despre:
Centenar, Marea Unire,