Porunca Iubirii
Nr. vizualizari: 104

LARICS - Laboratorul de Analiză a Războiului Informațional și Comunicare Strategică

Tags: război informaţional; ştiri false; fake news; patriotism; naţiune;
LARICS - Laboratorul de Analiză a Războiului Informațional și Comunicare Strategică

 

Trăim într-o lume în care accesul la informație reprezintă nu numai o nevoie importantă pentru cunoaștere, ci un drept fundamental, uneori plătit cu prețul vieții. Ce facem însă, atunci când informațiile sunt contradictorii, mincinoase, manipulatoare? Cum separăm grâul de neghină? Un lucru este cert. Tot ceea ce aflăm într-un mod sau altul mai ales din mass media trebuie trecut prin filtrul gândirii și pus sub semnul întrebării mai înainte de a fi asimilat drept adevăr. Există interesul unor manipulări în masă și numeroși lupi au îmbrăcat haină de oaie. Înțelepciunea și discernământul ancestrale ale poporului român spun că lupul își schimbă părul, dar năravul ba...

 Gândul.Info informează că Academia Română a lansat recent Laboratorul de Analiză a Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică (LARICS), în care un grup de cercetători aflaţi în coordonarea profesorului Dan Dungaciu, din care fac parte şi mai mulţi experţi apropiaţi zonei de securitate naţională şi de comunicare, vor diseca mesajele şi strategiile de propagandă folosite în spaţiul românesc şi european, de către Rusia, dar şi de către Ungaria, după cum a arătat academicianul Ion Aurel Pop.

LARICS îşi propune să nu se concentreze strict doar pe emitenţii de „fake news” (concept încă vag şi greu de definit) sau de propagandă agresivă, ci pe analiza unei „geopolitici a neîncrederii” – mediile sociale unde acestea prind cel mai bine şi unde există o criză acută de încredere şi repere, a explicat Dan Dungaciu.

 „Cu ceea ce vrem să începem este încrederea în societăţi – naţionale sau comunitatea europeană. Teoria lui Thomas spune că o realitate falsă, percepută ca reală, devine reală prin consecinţele ei. S-a dat şi un exemplu celebru – dacă o comunitate află că o bancă intră în faliment şi este o ştire falsă, dar se repede să îşi scoată economiile din bancă, ştirea devine adevărată prin consecinţe, în sensul că banca intră în faliment. În războiul informaţional, informaţiile false care se disipează într-o societate produc consecinţe. Această ştire din teoria lui Thomas, dacă este lansată într-un sistem bancar solid, în care lumea are încredere, oamenii nu se vor repezi a doua zi să îşi scoată banii din bănci. Trebuie să există o neîncredere prealabilă în sistemul financiar, încât un astfel de zvon să producă efecte. Şi aici sunt două tipuri de analiză: pe unii îi intereasează cine lansează ştirea că sistemul financiar e în criză, pe noi ne interesează care este mediul societal care are sau nu are încredere în bănci. Sunt două paliere pe care trebuie să le acoperim, iar excesul e dăunător: dacă ne raportăm strict la cei care lansează informaţiile false, dar nu vom înţelege mediul în care informaţia e lansată, atunci ratăm cel puţin jumătate din tablou, probabil jumătatea cea mai importantă. În sensul acesta, ne interesează lipsa de încredere în instituţii, în ţesătura societală a comunităţii respective.Neîncrederea instituţională e direct proporţională cu eficacitatea unui război informaţional”, a explicat Dan Dungaciu.

Experţii cooptaţi de Academia Română în LARICS provin din domenii apropiate securităţii naţionale, comunicării, dar şi din mediul academic şi din presă. Conform paginii de prezentare, membrii LARICS sunt foştii miniştri de Externe Cristian Diaconescu şi Sergiu Celac, profesorul Dan Dungaciu, profesorul Iulian Chifu (fost consilier prezidenţial pe probleme de securitate şi politică externă), analista Antonia Colibăşanu (fostă angajată a agenţiei de analiză Stratfor), Dan Dima (fost consilier prezidenţial de securitate naţională), Mihaela Nicola (fondatorul agenţiei de comunicare The Group, care a colaborat şi cu SRI la un aşa-numit proces de rebranding), jurnaliştii Bogdan Ficeac, Ion M. Ioniţă, George Damian, Marcela Tuşcă şi Valentin Buda (ambii din Republica Moldova), fostul diplomat şi ziarist George Scarlat, consultantul Petrişor Peiu, dar şi cercetătorii Darie Cristea, Tatiana Cojocari şi Lucian Dumitrescu.

Rectorul Universităţii Babeş Bolyai, academicianul Ion Aurel Pop, a arătat că în contextul în care astăzi lumile „se reconstruiesc pe criteriul adevărului”, adevăr care a ajuns să constea în ce crede orice om de cuviinţă că este bine sau este rău, există pericolul generaţiilor care din lipsă de cunoştinţe, pot fi bombardate cu orice informaţie: „Receptorul de astăzi e mai mult ca altădată tabula rasa. Vă amintiţi de sloganul „nu acumulare de cunoştinţe, ci know how”. Ceea ce creează un prilej extraordinar, orice lucru pe lumea asta are şi dublu tăiş: generaţii de oameni care nemaiavând cunoştinţe acumulate în cel mai bun computer pe care îl avem la ora actuală şi care este creierul omenesc, pot fi bombardaţi cu orice. Dacă comunicatorul ştie să o facă cu inteligenţă”.

Pop a exemplificat foarte multe discursuri şi „adevăruri” folosite de Ungaria, într-un veritabil „război comunicaţional şi de informare” pe care îl poartă cu România, în contextul în care România se pregăteşte să aniverseze în 2018 centenarul Marii Unirii, iar Ungaria a înfiinţat un departament de stat pentru organizarea în 2020 a centenarului Tratatului de la Trianon, care a trasat graniţele Ungariei de astăzi.

„Ungaria e o ţară care îşi întăreşte identitatea, sub un guvern de dreapta, cu colaborări de extremă dreapta, dar nu e singura ţară din regiune care face asta, o fac şi cehii, o fac şi slovacii, şi polonezii. Ei folosesc în acest moment aspecte care privesc identitatea Transilvaniei – ardelenismul şi modalitatea de a construi o nouă ţară pe temeiuri istorice, invocându-se existenţa principatului autonom al Transilvaniei. 

Dintre aceste idei câteva m-au frapat”, a arătat Ion Aurel Pop, care a înşirat multe dintre conceptele folosite tot mai insistent de Budapesta la adresa României, în acest „război informaţional”:

- „Autonomiile au fundament istoric şi ele trebuie promovate dincolo de statul naţional, dar în afara Ungariei, Ungaria istorică este un pământ sfânt, alt slogan care a apărut şi care trebuie reînviat politic.

- Istoria românilor este o istorie recentă, românii fac parte dintre popoarele fără istorie, incluse parţial în monarhia habsburgică şi apoi în dubla monarhuie austro-ungară.

- Termenul de valah nu este sinonim cu termenul de român, aspect împrumutat din necesităţi practice şi de statul vecin Serbia.

- Ardealul nu este România, pentru că face parte din România de mai puţin de 100 de ani, iar din Ungaria a făcut parte de o istorie întreagă şi legăturile istorice sunt mai puternice cu Ungaria, decât cu România.

- Titlul din manualele de şcoală, pe care le-am urmărit după 1990 în Ungaria istorică - introducere pentru elevii de şcoală primară: Pământul sfânt al Ungariei istorice era prefaţa, iar una din teme se chema „ungurii, civilizatorii bazinului carpatic”.

- Numele Iancu de Hunedoara este incorect, el trebuie numit Ioan, pentru că îl chema Ianoş. Absolut fals.

- Sunt voci în cultura românească care cer schimbarea imnului de stat. Ele sunt preluate şi se spune că imnul trebuie schimbat pentru că evocă personalităţi străine de cultura noastră, de pildă sintagma Mihai, Ştefan, Corvine. Corvinii ar trebui scoşi din imn, iar ei spun că de-aia trebuie schimbat imnul.

- Numele oraşului Cluj Napoca: pe baza unei poziţii a unui coleg de la Bucureşti, a apărut în Ungaria ideea că Napoca este un termen ceauşist, inventat în 1974, şi ar trebui eliminat. Este o sintagmă cu o vechime de peste 2.000 de ani, avem izvoare de când era un sat dacic, apoi a devenit Napoca, care e cel mai vechi municipiu de pe teritoriul României, a fost făcut la începutul domniei lui Adrian şi are acte în regulă. Ei preiau din arsenalul informaţiilor noastre, trunchiate şi bine dirijate.

- În fine, transilvănenii nu au dorit unirea din 1918. A fost imediat preluat şi tradus în mai multe limbi străine, pentru momentul 2018, când opinia publică din Germania, din Franţa, din statele anglofone să fie pregătită că actul Unirii s-a făcut peste voinţa locuitorilor români transilvăneni”.

Rectorul de la Cluj a explicat că există o singură soluţie pentru a contracara aceste manipulări propagandistice: „Toate aceste lucruri, pe fondul unei lipse crase de cunoştinţe, al unor lecturi fragmentare, prind contur. Pentru a putea răspunde acestor provocări, e nevoie să ne cultivăm cel mai important obiect pe care îl avem în dotare, şi anume creierul omenesc. Pentru asta e nevoie de educaţie serioasă, de grija pentru educaţie pe care noi se pare că nu o mai avem”.

Un semn că această inițiativă este pozitivă, valoroasă, este și reacția rusă:

 

Replica rusă

Miercuri, la București, a fost lansat Laboratorul de Analiză a Războiului Informațional și Comunicare Strategică "LARICS", care va funcționa sub egida Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române.Organizatorii susțin că LARICS ar fi "prima instituție din România dedicată explicit cercetării dezinformării și războiului informațional".

Din discursurile ținute în cadrul respectivei ceremonii, care a fost retransmisă on-line și în Republica Moldova, am înțeles foarte clar că respectivul laborator nu va fi unul de combatere a dezinformării, ci chiar de dezinformare, iar scopul anunțat de "cercetare a dezinformării și războiului informațional" va fi doar un paravan pentru această trebușoară.

De fapt, LARICS va fi nici mai mult, nici mai puțin decât un instrument prin care vor fi taxați, vor fi puși la index cei care gândesc altfel, care au pretenția să susțină că o presă liberă este una care oferă informații de alternativă, care dă și a doua sursă și asigură diversitatea surselor, chiar dacă acestea nu sunt corectness political.

Între țintele LARICS este și instituția noastră de presă — Sputnik, care a fost citată expres în respectivul context. Am fost surprins să aflu că Sputnik-ul, alături de altele, constituie un pericol real la adresa Uniunii Europene și al României, că ar urmări dezintegrarea UE, scopuri politice și de expansiune (aici chiar au sărit calul autorii acestor afirmații).

Într-un cuvânt, LARICS va lupta cu propaganda rusească —"o propagandă disimulată, bine organizată și cu dispersie europeană și mondială, care manipulează mase mari de cetățeni cu informații false, defăimări".

S-au precipitat rău domnii. Dar de ce? Presa mainstream domină copios piața informațională din România. Iar Sputnik nu are decât un site pentru publicul de acolo. De ce atunci se tem? Oare nu pentru faptul că situație este exact invers decât o prezintă ei? Ei sunt cei care fac propagandă. O fac pentru birocrația Uniunii Europene, care este pe cale de a se prăbuși și care doar interesele naționale ale României nu le urmărește. Ba dimpotrivă. Iar Sputnik doar constată niște lucruri, niște realități. Păi, dacă e așa, au tot motivul să se teamă. Și să se teamă rău pentru că oamenii în curând vor înțelege. Deja mulți, foarte mulți au înțeles ce se întâmplă de fapt.

Sau poate LARICS este doar un fel de sinecură pentru cineva. Nu ne-ar mira nici asta.

Acum să revenim la gândul de mai sus că acest laborator de contracarare a propagandei va fi unul de fabricare a propagandei.

Deloc întâmplător Laboratorul de Analiză a Războiului Informațional și Comunicare Strategică "LARICS" va funcționa sub egida Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu". În fruntea acestui institut se află de ani buni nimeni altul decât Dan Dungaciu. El a fost consilierul lui Mihai Ghimpu, când acesta suplinea funcția de președinte al Republicii Moldova. Și a mai fost secretar de stat la Externele de la București. Dar nu asta este cea mai importantă calitate a domnului Dungaciu. Lumea spune că el ar fi ofițer cu grad mare în serviciile române, care de vreo două decenii sunt aservite celor occidentale. Asta explică totul.

Se pare că Vladimir Volkoff spunea că cei mai buni la dezinformare sunt specialiștii calificați de la anti-dezinformare. Oare nu e tot așa și cu propaganda, care este tot un fel de dezinformare? - Sursa: Sputnik.md 

 

LARICS Mission and Statement

Laborator de Analiză a Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică (LARICS)

Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI) lansează, în colaborare cu parteneri interni şi externi, primul Laborator de Analiza a Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică (link: LARICS).

LARICS funcționează în interiorul ISPRI, ca structură componentă a institutului, dar cu agendă separată și specifică. Scopul principal este de analiză/evaluare a evenimentelor interne și externe, a presei internaționale, cu referire specială la România și Republica Moldova, în contextul unor confruntări purtate în spațul mediatic care au ajuns, în anumite evaluări, la dimensiunea unor „războaie informaționale”.

LARICS a lansat un portal dedicat explicit acestor chestiuni (www.larics.ispri.ro), cu scopul de a pune în dezbatere publică tot ce ține de acest domeniu: analiza conceptelor, a metodelor și tehnicilor de manipulare/comunicare publică, a componentelor principale ale războaielor informaționale. Portalul este primul de acest fel în România și va fi o sursă și o resursă unică pentru decidenți politici, presă de specialitate, cercetători interesați de fenomen, studenți etc.

LARICS își propune, prin intermediul portalului aferent, să devină inclusiv o sursă de „early warning” (avertizare timpurie) în ceea ce privește posibile campanii publice de dezinformare declanșate pe teritoriul celor două state. În plus, LARICS va începe campanii de informare publică și o serie de cursuri pentru jurnaliști dedicate acestor chestiuni (acțiuni de propagandă, dezinformare, manipulare publică, identificarea acestora, metode și strategii de contracarare etc.).

LARICS are în componență un grup de experți (Consiliu de experți) care produce, pe baza materialelor brute furnizate și publicate pe portalul www.lacris.ispri.ro, analize sau editoriale dedicate fenomenului.

LACRIS face un apel către cei interesați (instituții, persoane fizice etc.) să sprijine și să se alăture proiectului nostru. Suntem deschiși și promovăm parteneriatele și colaborarea cu alte instituții sau persoane fizice care împărtășesc aceleași preocupări. De asemenea, ne dorim un parteneriat fructuos și eficace cu presa din România și R. Moldova pentru diseminarea rezultatelor cercetărilor noastre către un public cât mai larg.

 

sursa foto: rusul.ro

 

 

10-08-2017
Citeste si:


Adaugati un comentariu:
Nume
Email
(nu va fi afisat)
Comentariu
Comentariile in afara subiectului si cele necuviincioase vor fi sterse
Antispam:
Scrieti, va rog, prenumele lui Eminescu


Carti/produse despre:
Război Informaţional, ştiri False, Fake News, Patriotism, Naţiune,