Porunca Iubirii
Nr. vizualizari: 215

Știri interne - aprilie 2017 (RO)

Tags: Sfânta Lumină; Sfintele Paşti;

 

Patriarhul Daniel va fi prezent la Putna pentru canonizarea Sfântului Iacob Putneanul

Patriarhul Daniel va veni la jumătatea lunii mai la Putna, pentru canonizarea Sfântului Iacob Putneanul, al doilea ctitor al Mănăstirii. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, anul trecut, trecerea mitropolitului Iacob Putneanul în rândul Sfinților, cu zi de prăznuire la 15 mai, ziua trecerii sale la cele veșnice. Pe 13 și 14  mai Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Daniel, va fi prezent la Mănăstirea Putna și va oficia slujba de trecere în rândul sfinților a marelui ierarh. El este cel care și-a dedicat  viața duhovnicească spre reconstruirea bisericii Mănăstirii Putna, fiind considerat un al doilea ctitor al lăcașului de cult, după cel dintâi –  domnitorul Stefan cel Mare și Sfânt. Călugării de la Putna au văzut că atunci când cu prilejul lucrărilor de restaurare din incinta mănăstirii s-a dezvelit mormântul Mitropolitului Iacob Putneanul, oasele acestuiau erau aproape întregi. Acum un an, Biserica Ortodoxă Română a  hotărât canonizarea Sfântului Iacob Putneanul iar oficierea slujbei de trecere în rândul sfinților a marelui ierarh va fi făcut la jumătatea lunii mai a acestui an. Sursa: Obiectiv de Suceava

Lumina Sfântă a venit și anul acesta la Mormântul Sfânt din Ierusalim

Focul Sfânt a coborât sâmbătă, 15 aprilie, la ora 14:21, informează basilica.ro. Două evenimente neliturgice au precedat celebrarea ritului Luminii Sfinte. Primul, perchiziţionarea Sfântului Mormânt a avut ca scop îndepărtarea oricărei surse de foc din interiorul lui. Percheziţia implică trei inspecţii separate, care au început în această dimineaţă şi a fost condusă de un paznic musulman stabilit pentru Sfântul Mormânt, în prezenţa clericilor armeni, copţi şi iacobiţi. Cel de-al doilea eveniment neliturgic, sigilarea uşii Sfântului Mormânt, s-a petrecut ulterior. Garda musulmană a pus o bandă albă printre cele două mânere ale uşii, sigilând-o cu ceară.În continuare, credincioșii, împreună cu Patriarhul Teofil al Ierusalimului și un sobor de ierarhi și preoți, au înconjurat de trei ori, în procesiune, Sfântul Mormânt. Patriarhul Ierusalimului și-a scos veșmintele și mitra și s-a supus percheziționării pentru a se dovedi că nu are asupra sa nici un dispozitiv cu care să poată aprinde vreo lumânare. Apoi, îmbrăcat numai în stihar, a intrat în Sfântul Mormânt. În interior, Preafericirea Sa a îngenuncheat înaintea dalei de marmură ce acoperă Mormântul şi s-a rugat pentru pogorârea Sfintei Lumini. Delegația Patriarhiei Române, prezentă la eveniment, a adus în țara noastră Lumina de la Biserica Mormântului Domnului. Aceasta este condusă de PS Timotei Prahoveanul, Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.

Sfânta Lumină de la Ierusalim este cea mai clară dovadă a dreptei credinţe, cea mai evidentă dintre minunile creştine care se petrec în Biserica Ortodoxă. Patriarhatul ortodox din Ierusalim nu are un typikon scris referitor la rânduiala săvârşită pentru coborârea Luminii Sfinte. Patriarhii care au săvârşit acest ritual au lăsat puţine mărturii cu privire la înălţătorul moment. În schimb, rugăciunea specială pentru primirea Sfintei Lumini există într-o formă tipărită. Aceasta este citită de către patriarh cât timp stă în Sfântul Mormânt. Originea rugăciunii nu este cunoscută. Restul slujbei este săvârşit întocmai cu tradiţiile transmise de la un întâistătător la altul, pe cale orală sau prin însemnări liturgice disparate.

PS Varlaam despre atacurile mass-mediei împotriva Bisericii Ortodoxe Române

De Înviere, PS Varlaam a vorbit credincioșilor strânși la Mânăstirea Antim din Capitală despre atacurile mass-mediei împotriva Bisericii Ortodoxe Române. Extras din predică: "Trebuie să știți că unele canale de televiziune, unii jurnaliști, unele ziare care atacă Biserica, combat religia, fac o crimă de neiertat. Fură oamenilor unica certitudine pe care o pot avea în această viață plină de tulburare, de îndoială, de nesiguranță și insecuritate. Acești oameni sunt plătiți de aceleași forțe care ne-au furat industria, care ne-au luat agricultura, care ne-au cumpărat pământurile, care au determinat 5-6 milioane de români să-și ia lumea în cap în căutarea unei pâini mai bune și acum doresc să fure mântuirea și sufletele noastre".

Într-o biserică din Botoșani, ”broderiile” au puteri supranaturale

În nordul extrem al României, în judeţul Botoşani, se află o o adevărată bijuterie arhitectonică, în care se găsesc comori ecleziastice unicat în ţară. Totodată, deţine şi o lucrare a lui Nicolae Grigorescu. Pomârla este o comunitate rurală din nodul judeţului Botoşani, situată la doar câţiva kilometri de graniţa cu Ucraina. Dincolo de uşa de piatră a bisericuței din Pomârla, decorată manual cu multă migală, o adevărată bijuterie a cioplitorilor kieveni, se află adevărate comori.      În primul rând este vorba despre un epitaf, o tapiserie brodată în fir de aur, amplasat pe unul dintre pereţii bisericii, reprezentând aşezarea lui Iisus Hristos în mormânt. Pe lângă lucrătura deosebită şi valoarea epitafului, despre această broderie se spune că ar avea puteri aparte. Mai precis îşi schimbă culorile în funcţie de anotimpuri şi condiţiile meteorologice.  ”A fost lucrat deasemenea la Kiev, datat în 1867. Ele sunt doar patru identice în toată lumea. Unul este la Pomârla, cumpărat de Başotă. Mai este unul în Canada, unul la Sfântul Munte şi încă unul la Sfântul Mormânt. Interesant este la el că indiferent la ce oră din zi ne uităm la el, el reflectă aspectele zilei, dar şi condiţiile meteorologice. Este unicat din acest punct de vedere”, spune părintele Eugen Niţă. Totodată, în apropierea altarului se află o icoană rară, reprezentând-o pe Maica Domnului. Preotul paroh, spune că specialiştii s-au pronunţat asupra stilului în care a fost lucrată şi a fost identificat şi autorul. Mai precis, acesta ar fi celebrul pictor Nicolae Grigorescu. „Avem această icoană a Sfintei Fecioare Maria, despre care s-au pronunţat atât critici de artă de la Iaşi şi de la Bucureşti şi au spus că este pictura lui Grigorescu", precizează preotul. Tot în altar se află şi o Evanghelie veche de peste 200 de ani, îmbrăcată în argint şi împodobită cu miniaturi extrem de valoroase de cei mai buni meşteri argintari. Alături de Evanghelie a fost dăruit tot de către Başotă, un chivot din argint curat care cântăreşte peste 11 kilograme. La toate acestea se adaugă multe alte obiecte bisericeşti încrustate şi măiestrit lucrate în atelierele kievene.  Sursa: Botoşăneanul 

Mănăstirea Coșula, reabilitată recent, a devenit punct de atracție pentru turiști

Mănăstirea Coșula din Botoșani, recunoscută pentru picturile originale cu vechime de aproape 500 de ani, a devenit unul dintre cele mai importante obiective turistice din județ, după implementarea unui proiect european de reabilitare în valoare de aproape 15 milioane de lei. Complexul monahal de la Coșula a fost reabilitat integral, iar refacerea acestuia a crescut considerabil numărul de turiști. Starețul Mănăstirii Coșula, Calinic Chirvase, susține că numărul de credincioși care trec pragul lăcașului de cult este de câteva ori mai mare față de cel dinainte de începerea lucrărilor de reabilitare. "Mănăstirea Coșula este un monument important pentru județul Botoșani, poate printre primele monumente ca importantă din județ. Este singura mănăstire care a fost pictată și în exterior și avem picturi exterioare și interioare originale, de 480 de ani. Chiar anul trecut s-au împlinit 480 de ani de când s-a început pictura interioară a Mănăstirii Coșula", a precizat părintele stareț Calinic Chirvase.  Coșula este o mănăstire de călugări, situată la o distanță de circa 20 kilometri sud-est de municipiul Botoșani. Ea a fost construită în anul 1535 de către marele vistiernic Mateiaș Coșolvei, sfetnicul domnitorului Petru Rareș, pe malul stâng al râului Miletin. Mănăstirea a fost realizată în stilul arhitecturii feudale moldovenești. În secolele XVII-XVIII, așezământul reprezenta un important centru duhovnicesc și cultural, având peste 1.000 de călugări. În 1908, complexul monahal a fost părăsit, devenind biserică parohială. A fost reînființat în 1991. Ansamblul Mănăstirii Coșula este inclus pe lista monumentelor istorice. Sursa: Agerpres

Procesul lui Iisus, 30 de „vicii de procedură”

La Antena 3 s-a analizat procesul lui Iisus. Și s-au descoperit 30 de „vicii de procedură”. Câți arginți a primit Iuda pentru a-l „denunța” pe Iisus, tot atâtea vicii de procedură. „La început a fost denunțul. Denunțul făcut de Iuda”, explică Ana Maria Roman, realizatorul emisiunii, ilustrând momentul cu secvențe din filmul lui Franco Zeffirelli, Iisus din Nazareth, completate apoi de pasaje din Biblie.  Emisiunea cu procesul lui Iisus a fost urmărită, în medie, de 220.000 de persoane din întreaga țară, din care 170.000 de persoane din mediul urban. Printre „vicii”:  „Procesul nu a fost organizat potrivit procedurii clasice”, „Decizia de a-l omorî a fost luată antrior pentru aspecte politice și economice”,  „la arestare s-ar fi folosit o procedură care se aplica celor care erau acuzați de tâlhărie”,  „nu era permisă arestarea în timpul nopții, judecata trebuie să se facă în timpul zilei”,  „vedem pe iuda cum vine cu cum gărzile să-l ia pe Iisus din grădina Ghetsimani, noaptea. Este o încălcare a legii”  „Iisus spune că au venit la el cu ciomege, asemenea unui tâlhar, acesta era un alt viciu de procedură, pentru că ei aveau nevoie, înainte să-l rețină, să-i comunice ce acuzații i se aduc. Este aceeași situație care se întâmplă și în codul de astăzi din România”, explică Chris Terheș.   „Iisus Hristos a fost luat cu gărzile preoților, mascații din ziua de astăzi”, le explică realizatoarea TV telespectatorilor.   „L-au legat și l-au adus în plină noapte la Anna. După legea romană, o persoană nu poate să fie judecată într-un loc închis. Sunt locuri anume desemnate. Judecata trebuia să se facă în timpul zilei.” „Decizia de a-l omorî a fost luată antrior pentru aspecte politice și economice”, a remarcat Maria Vasii, în analiza sa asupra procesului lui Iisus. De ce economice? După ce Iisus intră în templu și dărâmă tarabele, acestea fiind locul unde se făceau banii, un loc unde se procura putere economică, atunci Anna (mare preot iudeu, socrul lui Caiafa, preot-jduecător - n.r.) care stăpânea din spate aceste influențe, frâiele economice, îl pune pe ginerele său să găsească această formă de a-l pune spre acuzare. O dată îl pune spre acuzare sub o pretinsă vină religioasă și pentru că nu era suficientă blasfemia, convertesc acuzația într-una politică spunând că nu se supune Cezarului, pentru a-l antrena politic pe Pilat.” Sursa: paginademedia.ro

25 de ani de la vizita regelui Mihai I în România, cu ocazia sărbătorilor Sfintelor Paști

În perioada 25-27 aprilie 1992, regele Mihai I, însoțit de regina Ana, a efectuat o vizită cu caracter particular în România, dând curs invitației primite din partea Arhiepiscopului Sucevei și Rădăuților, Pimen, de a petrece sărbătorile Sfintelor Paști la Mănăstirea Putna. Aceasta a fost prima vizită efectuată de regele Mihai I în România, după aproape 45 de ani petrecuți în exil. ''În buna tradiție a ospitalității bucovinene, majestățile lor au fost întâmpinate cu pâine și sare, iar un grup de copii îmbrăcați în costume populare tradiționale le-au oferit flori'', relata Rompres. De la aeroport, coloana de mașini s-a îndreptat spre Mănăstirea Putna. Aici, regele Mihai a participat la un serviciu religios oficiat lângă mormântul lui Ștefan cel Mare. Vizibil emoționat de primirea care i-a fost făcută, regele Mihai a adresat câteva cuvinte persoanelor aflate în incinta mănăstirii, vorbind despre absența sa îndelungată din țară. S-a cântat imnul regal și s-a scandat ''Trăiască regele'', ''Regele Mihai'', relata, de asemenea, Rompres. Într-o corespondență de la Mănăstirea Putna, agenția Associated Press transmitea că ''peste 5.000 de persoane s-au adunat în incinta acestei pitorești mânăstiri din nordul României'', pentru a-l întâmpina pe regele Mihai, înaintea slujbei ortodoxe de Paști. Luni la amiază, regele Mihai I a fost oaspetele Mănăstirii Curtea de Argeș. Aici a fost întâmpinat de o mulțime de aproximativ 30.000 de oameni, care purtau stegulețe tricolore și portrete ale regelui. Episcopul Nifon Ploieșteanu a rostit câteva cuvinte de bun sosit. Apoi, regele Mihai I, regina Ana, principesa Elena și prințul Nicolae au participat la o slujbă de pomenire a regilor Carol I și Ferdinand I, înmormântați aici. La ieșirea din biserică, adresânduse celor prezenți, regele Mihai le-a mulțumit pentru primirea călduroasă ce i-a fost rezervată, iar în încheiere le-a adresat cuvintele ''Hristos a Înviat!'', mulțimea răspunzând ''Adevărat a Înviat!''. La reședința episcopală din curtea Mânăstirii Curtea de Argeș, regele Mihai I și suita sa au luat parte la un dejun oferit de Episcopia Argeșului și Teleormanului, a relatat Rompres.  Într-o declarație transmisă presei la revenirea sa la Versoix și preluată de Rompres, regele Mihai I spunea: ''Dimensiunea cea mai importantă a acestor zile petrecute în Țară rămâne, însă, reîntâlnirea mea cu poporul meu după aproape 45 de ani de pribegie. Dragostea, căldura și speranța cu care ne-a primit, venind să ne întâmpine în număr atât de mare, m-au emoționat și înduioșat în modul cel mai profund''. Sursa: agerpres.ro 

Obiceiuri de Paştele Blajinilor, ziua în care răposaţii se ospătează „dincolo“

Paştele Blajilor sau Paştele Morţilor se ţine în lunea de după Duminica Luminată, la o săptămână după Învierea Domnului. Sărbătoarea cinsteşte sufletele celor adormiţi despre care se crede că se ospătează cu resturile de alimente trimise pe apă, în „lumea de dincolo“.  La sărbătoarea dedicată spiritelor moşilor şi strămoşilor, de Paştele Blajinilor, ţinut anul acesta de creştinii ortodocşi pe 24 aprilie, cimitirele se umplu de oameni care vin la mormintele rudelor să aprindă lumânări şi să dea de pomană celor nevoiaşi, cozonac, ouă roşii şi vin. Sărbătoarea nu este una bisericească, însă în lăcaşele de cult se fac parastase pentru sufletul răposaţilor. “Este o tradiţie populară de care se ţine cont în câteva zone din ţară, printre care şi Bărăgan. Se merge la cimitir în dimineaţa zilei de Blajini, la mormintele părinţilor, rudelor cu pomeni. Preotul vine la morminte şi sfinţeşte aceste pomeni, care se împart, de obicei, copiilor, rudelor, prietenilor, dar, mai ales, oamenilor săraci. În niciun caz acest obicei nu este un pretext pentru chefuri sau mese copioase în cimitire. La biserică se fac parastase pentru cei adormiţi, având în vedere că în ultima perioadă nu s-au făcut aceste slujbe, ci doar au fost pomeniţi în cântările Învierii Domnului”, explică părintele Paul Tudorache.

Tradiţia populară spune că blajinii, oameni blânzi şi paşnici, incapabili de a face rău, s-ar afla într-o lume îndepărtată, la vărsarea Apei Sâmbetei în Sorbul Pământului. Ei sunt anunţaţi că a sosit Paştele de către oamenii de aici care aruncă în apele curgătoare coji de ouă sparte în timpul înroşitului sau la prepararea alimentelor ritual: cozonaci şi pască. Când sosesc cojile de ouă în ţara lor îndepărtată, în general după o săptămână, se serbează separat „aici“ şi „acolo“ Paştele Blajinilor. Interesant este romanul „Paştele blajinilor" al scriitorului Mihail Sadoveanu, care ilustrează atât de bine obiceiurile acestei zile în ţinuturile Moldovei. „Această străveche tradiţie populară ne aduce aminte de sufletele celor plecaţi dintre noi, pentru care Biserica se roagă prin slujbele şi rânduielile sale", explică părintele Paul Tudorache privind semnificaţia Paştelui Blajinilor. Sursa: Adevarul

Linkuri la știri

De vorbă cu PS Siluan, episcopul românilor din Italia – România Actualități 
Ce spune Părintele Constantin Necula despre clopotul cu chipulpatriarhului pe el – Antena 3 
Paștile în perioada comunistă – foc de tabără în Vinerea Mare – Adevărul 
ÎPS Teofan, de Sfintele Paști, despre Sinodul din Creta – Ortodox Info 

 

 

26-04-2017
Citeste si:


Adaugati un comentariu:
Nume
Email
(nu va fi afisat)
Comentariu
Comentariile in afara subiectului si cele necuviincioase vor fi sterse
Antispam:
Scrieti, va rog, prenumele lui Eminescu